Asa cum afirmam intr-un articol precedent, una dintre dezbaterile care va anima si anima deja scena publica europeana este legata de reforma Politicii Agricole Comune (PAC) in contextul adoptarii unui nou cadru financiar pentru perioada 2013-2020.
Implicit, negocierile asupra acestui subiect vor avea in prim plan resursa financiara acordata PAC. Reforma are insa ambitia de a merge si mai departe: revizuirea schemelor de ajutor direct, echilibrarea subventiilor si ajutoarele pentru dezvoltare rurala, includerea pe baze mai ample a temelor ecologice sau ameliorarea competitivitatii agriculturii europene sunt doar cateva dintre marile teme ale dezbaterilor care au inceput deja sa aiba loc. In acest context, ne propunem sa evaluam in cele ce urmeaza pozitiile diversilor actori implicati in acest proces, cu scopul de a furniza o figura de ansamblu asupra echilibrului de forte la nivel european.
Tabara conservatoare
Desi am numit-o „tabara conservatoare”, trebuie spus ca aceasta fateta a spectrului de interese asupra PAC dispune si ea de elemente de reforma. Desigur, de aceasta parte a mesei de negocieri vom regasi in primul rand Franta, tara care a beneficiat si benefiaza cel mai mult de pe urma PAC, dar si tari ca Grecia sau ca majoritatea statelor noi membre din Europa de Est, inclusiv Romania. Acest grup de state sustin, asa cum Presedintele francez Sarkozy spunea de curand, „o noua Politica Agricola Comuna fondata pe preturi si pe preferinta comunitara” ce inseamna, in limbaj mai concret, pastrarea status-quo-ului. Plutonul de state condus de Franta sustine, astfel, pastrarea la aceleasi standarde a bugetului agricol comunitar (aproximativ 40% din totalul bugetului european) si apara in acelasi timp Pilonul I de subventii pentru productie in dauna unei prioritizari a dezvoltarii rurale via Pilonul II. Elementele de noutate pe care acest grup, totusi, neomogen, de state le sustine includ masuri aflate „in trend” precum: protejarea biodiversitatii, ameliorarea conditionalitatii ecologice pentru obtinerea de finantari europene, o mai buna conectare a agriculturii de piata. In interiorul acestui grup regasim un grup aparte format din noile state membre care, aparand subventiile, militeaza activ pentru simplificarea si armonizarea alocarii acestora.
Aceasta pozitie conservatoare a diverselor state membre este, bineinteles, sustinuta foarte activ de puternicul lobby agricol de la nivel european, care aduce in prim plan cifre prin care apara o agricultura europeana bine finantata. Potrivit acestora, agricultura europeana ce produce 30 de milioane de locuri de munca in intreaga UE trebuie sa ramana puternica si bine finantata pentru a continua nu doar sa produca alimente ci si sa creeze bunuri publice precum protejarea mediului si a biodiversitatii, ameliorarea si protejarea cadrului natural – inclusiv prin crearea de conditii specifice de lupta impotriva inundatiilor, a desertificarii.
Tabara reformista
De cealalta parte a spectrului de interese gasim un grup de actori condus de Marea Britanie, critic traditional al PAC, sustinuta de tari ca Danemarca, Suedia sau Olanda. Potrivit acestora, Politica Agricola Comuna trebuie sa fie profund reformata astfel incat sa tina cont de noile conditii economice din Europa, conditii ce presupun o reevaluare a prioritatilor in cadrul UE. Astfel, prioritatea esentiala a Europei in noul context este ameliorarea competitivitatii economice, inclusiv in zona agricola ceea ce s-ar traduce prin reducerea substantiala a subisdiilor agricole in favoarea unui sistem de finantare mai flexibil, bazat pe principii contractuale, in care ecoconditionalitatea sa fie ameliorata si care sa puna accentul pe multifunctionalitatea agriculturii. In termeni mai exacti, acest grup de tari sustine nu doar scaderea subventiilor ci si o modulare obligatorie care sa transfere din ce in ce mai multe fonduri dinspre Pilonul I catre Dezvoltarea rurala si (co)finantarea de proiecte precise si usor evaluabile. In sfarsit, potrivit acestora, un Pilon II de dezvoltare rurală puternic, bazat pe principiul ecoconditionalitatii si orientat spre piata ar contribui si mai bine la ameliorarea luptei impotriva schimbarilor climatice.
