Pentru multi
pare imposibil sa produci proteina pentru intreaga populatie a globului, de pe
o suprafata de numai 25 km patrati. Va asigur ca nu este vorba de nici un soi
extraordinar de soia, fasole sau mazare. Si nu este nici o descoperire recenta.
Sunt culturile monocelulare.
Actualul
sistem de agricultura este organizat in avantajul celor bogati. Acest
sistem va trebuii inversat, respectiv sa rezolve problema foamei, si sa devina in
mileniul III un sistem de agricultura sociala, care sa deserveasca intreaga
populatie a planetei. S-a vazut ca prin actualul sistem de agricultura, aproape
1 miliard de oameni sufera de subnutritie si malnutritie si ca 7 milioane de
copii mor anual din cauza foamei.
Ni se bagat in
cap ideea ca din cauza schimbarilor climatice, cresterii populatiei si a consumului
crescut de biocombustibil, exista foame si scumpire la alimente. Este cu totul
fals. Specialistii agricoli si biologii au demonstrat ca sunt solutii la
aceasta situatie de criza permaneta.
Oamenii
de stiinta au ajuns la concluzia ca valorificam energia solara, destul de
putin, respectiv 1-2%. S-au gasit soiuri de plante cu structura modificata a
frunzei pentru a marii eficienta fotosintezei. Exista si un sistem de agricultura
biodinamica in care se folosesc biopreparate pe baza de cuart, corn de cerb si
de coada calului care curata frunzele plantelor in vederea receptionarii de mai multa energie solara.
In anii "60",
odata cu dezvoltarea industriei spatiale, sa pus problema inobilarii cu
proteina si cu vitamine a hranei cosmonautilor, pentru a creste continutul
nutritiv al alimentelor. Stiinta care s-a dezvoltat in paralel cu inalta
tehnologie spatiala a fost microbiologia. Au fost trimisi biologi in spatiu
pentru a vedea ce plante se pot inmultii in lipsa solului terestru.
Asa s-a
dezvolta, microbiologia pentru fortificarea produselor alimentare cu vitamine
si proteine. Astfel s-au cultivat pe verticala plantele monocelulare. Prin aceste uzine microbiologice se pot
produce hrana pentru intreaga omenire. Este nevoie de apa, energie si materie
prima. Materia prima reprezinta de fapt deseurile industriale bogate in
glucide. Iata inovatia prin care, pe o suprafata de 25 km patrati, se produce
proteine necesare hranirii a 5 miliarde de oameni.
O varianta mai
economica o reprezinta cultura de alge. Acestea au nevoie de apa si soare. Prin
inlocuirea energiei conventionale cu energia solara, cultura de alge va avea
succes deosebit. Algele bogate in proteina au dezvoltat si un sector al
industriei alimentare care produce lapte, carne si branzeturi din alge.
O alga,
cunoscuta de toata lumea este Spirulina, cea
mai bogata sursa de proteina organica si integrale din natura, cu o gama
completa de aminoacizi de care are nevoie organismul uman. Spirulina nu produce
mucoase si este usor digerabila. Contine: de 50 de ori mai mult fier decat
spanacul; de 5 ori mai multa vitamina B12 decat ficatul proaspat de vita; de 50
de ori mai mult beta caroten decat morcovii cruzii; uleiuri de trei ori mai
bogate in GLA decat uleiul din primula de seara; de 10 ori mai mult calciu
decat laptele; aceiasi cantitate de vitamina E ca si germenii de grau, avand o
activitate biologica cu 49% mai mare decat vitamina E sintetica; de 5 ori mai
multa clorofila decat lucerna, ovazul sau orzul verde; un spectru larg de
antioxidanti naturali intre care vitaminele C, B1, B5, B6, mineralele ( zinc,
mangan, cupru), metionina, selenium, etc.
Am
ajuns astfel la agricultura agrosistemelor. Aici ne ocupam
de acvacultura si de cresterea molustelor. Prin acvacultura putem creste crapi
chinezesti, sturionii si specii de pestii din SUA, aclimatizati in Romania.
Astfel productia de peste poate creste de la 0,1 kg/ mp de luciu de apa pana la
100 de kg /mp de luciu de apa. Pe litoralu romanesc francezii au adus
tehnologia de crestere a stridiilor si midiilor. In Romania existe multe
terenuri saraturate si care se pot folosi 10 ani ca parcele pisciole, iar apoi
5 ani ca parcele agricole.
In apropierea
fermelor de pasari si porci in bazine piscicole se pot obtine productii de 1500
kg/ ha peste, si in care dejectiile (sub forma de ape uzuale diluate) sunt
folosite ca si surse de hrana.
Se spune ca trebuie
sa crestem cu acelasi procent pretul la toate alimentele din
cauza cresterii pretului la energie. Lucrurile stau cu totul diferit si pentru
a demonstra acest fapt va prezint aportul suplimentar de energie la principale
produse agroalimentare: 0,05 % la pestele oceanic, 0,11% la puii boiller, 0,16
% la oua, 0, 33% la lapte; 0, 49 % la sfeca de zahar; 1,1% la cartof, 1,4 % la paine,
peste 2 % la grau, peste 10% la porumb, etc. Dupa cum vedeti fermierii care
produc grau sau porumb sunt mai afectati de scumpirea energiei decat cei din
panificatie. De asemenea se observa ca sunt alimente care se pot produce cu
aport mic de energie, si care nu trebuie sa-si dubleze preturile. Este vorba in
exemplul dat despre pestele oceanic, carnea de pui boiller, oua si laptele.
