Omul a creat cu propriile maini nevoia de munca si
truda.
Scopul final al omului nu este
cresterea animalelor si cultivarea plantelor ci cultivarea si perfectionarea
fiintei umane.
Tehnologia de
perfectionare si crestere umana se bazeaza pe niste principii de care nu prea
tinem seama. Este vorba de cele 10 porunci. In loc sa ne ocupam de ele noi am
creat propria noastra munca si truda.
Va aduceti
aminte cum traiau Adam si Eva in paradis. Nu trebuiau sa trudeasca si nici nu
trebuia sa puna mana pe ceva. Un singur lucru nu trebuia sa-l faca, sa
manace din fructul oprit. Au mancat si
astfel au ajuns din paradis in infern, iar urmasii lor au trebuit, pana astazi,
prin munca si truda sa-si castige mancarea cea de toate zilele.
Suntem in
Uniunea Europeana dar nu suntem in paradis. Ba putem spune ca ne-am indepartat
si mai mult.
De fapt ce este
paradisul? Pot spune ca reprezinta biodiversitata naturala existenta, la facerea
lumii si a omului, in care plantele cresteau fara ingrasaminte chimice, pesticide
sau erbicide. Omul a dorit ceva mai mult, respectiv productii mai mari, fructe
mai frumoase. A dorit sa abuzeze de aceasta biodiversitate. Prin aceasta
dorinta excesiva, sau placere bolnavicioasa, a dorit mai mult si astfel s-au
creat dezechilibrele naturale prezente si in care natura a fost pus in
incapacitate de auto-reinoire. Omul a intrerup legatura dintre pamant si
Dumnezeu prin mandria si ambitia de a demonstra ca creatia sa lumeasca este
mai buna decat cea divina.
Sunt
cinci principii pentru a avea un paradis, oriunde in lume:
Pare
ceva absurd. Noi credeam ca vom avea nevoie de multa munca si truda pentru a
crea un paradis terestru, si cand colo constatam ca in afara de a semana si
conserva biodiversitatea nu trebuie sa facem mai nimic, la fel
ca si Adam si Eva.
Vom constata ca
arborii si ierburile vor da seminte, care vor cadea pe pamant si din care vor
creste noi plante. Frunzele cazute, toamna in padure, in cateva luni se transforma
in compost si devine ingrasamat natural pentru un nou ciclu
de viata al plantelor. Milioane de organisme vii, aproximativ 4 tone de rame/ha,
si aproape o tona de insecte si animale/ha, participa la realizarea paradisului in
locul muncii noastre.
Agricultura
stiintifica conventionala si cea ecologica pe care o facem noi, nu reprezinta
de fapt paradisul terestrul mai sus prezentat. Masurile pe care le luam pentru
protejarea naturii sunt de fapt masuri distructive.
Desi peste o
mie de boli ataca padurea in fiecare an, natura este in echilibru, si nu este
nevoie acolo de pesticide. In loc sa ne folosim de cunostiinte, pentru a crea echilibrul natural, creem confuzie prin
identificarea bolillor si insectelor daunatoare, pentru combaterea carora
avem nevoia de munca si truda.
Natura poate recicla multa materie organica pentru a
avea un mediu echilibrat. Dar pentru asta e nevoie si de un pic de sprijin din
partea noastra. Omul a primit in dar, de la Dumnezeu, pamantul pentru a avea
grija de el. Dar a uitat de datorie.
Cum
arata milioanele de hectare de teren agricol din tara noastra? Daca am
fi semanat salcam in zona nisipurilor am fi avut un mic paradis. Daca am fi
creat perdele de protectie naturale, in zonele secetoase am fi avut un mic
paradis. Daca am fi cultivat in fiecare regiune atat culturi perene de
leguminoase, cat si legume, vii, arbori si pomi fructiferi, am fi transformat
tara intr-un paradis.
Multi oameni
sunt ingrijorati, astazi, de uscarea terenurilor arabile si de pierderea
vegetatiei in intreaga lume. Civilizatia umana a gresit iar metodele de
cultivare moderne si monocultura, au dus la aceasta situatie dezastroasa.
Nu trebuie sa
amenajam lacuri in zonele secetoase ci trebuie sa infiintam paduri care sa atraga
ploile si care sa refaca vegetatia distrusa.