Acestea fiind spuse, se poate observa o linie de demarcatie in interiorul acestui grup. Astfel, in timp ce Marea Britanie s-a pronuntat deja in mod energic pentru o reducere semnificativa a plicului bugetar acordat PAC, aliatele sale obisnuite nu au urmat-o ci s-au pozitionat, cel putin deocamdata, alaturi de tabara traditionalista care sustine conservarea bugetului PAC la standardele actuale.
Tabara moderata
In aceasta inclestare de interese intre tabara reformista si cea traditionalista, putem regasi si cel putin doi actori care au o pozitie mai degraba moderata. Primul dintre ei este, in mod oarecum natural, Comisia Europeana, care trebuie sa agrege diversele interese intr-o propunere legislativa echilibrata pentru a facilita un viitor consens al legislatorilor (Parlamentul European are putere de codecizie in domeniul agricol dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona). In acest sens, Comisarul pentru Agricultura, Dacian Ciolos, a demonstrat ca are o pozitie de mijloc, in ciuda temerilor privind partizanatul sau cu tabara conservatoare. Cu toate ca s-a pronunţat ferm pentru pastrarea bugetului actual al PAC, el s-a aratat foarte deschis principiilor unei agriculturi multifunctionale si flexibile: „Nu pot vedea spatiul rural fara agricultura asa cum nu il pot vedea doar cu agricultura”. In plus, noul comisar a aratat ca doreste o simplificare si o mai mare claritate a acordarii subventiilor via Pilonul I, fiind totodata preocupat de temele ecologice si de o mai buna integrare a acestora in noua Politica Agricola Comuna.
Pe de alta parte, cel putin pana in prezent, Parlamentul European pare sa se fi situat pe aceeasi linie de moderatie cand vine vorba de reforma PAC. Intr-o rezolutie adoptata recent cu o larga majoritate, deputatii europeni sustin mentinerea aceluiasi nivel al finantarii „cel putin in urmatoarea perioada de programare financiara” (2013-2020). Era de asteptat ca teme ecologice precum protejarea biodiversitatii sau ecoconditionalitatea sa fie prezente in poziia Parlamentului (acestea fiind, in mod uzual, apanajul PE), insa ce surprinde este sustinerea oarecum sub asteptari pe care deputatii o acorda Dezvoltarii rurale. Pozitia mai degraba fada a europarlamentarilor poate fi explicata prin consensul neasteptat de larg asupra acestei rezolutii care a diluat probabil pozitiile forte ale grupurilor politice. Este insa de asteptat ca odata pusa pe masa propunerea legislativa a Comisiei, pozitiile grupurilor politice sa fie mult mai transante.
Ce spun cetatenii europeni?
In sfarsit, in ceea ce priveste opinia publica, aceasta pare mai degraba inclinata catre o viziune traditionalista a PAC, fiind in majoritatea cazurilor satisfacuta cu starea actuala a acesteia. Astfel, 90% din cetatenii intervievati in cadrul unui sondaj Eurobarometru considera agricultura si spatiul rural ca fiind vitale pentru Europa. In acelasi sens, ei sustin in proportie de 83% mentinerea actualelor niveluri de subventii, concomitent cu pastrarea la aceleasi standarde sau chiar cresterea bugetului PAC (doar 17% considera ca bugetul agricol este prea ridicat). Cat priveste temele ecologice, europenii sustin in mare majoritate (82%) integrarea preocuparilor de protectie a mediului in mecanismele PAC, punand totodata in fruntea listei de prioritati a acestei politici asigurarea de produse sigure si de calitate (romanii fac nota discordanta aici, ei sustinand, ca si prioritate majora, asigurarea unui standard de viata stabil pentru fermieri – 66% dintre respondenti).
Astfel, din echilibrul de forte de la nivel european putem observa, cel putin pentru moment, un avantaj al taberei conservatoare in negocierile privind viitorul Politicii Agricole Comune post 2013. Cu toate acestea, suntem inca la inceputul dezbaterilor iar pozitiile diversilor actori implicati pot evolua, se pot decanta si diferentia cu precadere in fazele de negociere propriu-zisa a noii PAC ce va incepe in aceasta toamna odata cu prezentarea Comunicarii Comisiei pe acest subiect.