Exista o filiera
pentru fiecarui produs alimentar. Si pe fiecare filiera se gaseste industria si
servicii care deservesc fermele de productie, fermele de productie, industria
procesatoare, comerciantii si consumatorii. Pentru ca filiera sa functioneze
perfect mai trebuie sa participe doi factori, respectiva politica
agroalimetarea si cercetarea stiintifica. Fiecare filiera de produs
functioneaza pe baza de un regulament. Fara regulament, fara politica de piata
a produsului, fara cercetare, asa cum se petrece in Romania, Codul de bune
practici dintre industria procesatoare si himermaket-uri, despre care s-a facut
atata caz, in ultimile saptamani, reprezinte doar o impartire a profiturilor
dintre doi actori iar fermierii si consumatorii vor pierde in continuare.
Sunt cateva
teme de discutie pentru viitorul omenirii. Ar trebui sa ascultam de specialisti
si sa-i tragem de maneca pe politicieni, ca nu vor noua politica agricola a
belsugului si prosperitatii pentru toti oamenii care traiesc pe aceasta superba
planeta a UNIVERSULUI.
20-04-2022 Ciuperci
CITR, parte a Impetum Group, a reintrodus in circuitul economic singura fabrica de compost pentru ciuperci din Romania, prin vanzarea sa catre un important jucator din sectorul agricol din sudul tarii. In calitate de lichidator judiciar al East Champion Union Cooperativa Agricola (in faliment), CITR a obtinut in urma licitatiei peste 840.000 euro, bani care vor fi redistribuiti catre creditori. Mai multe>>
01-10-2020 Ciuperci
Oamenii folosesc ciuperci din perioada erei paleolitice sau epoca pietrei cioplite palaios- vechi, lithos-piatra, din limba greaca. Oamenii au cules ciuperci pentru se hrani. Au invatat astfel care le aduce o stare de bine, care ii ajuta sa invinga boli si care erau toxice sau otravitoare. Dar aceste cunostinte s-au adunat timp de secole si mai ales dupa invingerea superstitiilor si a fenomenelor mistice. Mai multe>>
15-09-2020 Trufe
Numite si diamantele negre ale pamantului sau diamantele gastronomiei, perle rare, delicatese de neegalat acestea sunt Ciuperci care cresc in pamant, la adancime de 10-40 cm, unele chiar la suprafata sau mai in profunzime. Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce apartin genului Tuber, formate din asocierea ectomicorizelor cu radacinile arborilor si arbustilor. Mai multe>>
06-05-2020 Ciuperci
In aceasta perioada un numar destul de mare de persoane, valorifica prin piete sau locuri neautorizate sortimente diferite de ciuperci, recoltate din mediul natural (pajisti sau paduri) sub pretextul ca deosebesc ciupercile comestibile de cele cosiderate otravitoare. Printre ciuperci exista diferite specii toxice, sau care pot fi letale pentru om, uneori chiar si cele considerate bune pentru consum pot da simptome toxice, (exemplu, hribii sau champignon) si care daca sunt culese prea tarziu... Mai multe>>
20-11-2018 Ciuperci
Ciupercile au un rol benefic in natura contribuind la descompunerea si dezagregarea vegetalelor, a frunzelor moarte si a resturilor lemnoase adunate pe sol. Anumite specii de ciuperci formeaza micorize pe radacinile unor arbori ca pini, stejari, castani si datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare cresterii. In schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de hrana. Mai multe>>
02-06-2017 Ciuperci
Ciupercile de padure apar in diferite forme si culori si poarta denumiri variate si sugestive. Cele mai intalnite specii comestibile de ciuperci pe care le intalnim in padurile din Romania sunt urmatoarele: Mai multe>>
26-11-2016 Ciuperci
Ciuciuletele (Morchella Esculenta) este o specie de ciuperci comestibile, denumita in popor si zbarciog galben, potrivita pentru comercializare. Mai multe>>
09-11-2016 Ciuperci
Galbiorii (Cantharellus cibarius) se mai numesc, urechiuse sau bureti galbeni si sunt o specie de ciuperci comestibile, potrivite pentru comercializare. Mai multe>>
27-09-2016 Ciuperci
In Romania sunt cunoscute peste 4000 de ciuperci, insa doar o parte din ele sunt comestibile sau otravitoare, marea lor majoritate sunt nesemnificative din punct de vedere alimentar. Mai multe>>
26-08-2016 Ciuperci
Cantitati mari de ciuperci salbatice pleaca in acesta perioada din Romania in Germania. Mai multe>>
15-08-2016 Ciuperci
Buretele de roua (Marasmius oreades) este o specie de ciuperci avand palaria comestibila, ideala pentru supe. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>