Promovarea
principiului educatiei permanente prin invatarea pe tot parcursul vietii reprezinta
pentru Romania o directie de actiune prioritara, data fiind serioasa ramanere in
urma in privinta participarii la diferite forme de calificare, recalificare,
specializare sau perfectionare profesionala (de peste 5 ori sub media UE), ca
si de dezvoltare sociala si personala.
Preocuparile
in acest domeniu sunt esentiale pentru dezvoltarea personala, civica si
sociala, precum si din perspectiva sanselor de obtinere a unui
loc de munca mai bine remunerat prin valorificarea rezultatelor invatarii dobandite,
de la educatia timpurie pana la studiile post-universitare si alte forme de
educatie a adultilor in contexte formale cat si non-formale sau informale.
Dezvoltarea
campusurilor educationale preuniversitare si a parcurilor tehnologice de nivel
superior va oferi baza logistica pentru sistemele de reimprospatare
a cunostintelor, de recalificare si de dobandire de noi statusuri ocupationale
adecvate cerintelor de pe piata muncii pentru adulti, alaturi de alte facilitati
create anume in acest scop.
Programele
si formele de educatie permanenta se adreseaza tuturor
grupelor de varsta si nivelurilor de calificare, dar au o importanta speciala in
cazul tinerilor, in special al celor care au abandonat scoala inainte de
finalizarea cursurilor (rata somajului la aceasta categorie este de 3,5 ori mai
mare decat somajul general), al persoanelor varstnice apte de munca si al
populatiilor defavorizate sau altor grupuri vulnerabile. Amploarea fenomenelor
constatate in Romania, ca si experienta pozitiva dobandita in alte tari ale UE,
reclama o abordare coerenta la nivel national, corelata inter-sectorial si
realizata in cooperare cu partenerii sociali. Fata de numarul de participanti
la programe de calificare si reciclare profesionala de 187 mii persoane in anul
2004, se stabileste ca, la nivelul anului 2015, efectivele sa ajunga la minimun
360 mii, din care 160 mii femei; ponderea elevilor sau studentilor sprijiniti in
tranzitia de la scoala la viata activa care au obtinut un loc de munca sau au participat
la cursuri ulterioare sa ajunga la 65%, iar numarul celor ce beneficiaza de serviciile
de consiliere in cariera sa creasca de la circa 86 mii în 2005 la 400 mii în
2015.
Intregul sistem
de educatie si formare profesionala va asimila principiile si obiectivele dezvoltarii durabile ca element integrator al
ansamblului de cunostinte, aptitudini si deprinderi necesare existentei si
performantei personale si socio-culturale in lumea moderna.
Educatia
pentru dezvoltare durabila va fi integrata transversal in toate programele
de pregatire, proiectate si organizate prin campuri disciplinare sau module, de
la stiintele naturii la practicile responsabile ale civismului, de la
sustenabilitatea productiei si consumului in raport cu resursele la insusirea
principiilor diversitatii culturale, ale bunei guvernari si ale statului de
drept. De asemenea, abordarea educationala a dezvoltarii durabile traverseaza
paradigma formala, informala si nonformala.
Educatia
pentru dezvoltare durabila necesita cooperare si parteneriat intre multipli
factori de decizie: autoritatile centrale si locale, sectorul educational
si cel stiintific, sectorul sanatatii, sectorul privat, industria, transportul
si agricultura, comertul, sindicatele, mass-media, organizatiile
non-guvernamentale, comunitatea locala, cetatenii si organizatiile internationale.
Educatia
pentru dezvoltare durabila nu trebuie sa se rezume la un punct de vedere ecologist. Ea se
dezvolta ca un concept larg si cuprinzator, reunind aspecte interconectate referitoare
la mediu, ca si la problemele economice si sociale. Raportarea la gama extinsa si
diversificata de teme care se asociaza principiilor dezvoltarii durabile
necesita o abordare inter- si trans-disciplinara in formule educationale
integrate, cross-curriculare si complementare care tin seama totodata de
specificitatea conditiilor locale, nationale si regionale ca si de contextul
global. Sistemul de educatie si formare profesionala va valorifica participarea
proactiva si va promova voluntariatul ca expresie a spiritului civic dobandit
cu sprijinul scolii.
Prin
masurile preconizate, sistemul educational din Romania reconecteaza traditia scolii
romanesti la conceptul de educatie pentru dezvoltare durabila ale carei continuturi
tematice sunt transversal integrate in sisteme educationale formale,
non-formale si informale pe trei dimensiuni, respectiv socio-culturala,
ambientala si economica prin:
Continuturi de educatie socio-culturala pe
teme locale si universale precum: drepturile omului, pacea si securitatea
oamenilor, egalitatea sexelor, diversitate culturala, educatie interculturala,
educatie pentru sanatate si pentru calitatea vietii, educatia pentru timpul
liber, buna guvernare (transparenta, exprimarea libera a opiniilor, libertatea expresiei,
contributia la formularea politicilor), educatia pro-patrimoniu si pentru memoria
locala;
Continuturi de educatie ambientala (in si
pentru mediu): dezideratul protectiei mediului in procesul de dezvoltare,
calitatea mediului, conservarea, protectia si ameliorarea sa devin scopul
dezvoltarii; educatia pentru regenerarea mediului natural; educatia pentru
reciclarea si refolosirea materialelor;
Continuturi de educatie si formare tehnica si
profesionala prin competente si proatitudini (a avea intelegerea
realitatii lumii pentru sine si pentru altii; a poseda cunostinte generale si a
se specializa intr-un domeniu de activitate dat; a continua sa inveti si a urmari
educatia pe tot parcursul vietii intr-o societate care invata); abilitati si
aptitudini (a lucra singur sau in echipa cu altii, cu integritate si cu cinste,
facand dovada de onestitate, punctualitate si responsabilitate; a se adapta
situatiilor diverse; a cunoaste si a intelege probleme si dificultati, a face
dovada de creativitate si de gandire critica pentru a gasi solutii, a rezolva
conflicte fara recurs la violenta); etica in mijlocul dezvoltarii durabilitatii
sociale.
