Viitorul satului depinde foarte mult de modul in care vom actiona cu totii intr-o democratie reala bazata nu numai pe dialog ci si prin consultarea cetatenilor si compromis.
.
Pentru aceasta trebuie sa tinem cont de urmatoarele aspecte:
Sa ne creem propriile realitati.
Nu pot sa traiesc intr-un sat italian, spaniol, francez sau german ci doar intr-un sat romanesc. Satul romanesc privit din afara pare frumos, dar daca traiesti in interiorul lui, constati ca arata urat. Nimeni nu mai pune mana pe nimic. Nimeni nu mai face curatenie. Copacii nu sunt curatati si sunt rupti de ploi si vanturi. Trotuarele si drumurile sunt impracticabile. Nu se folosesc deloc resursele locale sau cele naturale, resurse care costa atat de putin. La cata piatra exista in muntii din Romania si cat nisip in raurile din campie, nu ar trebui sa traim in noroi, in belti cu apa sau in praf. Parerea mea este ca Romania nu are gospodari. Gospodarii adevarati sfintesc locul si transforma satele romanesti in colturi de rai.
Sa oferim intuitia în afara de stiinta. Vom sluji locuitorii satelor pentru a le oferii surse interioare de autoritate, ca sa hotarasca singuri cum sa traiasca si sa munceasca.
Stiinta fara intuitia nu are nici o valoare. Daca nu intuim problemele si nevoiele, stiinta nu are nici un efect social. Exista la sat o lipsa de autoritate interioara, si din aceasta cauza nimeni nu ia initiativa. Oamenii cu initiative nu sunt promovati in Romania. Va trebui sa le oferim locuitorilor surse interioare de autoritate pentru a hotari singuri cum vor sa traiasca si sa munceasca. In sate nu se mai face nimic pentruca locuitorii si-au dat puterea alesilor iar alesii folosesc aceasta putere in alte scopuri. Daca oamenii si-ar lua autoritatea inapoi, comunitatile rurale vor fi mai frumoase, mai curate si oamenii mai instruiti, pentruca vor invata sa se autoadministreze singuri, asa cum se intampla in comunitatile rurale din Franta, Italia, Germania, etc.
Sa respiritualizam societatea rurala, prin cautarea adevarului, iubirii, compasiunii, prestigiului personal, intelepciunii si mijloacele lor de exprimare.
Simt ca este foarte greu sa-i apropri pe oameni. Au fost mintiti prea mult ca sa mai caute adevarul. Iubirea si compasiune este straina statutul roman atunci cand acesta vorbeste numai de taxe, impozite, inflatie, scumpiri, si lipsa de fonduri. Prestigiul personal si intelepciunea nu mai este de actualitate cand hotareste banul. Chiar daca se vrea sau chiar daca nu se vrea trebuie sa respiritualizam spatiul rural. Vreau sa cautam adevarul, iubirea, compasiunea, prestigiul personal si intelepciunea. Si trebuie sa gasim si mijloacele prin care sa le exprimam. In plus, vreau sa creem valorile spirituale specifice taranului roman precum cinstea, deschiderea, curajul, convingerea, implinirea personala, grija, cooperarea.
Sa raspandim democratizarea economico-sociala pentru a nu mai ramane loc pentru imperialismul economic si social.
Exista o mica clasa de imbogatiti care conduc economic si social Romania. Exista un imperialismul economic si social in Romania. Mileniul trei se afla in mileniul democratizarii economice si sociale si nu mai trebuie sa existe imperialismul economic si social specific mileniului doi. Am intrat in Uniunea Europeana unde democratizarea e la ordinea zilei si acest lucru trebuie sa fie clar pentru toti. Si pe deasupra putem sa ne miscam liberi dincolo de frontiere deoarece interdependenţt globala a devenit inevitabila odata intrati in UE.
Suntem unul si alegem sa creem impreuna.
Asociatiile de fermierii, femei, tineri sunt cele care conduc satele europene pentruca au putere iar autoritatile locale de aici, nu i-au nici o decizie fara a consulta asociatiile mai sus amintite. La noi nu am vazut sa se intimpla asa ceva. Trebuie ca in toata Romania sa se aplice principiul "suntem unul si alegem sa creem impreuna". Trebuie se oferim atit la nivel central cat si la nivel local responsabilitate fata de intreg, puterea de intretinere si preocuparea fata de echilibru. Avem nevoie in aceasta perioada de echilibru in toate actiunile nostre si de responsabilitate fata de Romania si fata de fiecare localitate. Avem nevoie de securitate prin increderea personala interioara. Avem nevoie sa folosim complet capacitatilor noastre omenesti. Si nu in cele din urma avem nevoie sa punem in centrul deciziei, nevoia actiunii intentionate.
Sa conducem comun activitatilor locale, printr-o gandire globala, generatii sau secole intregii in viitor.
Astazi trebuie sa gandim global la nivelul Uniuni Europene si sa actionam local la nivelul fiecarei regiuni si fiecarei localitati. Trebuie sa avem valori europene si valori traditionale. Trebuie sa oferim o mostenire viabila copiilor nostri.
Sa avem in mileniul trei urmatoarele valori: increderea, invatatura, responsabilitatea, asamblul, serviciile si implinirea personala.
