Sintagma "agricultura de subzistenta" a fost pe buzele multor indivizi din Romania in ultimele luni, fie ca a fost vorba de statistici, fie de propaganda electorala, de dorinta de a discuta un subiect de actualiate sau de incercarea usurica a ministerului agriculturii de a-i convinge pe tarani sa-si indrepte atentia spre fondurile UE care sa-i ajute.
Guvernantii nostri s-au intrecut in a-si da cu parerea de cum trebuie abordata aceasta problema, pentru a face agricultura tarii un domeniu performant care sa scape de atributul "cenusareasa".
Cu toate acestea impresia pe care mi-o da situatia actuala este ca tot ce s-a intamplat pana in prezent a ramas doar la nivel de discutii, deoarece in camp situatia nu difera cu nimic fata de ceea ce se intampla inainte de a incepe aceste dezbateri.
Un simplu drum pe raza a trei judete saptamanile trecute mi-a demonstrat ca toate solutiile propuse de cei care ne conduc au ramas la stadiul de vorbe si doar atat. Micul agricultor isi ara bucatica de pamant cu intarziere tot cu plugul tras de un calut, unele parcele par abandonate fara nici o sansa ca in acest an sa fie insamantate in timp ce batranii, si numai, isi pasc vacutele pe marginea drumului tinandu-le de sfoara. De asemenea, livezi de cateva hectare care acum ar fi trebuit sa se bucure de caldura soarelui si sa li se desfaca frunzele de abia se mai vad de buruieni, rugi si vegetatie uscata.
Cum poate cineva care vede acest tablou sa creada ca prea trambitata renta viagera in anii electorali, intrata in prezent intr-un con de umbra, ar putea schimba radical fata Romaniei dominata de o agricultura de subzistenta?
Agricultura de subzistenta este principala forma de realizare a agriculturii, dominata de terenuri cultivate pe suprafete mici. Conform estimarilor ministerului Agriculturii, circa trei milioane de proprietati au suprafete mai mici de un hectar, iar numarul total de gospodarii taranesti este de aproximativ 4,5 milioane.
Batranii sunt foarte greu convinsi sa renunte la bucatica lor de pamant, chiar si in conditiile in care nu-l mai pot lucra. Nici compensarea financiara nu-i atrage, deoarece in constiinta lor au ramas foarte adanci traumele legate de exproprierile facute de comunisti.
Tinerii, la randul lor, sunt rezervati la a-si dezvolta fermele de subzistenta, la una care le poate aduce venit, chiar daca au posibilitatea accesarii fondurilor europene. Ei invoca tot mai mult lipsa pietelor de desfacere, preturile foarte mici oferite de fabrici si procesatori, subventiile care vin cu intarziere, situatia economica precara din prezent, precum si birocratia care le ingreuneaza foarte mult drumul spre aceste fonduri europene.
O mica speranta mai vine din partea celor care fac agricultura dintr-o pasiune nebuna. Desi numarul lor este mic, visul lor pare destul de puternic pentru a trece peste aceste impedimente. Insa pentru o agricultura performanta care sa scape de stigmatul subzistenta ponderea agricultorilor care vor performanta trebuie sa creasca semnificativ.
Masuri precum comasarea terenurilor, restructurarea fermelor, organizarea pietelor comune, ar trebui sa se materializeze prin sprijinul reciproc dintre stat si fermieri.
Unul din punctul cheie in realizarea acestui deziderat este informarea cat mai corecta a taranului roman asupra posibilitatilor de dezvoltare pe care le are si sustinerea acestuia prin oferirea de consultanta neconditionata. Statistic vorbind, el este informat, insa informatiile pe care le primeste ori sunt trunchiate, ori nu sunt adaptate capacitatii lui de intelegere. Mai trebuie sa luam in calcul ca aceste informatii, ajung de multe ori la agricultor prea tarziu sau nu ajung la acele persoane care trebuie. Cunosc cazuri de persoane care desi urmaresc mas-media de specialitate nu au reusit sa constientizeze ca informatiile primite l-ar putea fi de folos chiar propriei lor persoane. Acesta este semnalul ca acele campanii de informare mult trambitate nu si-au atins scopul in totalitate si prin urmare cei raspunzatori ar trebui sa actioneze mai mult in acest sens.
