Expertii francezi din cadrul Ministerului
Agriculturii din Franta impreuna cu reprezentanti de la Camera Agricola din
Austria, participa in aceste zile la Paraul Rece, la implementarea Proiectul
PHARE de Infratire institutionala „Continuarea sprijinului acordat pentru ANCA”. Proiectul
sprijina fermierii pentru crearea si dezvoltarea de exploatatii agricole
viabile din punct de vedere economic.
Lectorii de azi Roland
Hanegel, Francois Anglade (Franta) si Maria Wegerer (Austria) au prezentat facilitatile
oferite de masura 141 privind restructurarea fermelor de semi-subzistenta care
nu sunt inca viabile din punct de vedere economic.
In cadrul
proiectul, participa si ing Malaies Ioan, director la Oficiului Judeatean de
Consultanta Agricola Arad.
Sprijin pentru exploatatiile agricole de
semisubzistenta in curs de restructurare - COD 141, constituie o masura
prioritara din cadrul Regulamentului CE
1698/2005 si face parte din Axa 1 (Imbunatatirea competitivitatii
sectoarelor agricol si forestier).
Sprijinul acordat prin aceasta masura are scopul de
a facilita restructurarea si transformarea fermelor de semi-subzistenta in
exploatatii orientate catre piata, prin utilizarea durabila a factorilor de
productie, imbunatatirea managementului, prin diversificarea productiei
agricole, precum si introducerea de tehnologii performante adaptate conditiilor
locale.
Beneficiari acestei
masuri sunt persoanele fizice si persoanele fizice autorizate care detin
terenuri agricole in proprietate, care desfasoara activitati agricole, sunt in
varsta de pana la 62 de ani si care prezinta un Plan de afaceri pentru
restructurarea exploatatiei agricole.
Sprijinul va fi acordat sub forma de suma fixa, pana
la valoarea maxima de 1500 de euro/an pentru fiecare ferma de semisubzistenta, pentru
o perioada de maxim 5 ani.
Ferma de semi-subzistenta este ferma care produce
pentru autoconsum care comercializeaza o mica parte din productia realizata si
care are o dimensiune economica cuprinsa între 2 - 16 UDE.
Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta
aflate în proces de restructurare - este un instrument menit sa
determine o crestere a veniturilor fermierilor si facilitarea posibilitatilor
de dezvoltare a celor cu potential economic scazut, transformarea acestora in
exploatatii familiale comerciale capabile sa identifice noi oportunitati de
valorificare a productiei, in special prin asociere in grupuri de producatori.
Pentru a beneficia de sprijin, fermierul
trebuie să prezinte un plan de afaceri care:
sa demonstreze viabilitatea economica viitoare a fermei;
sa cuprinda detalii privitoare la necesarul de
investitii;
sa descrie etape si obiective specifice.
Conformitatea cu planul de afaceri mentionat mai
sus este reanalizata dupa un termen de trei ani. In cazul in care obiectivele
intermediare cuprinse in plan nu au fost indeplinite la data reanalizarii, nu
se acorda nici un sprijin suplimentar, insa beneficiarii nu vor fi obligati la
restituirea sumelor deja primite.
Sprijinul se plateste anual sub forma unui ajutor
forfetar care nu poate depasi plafonul de eligibilitate si nu poate fi acordat
pentru un termen mai mare de cinci.
Aproape 100.000 de ferme mici vor primi 1500
euro/an, timp de 3 ani , daca isi fac un plan de modernizare.
Pentru a deveni viabila, ferma de semi-subzistenta
poate utiliza si venituri din activitati non-agricole.
Unitatea de dimensiune economica -
reprezinta valoarea productiei agricole in echivalent a 1200 euro. In Uniunea
Europeana, Marja Bruta Standard (MBS) da posibilitatea compararii eficientei
economice a fermelor dupa Unitatea de Dimensiune Economică (UDE).
Marja bruta
standard (MBS) este egala cu (PRODUCTIA x PRETUL DE LIVRARE + SUBVENTII) –
CHELTUIELILE SPECIFICE.
Cheltuielile
specifice producţiei vegetale pentru calcularea marjei brute standard (MBS)
sunt: samanta si materialul de plantat (cumparat sau produse in exploatatie); ingrasamintele
chimice, ingrasamintele naturale cumparate sau cele din fermele proprii, produsele
pentru protectia culturilor, asigurarea culturilor, apa de irigat, incalzirea,
costurile specifice de comercializare (curatare, ambalare), alte cheltuieli
specifice.
