Lenea ne-a scos din grote. Lenea ne-a adunat din savana. Lenea ne-a dat jos din copaci. Dintre toate calitatile pe care le poate avea un om, lenea a fost mai tot timpul considerata un defect.
Cauza acestei nedrepte priviri asupra lenei sta in numarul foarte mare de oameni care nu pot fi mai mult decat harnici. In Intelesul lor, lenea este un soi de opus al harniciei, ceea ce nu este doar gresit ci si periculos. In intelesul meu, lenea este cea care te impinge sa muncesti cat mai putin pentru a atinge un scop. Privita asa, lenea este un semn clar de eficienta si inteligenta.
Daca aruncam o scurta privire in istorie, vedem limpede ca perioadele de harnicie maxima au fost si cele de saracie lucie, lipsite complet de creativitate si de senzatia de implinire umana. Istoria tehnologiei este istoria lenei. Practic toate descoperirile majore sunt rezultatul dorintei de a munci cat mai putin. Mi-am amintit de toate aceste lucruri tot auzind in jurul meu o sumedenie de discutii stupide despre cutia de viteze automata. Sigur, primul argument pro manuala era ca un barbat adevarat nu poate sta cu dreapta decat pe tuturoiul de schimbat viteza. Bine, poate fi si asta o alegere, poate chiar o prelungire a altor alegeri, dar nu cred ca are vreo legatura directa nici cu barbatia, nici cu adevarul. Argumentul invocat des era cel de finete. Nu tine. Poate ca acum foarte multi ani, da. Acum nu. Argumentul suprem pe care l-am auzit era insa ca e mai greu, adica e treaba de barbat. Uite, argumentul asta chiar m-a jignit! Adica de ce barbatii trebuie sa fie mai tampiti si sa aleaga ce este mai greu de facut doar asa, pentru simplul motiv ca este mai greu. Eu zic ca au si barbatii doza lor de inteligenta, nu am facut dealtfel nici o distinctie vreodata intre IQ-ul vreunuia dintre sexe, cred ca e o chestiune care tine doar de indivizi, indiferent de sex, rasa si mai stiu eu ce altceva, cred ca si genialii si tampitii sunt uniform distribuiti in toate categoriile astea si, sincer sa fiu, sunt satul pana peste cap de gandirea in categorii. Revenind in logica asta a lor ar trebui sa nu pricep de ce omenirea a renuntat la manivela ca sa porneasca masina, de ce nu producem masini care sa plece numai impinse de tot ce misuna prin fata scarii la orice ora, ca ne-ar mai ameliora si relatiile de vecinatate si ar fi super!
Acum, trebuie sa recunosc, reactii de-astea anti-lene tampite am avut si eu. Imi amintesc de prima mea intalnire cu Windows. Era cel din versiunea 2.0. Sau de prima data cand am fost nevoit sa utilizez mouse-ul. Cu un ifos cretin de programator care vede doar pana la ecranul din fata sa, decretam ca un programator adevarat este cel care foloseste doar tastatura, lucreaza sub un sistem de operare care are doar prompter, scrie doar cod in asamblare si introduce secventa de boot bit cu bit de la chei. Noroc ca felul asta de a gandi m-a tinut doar cateva saptamani. Pana in clipa in care am demontat mouse-ul cu pricina si mi s-a parut o bijuterie de simplitate si inteligenta, pana in clipa in care am vazut ca este mult mai comod sa ai o interfata grafica la sistemul de operare si am inceput sa scurm in el sa vad cum au facut-o aia. Pentru mine lenea a mers mana in mana cu curiozitatea. La chestia cu asamblarea nu am renuntat nici azi, chiar daca am scris cod in mai toate limbajele cat de cat folosite in lumea asta. Din alte motive, care tin de eficienta si de simplitate, dar asta e o discutie care n-are loc pe blog-ul acesta.
Ca lenea ne face mai creativi, ne satisface curiozitatea si ne stimuleaza, in mod paradoxal, spiritul de explorator gata mereu sa porneasca intr-o noua aventura, mie imi e cat se poate de limpede. Harnicia aia seaca, onorabila ca o decoratie are si ea insa rostul ei. E ca bara de cadmiu in reactorul nuclear. Ca sa nu se incinga prea tare si sa explodeze. Uite ca si aici, societatea s-a autoreglat. Cand am plecat din Africa, la inceputurile existentei noastre ca specie, ne-a manat foamea. Dar daca lenea nu ne-ar fi facut mai eficienti si mai curiosi, cu siguranta ca azi nu am fi impanzit lumea.