Noi cautam
cauze si efecte. In natura nu exista nici cauza si nici efect. Natura
nu face nimic impotriva ei. Omul este acela care nu se poate subordona. Sau mai
bine zis nu a ajuns la nivelul de perfectiune sau de disciplina, prin care se va subordona si
el sistemului natural.
Ar
trebui sa reinvetam soiurile locale si sistemele de inmultire pe cale naturala.
Intr-o ferma naturala trebuie sa existe o padure, o livada, o gradina de
legume, piersici, pruni, stupi de albine, plantele pentru ingrasaminte verzi si
flori impreuna. Se cunoaste simbioza intre plante si bacterii sau
ciuperci, compatibilitatea intre culturi, insecte si animale folositoare
agriculturii, rolul unor culturi de a elimina sau inabusii buruienile.
Toate aceste
cunostiinte ne pot ajuta sa restauram paradisul pe pamant. Dar mai intai sa nu
uitam sa semanam si sa udam. Nu credeti ?
20-04-2022 Ciuperci
CITR, parte a Impetum Group, a reintrodus in circuitul economic singura fabrica de compost pentru ciuperci din Romania, prin vanzarea sa catre un important jucator din sectorul agricol din sudul tarii. In calitate de lichidator judiciar al East Champion Union Cooperativa Agricola (in faliment), CITR a obtinut in urma licitatiei peste 840.000 euro, bani care vor fi redistribuiti catre creditori. Mai multe>>
01-10-2020 Ciuperci
Oamenii folosesc ciuperci din perioada erei paleolitice sau epoca pietrei cioplite palaios- vechi, lithos-piatra, din limba greaca. Oamenii au cules ciuperci pentru se hrani. Au invatat astfel care le aduce o stare de bine, care ii ajuta sa invinga boli si care erau toxice sau otravitoare. Dar aceste cunostinte s-au adunat timp de secole si mai ales dupa invingerea superstitiilor si a fenomenelor mistice. Mai multe>>
15-09-2020 Trufe
Numite si diamantele negre ale pamantului sau diamantele gastronomiei, perle rare, delicatese de neegalat acestea sunt Ciuperci care cresc in pamant, la adancime de 10-40 cm, unele chiar la suprafata sau mai in profunzime. Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce apartin genului Tuber, formate din asocierea ectomicorizelor cu radacinile arborilor si arbustilor. Mai multe>>
06-05-2020 Ciuperci
In aceasta perioada un numar destul de mare de persoane, valorifica prin piete sau locuri neautorizate sortimente diferite de ciuperci, recoltate din mediul natural (pajisti sau paduri) sub pretextul ca deosebesc ciupercile comestibile de cele cosiderate otravitoare. Printre ciuperci exista diferite specii toxice, sau care pot fi letale pentru om, uneori chiar si cele considerate bune pentru consum pot da simptome toxice, (exemplu, hribii sau champignon) si care daca sunt culese prea tarziu... Mai multe>>
20-11-2018 Ciuperci
Ciupercile au un rol benefic in natura contribuind la descompunerea si dezagregarea vegetalelor, a frunzelor moarte si a resturilor lemnoase adunate pe sol. Anumite specii de ciuperci formeaza micorize pe radacinile unor arbori ca pini, stejari, castani si datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare cresterii. In schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de hrana. Mai multe>>
02-06-2017 Ciuperci
Ciupercile de padure apar in diferite forme si culori si poarta denumiri variate si sugestive. Cele mai intalnite specii comestibile de ciuperci pe care le intalnim in padurile din Romania sunt urmatoarele: Mai multe>>
26-11-2016 Ciuperci
Ciuciuletele (Morchella Esculenta) este o specie de ciuperci comestibile, denumita in popor si zbarciog galben, potrivita pentru comercializare. Mai multe>>
09-11-2016 Ciuperci
Galbiorii (Cantharellus cibarius) se mai numesc, urechiuse sau bureti galbeni si sunt o specie de ciuperci comestibile, potrivite pentru comercializare. Mai multe>>
27-09-2016 Ciuperci
In Romania sunt cunoscute peste 4000 de ciuperci, insa doar o parte din ele sunt comestibile sau otravitoare, marea lor majoritate sunt nesemnificative din punct de vedere alimentar. Mai multe>>
26-08-2016 Ciuperci
Cantitati mari de ciuperci salbatice pleaca in acesta perioada din Romania in Germania. Mai multe>>
15-08-2016 Ciuperci
Buretele de roua (Marasmius oreades) este o specie de ciuperci avand palaria comestibila, ideala pentru supe. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>