Prin Decizia
1999/725/CE din 1999, in Uniunea Europeana au fost stabilite 10 clase de
dimensiune economica, in functie de numarul de UDE:
I - Mai putin
de 2 UDE;
II - Intre 2-4
UDE;
III - Intre 4-6
UDE;
IV - Intre 6-8 UDE;
V - Intre 8-12
UDE;
VI - Intre
12-16 UDE;
VII - Intre
16-40 UDE;
VIII - Intre
40-100 UDE;
IX - Intre
100-250 UDE;
X - Mai mult de
250 UDE.
20-04-2022 Ciuperci
CITR, parte a Impetum Group, a reintrodus in circuitul economic singura fabrica de compost pentru ciuperci din Romania, prin vanzarea sa catre un important jucator din sectorul agricol din sudul tarii. In calitate de lichidator judiciar al East Champion Union Cooperativa Agricola (in faliment), CITR a obtinut in urma licitatiei peste 840.000 euro, bani care vor fi redistribuiti catre creditori. Mai multe>>
01-10-2020 Ciuperci
Oamenii folosesc ciuperci din perioada erei paleolitice sau epoca pietrei cioplite palaios- vechi, lithos-piatra, din limba greaca. Oamenii au cules ciuperci pentru se hrani. Au invatat astfel care le aduce o stare de bine, care ii ajuta sa invinga boli si care erau toxice sau otravitoare. Dar aceste cunostinte s-au adunat timp de secole si mai ales dupa invingerea superstitiilor si a fenomenelor mistice. Mai multe>>
15-09-2020 Trufe
Numite si diamantele negre ale pamantului sau diamantele gastronomiei, perle rare, delicatese de neegalat acestea sunt Ciuperci care cresc in pamant, la adancime de 10-40 cm, unele chiar la suprafata sau mai in profunzime. Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce apartin genului Tuber, formate din asocierea ectomicorizelor cu radacinile arborilor si arbustilor. Mai multe>>
06-05-2020 Ciuperci
In aceasta perioada un numar destul de mare de persoane, valorifica prin piete sau locuri neautorizate sortimente diferite de ciuperci, recoltate din mediul natural (pajisti sau paduri) sub pretextul ca deosebesc ciupercile comestibile de cele cosiderate otravitoare. Printre ciuperci exista diferite specii toxice, sau care pot fi letale pentru om, uneori chiar si cele considerate bune pentru consum pot da simptome toxice, (exemplu, hribii sau champignon) si care daca sunt culese prea tarziu... Mai multe>>
20-11-2018 Ciuperci
Ciupercile au un rol benefic in natura contribuind la descompunerea si dezagregarea vegetalelor, a frunzelor moarte si a resturilor lemnoase adunate pe sol. Anumite specii de ciuperci formeaza micorize pe radacinile unor arbori ca pini, stejari, castani si datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare cresterii. In schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de hrana. Mai multe>>
02-06-2017 Ciuperci
Ciupercile de padure apar in diferite forme si culori si poarta denumiri variate si sugestive. Cele mai intalnite specii comestibile de ciuperci pe care le intalnim in padurile din Romania sunt urmatoarele: Mai multe>>
26-11-2016 Ciuperci
Ciuciuletele (Morchella Esculenta) este o specie de ciuperci comestibile, denumita in popor si zbarciog galben, potrivita pentru comercializare. Mai multe>>
09-11-2016 Ciuperci
Galbiorii (Cantharellus cibarius) se mai numesc, urechiuse sau bureti galbeni si sunt o specie de ciuperci comestibile, potrivite pentru comercializare. Mai multe>>
27-09-2016 Ciuperci
In Romania sunt cunoscute peste 4000 de ciuperci, insa doar o parte din ele sunt comestibile sau otravitoare, marea lor majoritate sunt nesemnificative din punct de vedere alimentar. Mai multe>>
26-08-2016 Ciuperci
Cantitati mari de ciuperci salbatice pleaca in acesta perioada din Romania in Germania. Mai multe>>
15-08-2016 Ciuperci
Buretele de roua (Marasmius oreades) este o specie de ciuperci avand palaria comestibila, ideala pentru supe. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>