Autor Varujan Pambuccian
Sursa: varujan.rol.ro
Puteti urmarii imagini cu Varujan Pambuccian vorbind despre sistemul de invatamant pe:
www.youtube.com/watch?v=rmy8DbyScRQ&feature=related
20-04-2022 Ciuperci
CITR, parte a Impetum Group, a reintrodus in circuitul economic singura fabrica de compost pentru ciuperci din Romania, prin vanzarea sa catre un important jucator din sectorul agricol din sudul tarii. In calitate de lichidator judiciar al East Champion Union Cooperativa Agricola (in faliment), CITR a obtinut in urma licitatiei peste 840.000 euro, bani care vor fi redistribuiti catre creditori. Mai multe>>
01-10-2020 Ciuperci
Oamenii folosesc ciuperci din perioada erei paleolitice sau epoca pietrei cioplite palaios- vechi, lithos-piatra, din limba greaca. Oamenii au cules ciuperci pentru se hrani. Au invatat astfel care le aduce o stare de bine, care ii ajuta sa invinga boli si care erau toxice sau otravitoare. Dar aceste cunostinte s-au adunat timp de secole si mai ales dupa invingerea superstitiilor si a fenomenelor mistice. Mai multe>>
15-09-2020 Trufe
Numite si diamantele negre ale pamantului sau diamantele gastronomiei, perle rare, delicatese de neegalat acestea sunt Ciuperci care cresc in pamant, la adancime de 10-40 cm, unele chiar la suprafata sau mai in profunzime. Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce apartin genului Tuber, formate din asocierea ectomicorizelor cu radacinile arborilor si arbustilor. Mai multe>>
06-05-2020 Ciuperci
In aceasta perioada un numar destul de mare de persoane, valorifica prin piete sau locuri neautorizate sortimente diferite de ciuperci, recoltate din mediul natural (pajisti sau paduri) sub pretextul ca deosebesc ciupercile comestibile de cele cosiderate otravitoare. Printre ciuperci exista diferite specii toxice, sau care pot fi letale pentru om, uneori chiar si cele considerate bune pentru consum pot da simptome toxice, (exemplu, hribii sau champignon) si care daca sunt culese prea tarziu... Mai multe>>
20-11-2018 Ciuperci
Ciupercile au un rol benefic in natura contribuind la descompunerea si dezagregarea vegetalelor, a frunzelor moarte si a resturilor lemnoase adunate pe sol. Anumite specii de ciuperci formeaza micorize pe radacinile unor arbori ca pini, stejari, castani si datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare cresterii. In schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de hrana. Mai multe>>
02-06-2017 Ciuperci
Ciupercile de padure apar in diferite forme si culori si poarta denumiri variate si sugestive. Cele mai intalnite specii comestibile de ciuperci pe care le intalnim in padurile din Romania sunt urmatoarele: Mai multe>>
26-11-2016 Ciuperci
Ciuciuletele (Morchella Esculenta) este o specie de ciuperci comestibile, denumita in popor si zbarciog galben, potrivita pentru comercializare. Mai multe>>
09-11-2016 Ciuperci
Galbiorii (Cantharellus cibarius) se mai numesc, urechiuse sau bureti galbeni si sunt o specie de ciuperci comestibile, potrivite pentru comercializare. Mai multe>>
27-09-2016 Ciuperci
In Romania sunt cunoscute peste 4000 de ciuperci, insa doar o parte din ele sunt comestibile sau otravitoare, marea lor majoritate sunt nesemnificative din punct de vedere alimentar. Mai multe>>
26-08-2016 Ciuperci
Cantitati mari de ciuperci salbatice pleaca in acesta perioada din Romania in Germania. Mai multe>>
15-08-2016 Ciuperci
Buretele de roua (Marasmius oreades) este o specie de ciuperci avand palaria comestibila, ideala pentru supe. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>