Valeriu Tabara: Solutii si prioritati in agricultura romaneasca (4)
Situatiile centralizatoare arata ca se primesc de regula cam de trei ori mai multe proiecte decat posibilitatile de finantare ale APDRP.
In aceste conditii nu stiu daca schimbarea regulilor ar aduce avantaje sutelor de oameni care se afla in spatele lor (consultanti evaluatori, etc), pe langa faptul ca necesita aprobari. prealabile de la forurile de la Bruxelles.
Poate ar trebui mai multa transparenta si predictibilitate la nivelul APDRP.
As fi inconstient sa sper ca vom scapa de influente si presiuni politice, dar sper ca punctajele de evaluare, fiind publice sa fie o reala piedica in acordarea fondurilor discriminatoriu.
Pe segmentul finantarii proiectelor intentionez sa intensificam colaborarea cu bancile finantatoare in ideea eliminarii dublarii acelorasi solicitari cu APDRP-ul. Din pacate institutiile bancare sunt private (cu o exceptie) avand propriile reguli, conduse dupa principiul profitabilitatii si singura posibilitate pe care o avem este colaborarea pentru simplificarea unor cerinte administrative.
Subventionarea dobanzilor la credite si a comisioanelor de garantare ramane principalul instrument de sprijin al fermierilor.
Pe de alta parte nu as vrea sa absolutizam influenta fondurilor pentru investitii disponibile prin FEADR in salvarea agriculturii romanesti.
Din formularile organizatiilor de profil reiese ca majoritatea celor care au investit sunt in pragul falimentului. Asta ne indica faptul ca nu investitia in sine este cartea castigatoare ci un mediu de afaceri care sa permita obtinerea profitului (concurenta corectă cu fermierii europeni, eficienta in exploatare, stabilitate, previzibilitate).
Pe de alta parte, raportate la suprafata agricola a tarii, sumele disponibile din fonduri europene nu sunt suficiente ca necesar de investitii pentru dezvoltarea agriculturii. Voi detalia această afirmatie: Luand in considerare doar mentinerea in aceasta stare a parcului de masini si utilaje agricole existente la nivel national (conform situatiei prezentate de Institul National de Statistica), care este apreciat ca insuficient si uzat, ar trebui sa se investeasca anual circa 850 milioane de EURO, considerand innoirea o data la 10 ani, a tuturor categoriilor de masini si utilaje agricole.
Daca doriti un calcul mai simplu puteti imparti 9 milioane ha teren arabil la 50 (ha/tractor), apoi la 10 (ani-durata normala de utilizare a unui tractor) afland astfel numarul de tractoare necesar pe an, adica 18.000 bucati. Inmultind numarul de tractoare necesar cu pretul mediu de 15.000 de euro obtinem o suma de 360 milioane EURO necesara doar pentru investitii in reinnoirea tractoarelor. Pe acest tipar putem calcula si sumele necesare pentru reinnoirea plugurilor, semanatorilor, combinelor agicole, si sunt sigur ca veti constata ca suma de 850 de milioane este de fapt insuficienta.
Alocarile totale ale programului SAPARD, in intervalul 2000-2006, pentru toate masurile au fost de 2.384 milioane de euro, suma reprezentand atat fondurile publice cat si private destinate realizaii tuturor tipurilor de investitii. Impartind suma la 6 ani rezulta o cheltuiala anuala de 397,4 milioane de euro, adica doar 48% din necesarul de inlocuire a utilajelor si masinilor agricole ce trebuie scoase din uz anual.
Alocarile FEADR pentru intervalul 2007-2013, cuprinzand fonduri nationale si europene dedicate Axei 1 (Cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier), deci banii destinati fermelor, reprezinta 3.170. milioane euro. Suma impartita la cei 7 ani de alocare reprezinta un efort public de 452,8 milioane euro anual, la care daca s-ar adauga si investitii private de o valoare egala, conform principiului cofinantarii, ar rezulta o suma disponibila de 905,7 milioane de euro.
Cu alte cuvinte suma ce ar trebui cheltuită prin FEADR este cu 8% mai mare decat cea necesara mentinerii parcului de utilaje si masini agricole in conditiile actuale. Dar dupa cum stiti acesti bani nu se investesc doar in utilaje agricole, chiar de se reuseste absorbtia lor in procent de 100%. Jumatate din ei sunt de regula imprumutati de la banci, ceea ce insemna ca si retunati in urmatorii 10 ani. Raman efectiv alocati investitiilor doar cei 452, 8 milioane EURO pe an, adica jumatate din suma necesara reinnoirii utilajelor agricole existente.
Ori pentru a “moderniza” agricultura dupa viziunea existenta, ar trebui investitii cel putin de 20 de ori mai mari daca nu de 100 de ori mai mari, in raport cu sumele disponibile pentru reinnoirea parcului de utilaje... Ar trebui bani pentru achizitii de animale mai performante, modernizarea constructiilor, instalatiilor, amenajarea drumurilor, formarii profesionale etc.
Concluzia ar fi ca nu putem cultiva intinsele noastre terenuri facand investitii masive in imputuri si tehnlogie, pentru ca nu vom avea resurse suficiente.
Autor: Valeriu TABARA
Sursa: valeriutabara.blogspot.com
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
13-10-2021 Plante furajere
Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>
12-02-2021 Pajisti pasuni fanete
Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>
08-12-2020 Plante furajere
Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>
24-06-2020 Pajisti pasuni fanete
Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>
19-09-2019 Plante furajere
Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>
25-04-2019 Plante furajere
Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>
24-04-2019 Pajisti pasuni fanete
In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>
20-12-2017 Pajisti pasuni fanete
Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>
28-11-2017 Lucerna
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>