Societate post-taraneasca

Cred ca suntem inca in post-comunism.

Referinta la comunism este inca pertinenta. Suntem intr-o continua admiratie fata de tot ceea ce este „de dincolo", asa cum se intampla si înainte de 1989. Atunci nu stiam decat ca „dincolo" este mai bine si, intr-adevar, era mai bine. Dar era o imagine generica la care aspiram si cu asta basta. Acum avem posibilitatea sa coboram cu picioarele pe pamant si sa vedem ca lucrurile sunt ceva mai nuantate. Expresia acestei stari sunt si datele din sondajele efectuate inainte de integrare. Acestea aratau ca Romania este cea mai proeuropeana dintre statele europene. Motoarele UE, Franta si Germania, pareau eurosceptice in comparatie cu noi. In prezent acest entuziasm a mai scazut, am inceput sa revenim cu picioarele pe pamant, dar referinta aceasta la civilizatie ramane. Acesta este un complex de crestere al Romaniei de cand s-a nascut ea. Suntem adolescentul care aspira sa ajunga si el ca mama si ca tata, dar care inca nu poate. Inca nu suntem mari. Suntem inca o societate adolescentina.

 

In ceea ce priveste valorile din lumea satului, avem un soi de nostalgie amestecata cu amnezie. Am spus-o de multe ori si mi-am atras injuraturi: taranul a murit. Este o formula metaforica, dar care se refera la un fapt evident pentru oricine. Sunt sate in care peste doua treimi din populatia tanara lucraza deja in strainatate. In timpul comunismului, populatia tanara lucra in orase, in industrie. Prin ce sunt acestia tarani? Schimbarea acestei societati s-a incheiat oficial la 1 ianuarie 2007. Sigur ca, procesele istorice nu incep si nu se termina la date fixe, dar pentru noi acest moment poate fi considerat incheierea societatii taranesti.

 

Acum suntem ceea ce imi place mie sa numesc societate post-taraneasca. Am fost, pana foarte de curand, cea mai vasta societate rurala din Europa, or aceasta mostenire este foarte importanta. Nu stim cum sa procedam cu aceasta mostenire. Iarasi apar complexele aproape freudiene: a murit tata, Dumnezeu sa-l odihneasca !, ii facem pomenirile cuvenite, dar viata merge mai departe. Ei, nu! N-a murit! Daca spui ca a murit, devii dusmanul meu personal. Asta este o modalitate de a pasa toata responsabilitatea pe trecut. Problema este cum faci ca totul sa mearga mai departe, dand omagiul cuvenit trecutului, dar luandu-ti si toata responsabilitatea prezentului. Aruncam toata responsabilitatea pe tarani, cei care ar fi trebuit sa se preocupe de pastrarea traditiilor, a caselor etc.

 

Lucrurile sunt total diferite si am sa va dau un contra-exemplu: eram in Maramures, pe valea Izei, intr-un sat destul de izolat, alaturi de prieteni. Am tras la o casa unde seara ne-au dat, printre altele, turta „ca la noi in Maramures". Asta se numeste „marketing al traditiilor". Semnificatia gestului gazdelor a devenit cu totul alta din momentul in care a aparut o piata a traditiilor. Suna corporatist, dar asa este. Problema nu e ca exista un „marketing al traditiilor", ci ca acesta poate fi facut prost. Atunci cazi in kitsch. Trebuie doar sa valorizezi si sa pastrezi ceva din trecut, pentru ca n-ai cum sa mananci numai turta cand s-a inventat painea care se poate cumpara de la alimentara. Sa fim seriosi! Painea te costa doi lei si o iei in doua secunde, turta te costa mai mult si se face in jumatate de zi. De ce sa faci asta? Doar ca sa pastrezi spiritul comunitatii?

 

Spiritul comunitatii inseamna un anumit stil de viata, iar stilul de viata din care facea parte turta s-a dus. Au fost zone care, din motive istorice, au fost primele in a-si marketiza ceea ce au invatat ca sunt traditiile. Nu putem face abstractie de faptul ca mai toate bisericile de lemn maramuresene sunt dublate de biserici mai mari, mai inalte, din beton. Daca vine turistul, localnicul il duce, cu mult orgoliu - real, de altfel -, in biserica din lemn. Dar localnicul se duce in biserica din beton, se roaga acolo si e mandru de preotul lui care a facut-o. Mai sunt putine comunitati care nu fac asta, dar acestea sunt foarte sarace.

 

Comunitati satesti, in sensul strict al cuvantului, vor mai exista numai in pungile de saracie. Sa nu ne iluzionam din nou! Mai avem impresia ca acest spirit comunitar insemna o mare moralitate si ca acesta a aparut din impartasirea unor valori comune. Nu! Era o nevoie de supravietuire. Gospodariile taranesti nu pot supravietui individual pentru ca muncile sunt atat de multe, riscurile sunt atat de mari, resursele sunt atat de reduse incat, daca nu exista intrajutorare, se moare. Baza comunitatii, fiind un motiv de supravietuire, era puternic valorizata.