Astazi am pierdut increderea in autoritatile statului datorita coruptiei generalizate. Am pierdut-o imediat dupa revolutie. Nimeni nu-si asuma responsabilitatea fata de decaderea spatiul rural romanesc. Raul vine din nestiinta. De asemenea observ ca tot mai multi romani se simt neimpliniti profesionali. Valorile prezentate mai sus nu mai trebuie aruncate in continuare la gunoi.
Sa cointeresam in afaceri familiile noastre, membrii comunitatilor locale, furnizorii, clientii, comunitatea, guvernul, ecosistemele.
Va trebui sa realizam un sistem care functioneaza. Trebuie sa exista o unitate de actiune si o echipa de valori in care fiecare sa-si gaseasca locul. Trebuie invatata fiecare formatie locala sa cante aceiasi melodie si care la nivel national sa se aude perfect, cantata de o orchestra de 20 milioane de romani. Trebuie ca aceasta melodie sa vorbeasca de afacere ca un mijloc de promovare a justitie economico-sociale si a serviciilor globale.
Sa avem ca avutie in spatiului rural romanesc calitatea vietii si alinierea la ordinea naturala.
Va trebui sa creem in Romania o viata comunitara formata din idei, informatii, creativitate si viziune comuna. Apoi trebuie sa contabilizam resursele prin monitorizarea starii bazei materiale, urmarirea bunurilor materiale critice, inclusiv cele naturale. Va trebui sa promovam conservare in locul consumului, sa integram o economiei vizibila bazat pe un capitalul informational. Si nu in cele din urma va trebui sa contabilizam social bolile, accidentele, incendiile, transporturile si curatenia ecologica.
Sa oferim ca forme de actiune doar cele care satisfac nevoile tuturor celor interesati.
Are ca motivatie servirea ireprosabila. Are ca scop intretinerea si se bazeaza pe poezia creatiei. Sunt create pentru orice si pentru orice care are o necesitate de satisfacut. Nu se bazeaza pe rolul administratiei. Deciziile se iau in consens si creaza o atmosfera de libertate in autoexprimare, deschidere, acceptare, egalitate, flexibilitate si invatatura tot timpul vietii.
Sa reprezinte comunitatile tuturor celor a caror viata e atins.
Doar in aceste comunitati vrem sa fim uniti complet si deschisi unii fata de alţii. Aici ni se ofera un nivel constient de ingrijire, incredere, bunavointa. Satul trebuie sa devina o organizatie colectiva de invatatura permanenta prin cunoastere si actiune. Satul trebuie sa asigure intretinere holistica, bunastare, sanatate, eliminarea violentei lingvistice, sociale, toxicomaniei, brutalitatii în familiei, criminalitatii, recidivismului, relatiilor vicioase. Tot aici va trebui eliminata violenta economica, prapastia dintre taranii saraci si cei bogati, discrepantele dintre standardele de la oras si sat, procesele de productie care provoaca boli si dauneaza ecosistemelor. In spatiul rural trebuie sa oferim facilitati pentru sanatate si recreere. Trebuie apoi sa avem politici pentru prevenirea bolilor, politici pentru alimentatie sanatoasa. Spatiul rural trebuie sa ofere o viata fara stres, o sanatate mintala, tehnici de integrare sociala, etc.
Sa se ofere perspectiva de conservare a mediului.
Aceasta perspectiva se bazeaza pe reparatie, reconditionare, refolosire, reciclare. Trebuie sa oferim aici industriile ecologice Suurise Seven cum ar fi: tehnologiile informationale; biotehnologiile; controlul poluarii; serviciile ambientale; reciclarea; substituirele de resurse; eficienta energetica; aprovizionarea cu energie calculata ecologic. Aici se va crea o economie care respecte legile ecologice. Spatiul rural reprezinta un model de viata prin protectia mediului. Modelul ofera integritatea vietii prin recunoasterea tuturor sistemelor vii si implinirea scopurilor.
Se se practice doar tehnologii adecvate.
Tehnologiile adecvate creaza locuri de munca, promoveaza conditii bune de munca, amplifica competenta, creativitatea, initiativa, dezvoltarea personala si bogatia de resurse. Biopolitica din mileniul trei va fi axata pe intretinerea tuturor sistemelor existente in spatiul rural. Locuitorii spatiului rural trebuie sa fie oameni care ispira si incurajeaza. Ei trebuie sa abordeaze moral, cultural, economic, ecologic, tehnologic toate problemele existente. Si trebuie sa le rezolve prin actiuni clare, eficiente si intuitive.
Programul National de Dezvoltare Rurala ar trebui aplicat conform aspectelor mai sus prezentate daca nu vrem sa aruncam banii Uniunii Europene pe apa sambetei.
Inginer agronom Suhoverschi Mircea
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
13-10-2021 Plante furajere
Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>
12-02-2021 Pajisti pasuni fanete
Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>
08-12-2020 Plante furajere
Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>
24-06-2020 Pajisti pasuni fanete
Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>
19-09-2019 Plante furajere
Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>
25-04-2019 Plante furajere
Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>
24-04-2019 Pajisti pasuni fanete
In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>
20-12-2017 Pajisti pasuni fanete
Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>
28-11-2017 Lucerna
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>