In acest cadru
general se vor realiza programe adaptate si diferentiate pentru mediul urban si
cel rural in privinta cultivarii sustenabilitatii si implicarii proactive a
tinerilor si cadrelor didactice in elaborarea si punerea in aplicare a unor
proiecte si programe compatibile cu obiectivele dezvoltarii durabile (de pilda,
in cadrul Agendei Locale 21).
Pentru
ca obiectivele si masurile stabilite sa aiba impactul dorit,
politicile educationale si de formare profesionala aflate in curs de elaborare
vor include prevederi cu relevanta directa pentru perspectiva dezvoltarii
durabile a Romaniei. Prin corelare cu strategiile nationale si programele
sectoriale, tinand seama si de evolutiile demografice previzibile, se va
identifica profilul de resurse umane de care Romania va avea nevoie, explicitat
pe niveluri educationale, astfel incat sa legitimeze restructurarile de sistem
si elaborarea programelor de studiu si curriculum pe baza rezultatelor asteptate
ale invatarii. Se va asigura, astfel, o abordare sistemica, generatoare de
efecte optime pe termen mediu si lung.
Alocarile
pentru finantarea programului de dezvoltare a resurselor umane (cofinantat de
Fondul Social European) pentru perioada 2007-2013 se ridica la circa 3,5
miliarde euro, reprezentand 85% din valoarea totala, la care se adauga o
contributie nationala de 613 milioane euro.
Sursa:
Strategia Nationala
pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei
(Orizonturi 2013-2020-2030)
20-04-2022 Ciuperci
CITR, parte a Impetum Group, a reintrodus in circuitul economic singura fabrica de compost pentru ciuperci din Romania, prin vanzarea sa catre un important jucator din sectorul agricol din sudul tarii. In calitate de lichidator judiciar al East Champion Union Cooperativa Agricola (in faliment), CITR a obtinut in urma licitatiei peste 840.000 euro, bani care vor fi redistribuiti catre creditori. Mai multe>>
01-10-2020 Ciuperci
Oamenii folosesc ciuperci din perioada erei paleolitice sau epoca pietrei cioplite palaios- vechi, lithos-piatra, din limba greaca. Oamenii au cules ciuperci pentru se hrani. Au invatat astfel care le aduce o stare de bine, care ii ajuta sa invinga boli si care erau toxice sau otravitoare. Dar aceste cunostinte s-au adunat timp de secole si mai ales dupa invingerea superstitiilor si a fenomenelor mistice. Mai multe>>
15-09-2020 Trufe
Numite si diamantele negre ale pamantului sau diamantele gastronomiei, perle rare, delicatese de neegalat acestea sunt Ciuperci care cresc in pamant, la adancime de 10-40 cm, unele chiar la suprafata sau mai in profunzime. Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce apartin genului Tuber, formate din asocierea ectomicorizelor cu radacinile arborilor si arbustilor. Mai multe>>
06-05-2020 Ciuperci
In aceasta perioada un numar destul de mare de persoane, valorifica prin piete sau locuri neautorizate sortimente diferite de ciuperci, recoltate din mediul natural (pajisti sau paduri) sub pretextul ca deosebesc ciupercile comestibile de cele cosiderate otravitoare. Printre ciuperci exista diferite specii toxice, sau care pot fi letale pentru om, uneori chiar si cele considerate bune pentru consum pot da simptome toxice, (exemplu, hribii sau champignon) si care daca sunt culese prea tarziu... Mai multe>>
20-11-2018 Ciuperci
Ciupercile au un rol benefic in natura contribuind la descompunerea si dezagregarea vegetalelor, a frunzelor moarte si a resturilor lemnoase adunate pe sol. Anumite specii de ciuperci formeaza micorize pe radacinile unor arbori ca pini, stejari, castani si datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare cresterii. In schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de hrana. Mai multe>>
02-06-2017 Ciuperci
Ciupercile de padure apar in diferite forme si culori si poarta denumiri variate si sugestive. Cele mai intalnite specii comestibile de ciuperci pe care le intalnim in padurile din Romania sunt urmatoarele: Mai multe>>
26-11-2016 Ciuperci
Ciuciuletele (Morchella Esculenta) este o specie de ciuperci comestibile, denumita in popor si zbarciog galben, potrivita pentru comercializare. Mai multe>>
09-11-2016 Ciuperci
Galbiorii (Cantharellus cibarius) se mai numesc, urechiuse sau bureti galbeni si sunt o specie de ciuperci comestibile, potrivite pentru comercializare. Mai multe>>
27-09-2016 Ciuperci
In Romania sunt cunoscute peste 4000 de ciuperci, insa doar o parte din ele sunt comestibile sau otravitoare, marea lor majoritate sunt nesemnificative din punct de vedere alimentar. Mai multe>>
26-08-2016 Ciuperci
Cantitati mari de ciuperci salbatice pleaca in acesta perioada din Romania in Germania. Mai multe>>
15-08-2016 Ciuperci
Buretele de roua (Marasmius oreades) este o specie de ciuperci avand palaria comestibila, ideala pentru supe. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>