Sursa: www.agroazi.ro
20-04-2022 Ciuperci
CITR, parte a Impetum Group, a reintrodus in circuitul economic singura fabrica de compost pentru ciuperci din Romania, prin vanzarea sa catre un important jucator din sectorul agricol din sudul tarii. In calitate de lichidator judiciar al East Champion Union Cooperativa Agricola (in faliment), CITR a obtinut in urma licitatiei peste 840.000 euro, bani care vor fi redistribuiti catre creditori. Mai multe>>
01-10-2020 Ciuperci
Oamenii folosesc ciuperci din perioada erei paleolitice sau epoca pietrei cioplite palaios- vechi, lithos-piatra, din limba greaca. Oamenii au cules ciuperci pentru se hrani. Au invatat astfel care le aduce o stare de bine, care ii ajuta sa invinga boli si care erau toxice sau otravitoare. Dar aceste cunostinte s-au adunat timp de secole si mai ales dupa invingerea superstitiilor si a fenomenelor mistice. Mai multe>>
15-09-2020 Trufe
Numite si diamantele negre ale pamantului sau diamantele gastronomiei, perle rare, delicatese de neegalat acestea sunt Ciuperci care cresc in pamant, la adancime de 10-40 cm, unele chiar la suprafata sau mai in profunzime. Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce apartin genului Tuber, formate din asocierea ectomicorizelor cu radacinile arborilor si arbustilor. Mai multe>>
06-05-2020 Ciuperci
In aceasta perioada un numar destul de mare de persoane, valorifica prin piete sau locuri neautorizate sortimente diferite de ciuperci, recoltate din mediul natural (pajisti sau paduri) sub pretextul ca deosebesc ciupercile comestibile de cele cosiderate otravitoare. Printre ciuperci exista diferite specii toxice, sau care pot fi letale pentru om, uneori chiar si cele considerate bune pentru consum pot da simptome toxice, (exemplu, hribii sau champignon) si care daca sunt culese prea tarziu... Mai multe>>
20-11-2018 Ciuperci
Ciupercile au un rol benefic in natura contribuind la descompunerea si dezagregarea vegetalelor, a frunzelor moarte si a resturilor lemnoase adunate pe sol. Anumite specii de ciuperci formeaza micorize pe radacinile unor arbori ca pini, stejari, castani si datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare cresterii. In schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de hrana. Mai multe>>
02-06-2017 Ciuperci
Ciupercile de padure apar in diferite forme si culori si poarta denumiri variate si sugestive. Cele mai intalnite specii comestibile de ciuperci pe care le intalnim in padurile din Romania sunt urmatoarele: Mai multe>>
26-11-2016 Ciuperci
Ciuciuletele (Morchella Esculenta) este o specie de ciuperci comestibile, denumita in popor si zbarciog galben, potrivita pentru comercializare. Mai multe>>
09-11-2016 Ciuperci
Galbiorii (Cantharellus cibarius) se mai numesc, urechiuse sau bureti galbeni si sunt o specie de ciuperci comestibile, potrivite pentru comercializare. Mai multe>>
27-09-2016 Ciuperci
In Romania sunt cunoscute peste 4000 de ciuperci, insa doar o parte din ele sunt comestibile sau otravitoare, marea lor majoritate sunt nesemnificative din punct de vedere alimentar. Mai multe>>
26-08-2016 Ciuperci
Cantitati mari de ciuperci salbatice pleaca in acesta perioada din Romania in Germania. Mai multe>>
15-08-2016 Ciuperci
Buretele de roua (Marasmius oreades) este o specie de ciuperci avand palaria comestibila, ideala pentru supe. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>