Potential agricol nevalorificat

Romania are potential agricol nevalorificat si din cauza ca politicile in acest domeniu se schimba foarte frecvent.

 









Potentialul agricol cu care ne mandrim nu are importanta decat in masura in care este pus in valoare prin politici de sustinere si organizare a productiei si a pietelor prin care aceasta productie devine valoare.

 

Exista foarte multe alte state in lume care au potential agricol, chiar mai mare decat Romania, si care nu-si asigura nici macar hrana, pentru ca nu exista politici durabile de sustinere publica a agriculturii pe termen lung si de sustinere a organizarii pietelor agroalimentare.

 

Romania ar fi putut sa aiba propria strategie de dezvoltare a agriculturii imediat dupa ce a hotarat sa aplice reforma funciara, in anii ’90.

 

In mod logic, din punct de vedere economic si politic, reforma funciara ar fi trebuit sa fie urmata imediat de reforma structurilor de productie agricola, care sa contribuie la organizarea unor exploatari viabile, sa defineasca instrumentele de sustinere a productiei agricole (mod de subventionare a productiei, de incurajare a investitiilor si a modernizarii tehnologiilor de productie, de asigurare a consultantei de specialitate catre agricultori etc.), sa organizeze pietele produselor agricole (regulile si normele de comercializare, de stabilire a preturilor de la producator la consumator, pentru a asigura atat stabilitatea preturilor la consumator, cat si a veniturilor pentru producatorii agricoli) si sa defineasca o politica de regularizare a importurilor de produse alimentare pe perioada restructurarii, modernizarii si cresterii competitivitatii agriculturii autohtone, pentru a evita concurenta neloiala sau blocarea dezvoltarii acesteia intr-un climat economic favorabil.

 

In anii ’90 eram inca in perioada cand reglementarea comertului mondial cu produse alimentare era la inceputuri si cand mai puteam avea inca o politica tarifară proprie. Intrucat aceasta oportunitate a fost ratata, Romania nu mai are acum libertatea din anii ’90 si trebuie sa compuna o politica agricola pornind de la niste variabile date, care sunt continute in Politica Agricola Comuna (PAC) la nivel european. In PAC sunt aspecte sau instrumente obligatorii pentru toate statele membre (intrucat vorbim de o piata comuna, fara frontiere sau bariere tarifare) si altele optionale, de tip meniu, din care statele membre le pot alege pe cele care li se potrivesc mai bine (in primul rand, programul de dezvoltare rurala finantat din fonduri europene). Aceste noi reguli, de care, din pacate, am devenit constienti la nivel decizional abia dupa aderarea la UE, ne impun acum o serie de limitari in modernizarea si cresterea eficientei agriculturii, fara a stirbi prea mult din specificul national al produselor si al modurilor de productie.

 

In timp, Romania poate contribui si la modificarea sau adaptarea PAC si a regulilor sale, daca va sti sa joace eficient in concertul european, folosindu-si in mod abil statutul de stat membru UE. Insa Romania trebuie sa stie ce vrea, de ce vrea aceste lucruri si apoi sa vada cum se integreaza cel mai bine interesele sale specifice in interesul comun european. Altfel spus, inainte de a incerca sa-i convingi pe ceilalti 26 de parteneri europeni de utilitatea comuna a obiectivelor tale sau de complementaritatea acestora cu ale lor, trebuie, in primul rand, sa stii tu, la tine acasa, ce vrei pe termen lung si cum poti sa-ti valorifici cel mai bine avantajele comparative (sau, altfel spus, locul) pe piata comuna (din care acum facem parte, vrand-nevrand).

 

Programul de restituire funciara lansat in 1990 prin desfiintarea CAP-urilor si mai apoi a IAS-urilor nu a fost urmat, din pacate, de un program de sustinere a dezvoltarii de noi structuri de productie (ferme familiale, ferme asociative) bazate pe proprietatea privata, de un program de investitii in mijloace de productie noi, de organizare si reglementare a pietelor agroalimentare bazat pe principiile economiei de piata. Sigur, sporadic s-a facut acest lucru, dar modul de alocare a fondurilor nu a fost unul transparent bazat pe reguli clare, ceea ce a facut ca acele fonduri in mare parte sa fie practic aruncate in „gauri negre“.

 

Programul SAPARD, finantat din fonduri europene de preaderare, a fost primul program de politica structurala de amploare, care a contribuit semnificativ la restructurarea agriculturii. Si acest program a fost aplicat de multe ori in mod haotic sau, in orice caz, lipsit de coerenta, din cauza goanei dupa absorbtia fondurilor cu orice pret, fara sa se urmareasca ca aceasta absorbtie sa se faca potrivit unei viziuni strategice.