 

Luati exemplul nuntilor, care erau un fel de C.A.R. Aici nu puteai sa faci exceptie pentru ca, daca te incumetai, erai eliminat din comunitate. Aceasta insemna moarte. Eu vin la nunta ta pentru ca si tu vii la nunta mea, iar amandoi mergem la nunta vecinului. Asa se asigura si pornirea in viata a tanarului cuplu. Deveneai membru al societatii taranesti atunci cand te casatoreai. Societatea avea grija sa asigure o egalitate de sanse.

 

Francezii, de pilda, au inceput acest lucru cu cateva secole in urma. Cand vorbim de sat, intotdeauna avem in minte si orasul, ca o contrapondere. Orasele franceze s-au construit impotriva taranilor, a feudalilor. Erau mestesugarii autonomi, autonomia citadina, erau inconjurati de ziduri pentru a se delimita de toate soiurile de dusmani, inclusiv de plebea de la tara. Orasele romanesti s-au construit in prelungirea satelor. Bucurestiul este o aglomeratie de sate. Recunoastem in Bucuresti vreo 42 de sate care uneori au fost rase total, alteori si-au mai pastrat cate ceva. Asta este o prima mare diferenta.

 

A doua diferenta este ca acest proces a inceput mult mai devreme in Franta si iarasi trebuie pus intr-un context mult mai larg. Nu se pot salva traditiile independent de un mod de viata pentru ca atunci devine muzeu. Nimeni nu are tentatia de a face din propria casa si din propriul mod de viata un muzeu. Citadinii numesc viata taranilor traditie, insa pentru cei din urma este normalitate. Aceasta schimbare a societatii taranesti - care a existat in Franta pana dupa Al Doilea Razboi Mondial - a dus la aparitia agricultorilor. Noi facem confuzie intre tarani si agricultori. A fi taran este un mod de viata, a fi agricultor este un mod de productie.

 

 

 

Interviu cu antropologul Vintila Mihailescu

 

Sursa: www.adevarul.ro

 



Noutati

'Cel mai priceput fermier in domeniul pasunatului!' - concurs national cu premii lansat de USAMV Cluj-Napoca

25-01-2024 Pajisti pasuni fanete

'Cel mai priceput fermier in domeniul pasunatului!' - concurs national cu premii lansat de USAMV Cluj-Napoca

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>

Proiectul Grazing4AgroEcology - solutii inovative pentru sistemele agricole bazate pe pasunat

07-03-2023 Pajisti pasuni fanete

Proiectul Grazing4AgroEcology - solutii inovative pentru sistemele agricole bazate pe pasunat

USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>

Suprematia inoculantilor Fiber Technology din portofoliul Corteva Agriscience

13-10-2021 Plante furajere

Suprematia inoculantilor Fiber Technology din portofoliul Corteva Agriscience

Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>

Proiectul LIFE TransilvaCOOPERATION pentru managementul eficient al pajistilor si peisajelor Natura 2000 din Transilvania

12-02-2021 Pajisti pasuni fanete

Proiectul LIFE TransilvaCOOPERATION pentru managementul eficient al pajistilor si peisajelor Natura 2000 din Transilvania

Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>

Calitatea culturilor furajere in UE: Risc general moderat pana la ridicat de contaminare cu micotoxine

08-12-2020 Plante furajere

Calitatea culturilor furajere in UE: Risc general moderat pana la ridicat de contaminare cu micotoxine

Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>

De cat azot au nevoie pasunile si fanetele?

24-06-2020 Pajisti pasuni fanete

De cat azot au nevoie pasunile si fanetele?

Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>

Holland Farming Agro, noul distribuitor Barenbrug in Romania

19-09-2019 Plante furajere

Holland Farming Agro, noul distribuitor Barenbrug in Romania

Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>

Prevenirea si combaterea daunatorilor periculosi la Lucerna si Trifoi

25-04-2019 Plante furajere

Prevenirea si combaterea daunatorilor periculosi la Lucerna si Trifoi

Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>

Amenajamente pastorale obligatorii din 2020

24-04-2019 Pajisti pasuni fanete

Amenajamente pastorale obligatorii din 2020

In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>

Noi reglementari privind pasunatul animalelor

20-12-2017 Pajisti pasuni fanete

Noi reglementari privind pasunatul animalelor

Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>

S-au aprobat conditiile pentru exportul de lucerna romaneasca in China

28-11-2017 Lucerna

S-au aprobat conditiile pentru exportul de lucerna romaneasca in China

Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza.  Mai multe>>