Autor: Alin Cristian Mituta
Coordonator Agricultura si dezvoltare regionala
Mail: [email protected]
Sursa: www.europuls.ro
26-02-2024 Seminte
Corteva Agriscience a lansat seria de video „Drumul Semintei”, care descrie intregul proces de productie al acesteia, de la semanatul formelor parentale in camp pana la ambalarea si livrarea semintelor catre clienti. Proiectul, compus din 8 episoade tematice si un episod sinteza, isi propune sa sprijine fermierii romani in asimilarea si intelegerea productiei de seminte, combinand mai multe tehnici in diferite etape si abordand agricultura intr-un mod sustenabil si inovator. Mai multe>>
09-12-2023 Seminte
Pe masura ce anul 2023 se apropie de sfarsit, Uniunea Europeana se apropie, de asemenea, de decizii importante care vor determina viitorul sectorului sau de seminte si ameliorare a plantelor si vor avea un impact semnificativ asupra intregului lant agroalimentar european. Mai multe>>
29-11-2023 Seminte
Statia de productie a semintelor a companiei internationale de agricultura Corteva Agriscience, situata in Afumati, judetul Ilfov, a incheiat cu succes sezonul de productie agricola din 2023. Peste 2 milioane de unitati de seminte de porumb si floarea-soarelui au fost produse pentru sezonul urmator pe o suprafata de peste 11.000 de hectare. Mai multe>>
10-10-2023 Material saditor
Pe masura ce populatia lumii este in continua crestere, producatorii de alimente cauta inovatii pentru a hrani mai multi oameni si animale pe mai putine hectare de teren si intr-un mod mai sustenabil. Potrivit raportului Sisteme Alimentare Sustenabile, un studiu sustinut de compania Corteva Agriscience si realizat de Longitude, o companie a Financial Times, 56% dintre consumatorii europeni afirma ca vor cere alimente produse in mod durabil, iar 42% dintre fermieri si-au schimbat deja planificare... Mai multe>>
14-09-2023 Seminte
Catalogul de culturi de toamna, editia 2023, a fost lansata azi, 14 septembrie si marcheaza un deceniu de activitate de cercetare a Forumului APPR. Reteaua de testare R.I.T.A.C. are 7 culturi inscrise: Porumb, Floarea-soarelui, Grau, Orz, Rapita, Soia, Sorg si 37 de locatii de testare, prin cercetare aplicata in sistem de microparcele randomizate. Mai multe>>
27-03-2023 Material saditor
In data de 30 martie 2023 se intruneste Comisia de inregistrare a soiurilor de plante agricole si horticole, la sediul ISTIS din Bucuresti. Soiurile propuse comisiei pentru inregistrare si-au incheiat ciclul experimental in anul 2022 si corespund criteriilor stabilite de legislatia in vigoare, sunt distincte, uniforme si stabile, iar soiurile din speciile de culturi de camp poseda valoare agronomica si de utilizare satisfacatoare. Mai multe>>
15-10-2022 Depozitare
Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA) a desfasurat, in perioada 12-13.10.2022, o actiune tematica de control la depozitele de legume, fructe si cereale din municipiul Bucuresti si din judetele Arad, Arges, Bihor, Brasov, Calarasi, Cluj, Constanta, Galati, Giurgiu, Ialomita, Iasi, Ilfov, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timis. Mai multe>>
23-04-2022 Depozitare
Sa depozitezi eficient in silobag, inseamna sa respecti cateva reguli in momentul si pe parcursul depozitarii. Incalcarea lor, aduce cu sine o serie de probleme care pot pune in pericol recolta sau furajele aflate in interiorul sacilor uriasi. Mai multe>>
30-03-2022 Seminte
Infiintata in octombrie 2012, Alianta Industriei Semintelor din Romania este o asociatie profesionala care doreste sa sprijine agricultura romaneasca. Misiunea principala a AISR este promovarea si sustinerea utilizarii semintelor certificate de catre agricultori, in scopul cresterii productiei agricole in Romania. AISR scoate la concurs pozitia de Director Executiv. Responsabilitatile functiei de director executiv al AISR sunt: Mai multe>>
17-02-2022 Depozitare
Platforma Storage Logistics, singurul marketplace B2B pentru spatii de depozitare clasa A din Romania, anunta cresterea cu 50% a numarului de depozite partenere la nivel national si cu 285.000 mp a spatiului de depozitare pentru proiecte de depozitare, pe termen scurt si mediu. In prezent, Storage Logistics conecteaza o retea de peste 150 de parteneri, prin intermediul careia companiile pot accesa servicii de depozitare la cerere, avand o suprafata totala a spatiului disponibil de aproximat... Mai multe>>
04-11-2021 Depozitare
Daca dupa ce iti cumperi o casa, ai nevoie de mobila si decoratiuni. E bine sa stii ca si silobag-ul respecta acelasi principiu. Dupa achizitia sacilor, iti trebuie accesoriile. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>