 

 

Dacian Ciolos

 

Sursa: www.revista22.ro

 

Noutati

O fabrica unica in Romania, esentiala in productie de ciuperci, a fost reintrodusa in circuitul economic

20-04-2022 Ciuperci

O fabrica unica in Romania, esentiala in productie de ciuperci, a fost reintrodusa in circuitul economic

CITR, parte a Impetum Group, a reintrodus in circuitul economic singura fabrica de compost pentru ciuperci din Romania, prin vanzarea sa catre un important jucator din sectorul agricol din sudul tarii. In calitate de lichidator judiciar al East Champion Union Cooperativa Agricola (in faliment), CITR a obtinut in urma licitatiei peste 840.000 euro, bani care vor fi redistribuiti catre creditori. Mai multe>>

Ciupercile medicinale si efectul lor major pentru sanatatea noastra

01-10-2020 Ciuperci

Ciupercile medicinale si efectul lor major pentru sanatatea noastra

Oamenii folosesc ciuperci din perioada erei paleolitice sau epoca pietrei cioplite palaios- vechi, lithos-piatra, din limba greaca. Oamenii au cules ciuperci pentru se hrani. Au invatat astfel care le aduce o stare de bine, care ii ajuta sa invinga boli si care erau toxice sau otravitoare. Dar aceste cunostinte s-au adunat timp de secole si mai ales dupa invingerea superstitiilor si a fenomenelor mistice. Mai multe>>

Cultura trufelor – Tuber spp. poate fi o cultura pentru perioada lunga

15-09-2020 Trufe

Cultura trufelor – Tuber spp. poate fi o cultura pentru perioada lunga

Numite si diamantele negre ale pamantului sau diamantele gastronomiei, perle rare, delicatese de neegalat acestea sunt Ciuperci care cresc in pamant, la adancime de 10-40 cm, unele chiar la suprafata sau mai in profunzime. Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce apartin genului Tuber, formate din asocierea ectomicorizelor cu radacinile arborilor si arbustilor. Mai multe>>

Consumul de ciuperci: Atentie la intoxicatiile cu ciuperci

06-05-2020 Ciuperci

Consumul de ciuperci: Atentie la intoxicatiile cu ciuperci

In aceasta perioada un numar destul de mare de persoane, valorifica prin piete sau locuri neautorizate sortimente diferite de ciuperci, recoltate din mediul natural (pajisti sau paduri) sub pretextul ca deosebesc ciupercile comestibile de cele cosiderate otravitoare. Printre ciuperci exista diferite specii toxice, sau care pot fi letale pentru om, uneori chiar si cele considerate bune pentru consum pot da simptome toxice, (exemplu, hribii sau champignon) si care daca sunt culese prea tarziu... Mai multe>>

Lista ciupercilor comestibile si otravitoare/toxice din flora spontana a Romaniei

20-11-2018 Ciuperci

Lista ciupercilor comestibile si otravitoare/toxice din flora spontana a Romaniei

Ciupercile au un rol benefic in natura contribuind la descompunerea si dezagregarea vegetalelor, a frunzelor moarte si a resturilor lemnoase adunate pe sol. Anumite specii de ciuperci formeaza micorize pe radacinile unor arbori ca pini, stejari, castani si datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare cresterii. In schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de hrana. Mai multe>>

Specii de ciuperci de padure din Romania

02-06-2017 Ciuperci

Specii de ciuperci de padure din Romania

Ciupercile de padure apar in diferite forme si culori si poarta denumiri variate si sugestive. Cele mai intalnite specii comestibile de ciuperci pe care le intalnim in padurile din Romania sunt urmatoarele: Mai multe>>

Ciuciuletele

26-11-2016 Ciuperci

Ciuciuletele

Ciuciuletele (Morchella Esculenta) este o specie de ciuperci comestibile, denumita in popor si zbarciog galben, potrivita pentru comercializare. Mai multe>>

Galbiorii comestibili

09-11-2016 Ciuperci

Galbiorii comestibili

Galbiorii (Cantharellus cibarius) se mai numesc, urechiuse sau bureti galbeni si sunt o specie de ciuperci comestibile, potrivite pentru comercializare. Mai multe>>

Reguli privind culesul si consumul ciupercilor

27-09-2016 Ciuperci

Reguli privind culesul si consumul ciupercilor

In Romania sunt cunoscute peste 4000 de ciuperci, insa doar o parte din ele sunt comestibile sau otravitoare, marea lor majoritate sunt nesemnificative din punct de vedere alimentar. Mai multe>>

Sezonul de ciuperci salbatice pentru export este in plina desfasurare

26-08-2016 Ciuperci

Sezonul de ciuperci salbatice pentru export este in plina desfasurare

Cantitati mari de ciuperci salbatice pleaca in acesta perioada din Romania in Germania. Mai multe>>

Buretele de roua

15-08-2016 Ciuperci

Buretele de roua

Buretele de roua (Marasmius oreades) este o specie de ciuperci avand palaria comestibila, ideala pentru supe. Mai multe>>