Agricultura romaneasca, la coada Europei

subzistenta.jpgComparativ cu tarile vest-europene, sectorul agricol romanesc este caracterizat printr-o productivitate scazuta, o faramitare accentuata a proprietatilor si, in general, printr-o larga  ineficienta.







Desi Romania dispune de 14,7 milioane de hectare de teren agricol
(61,8% din suprafaa tarrii), din care 63,9% reprezinta teren arabil, recoltele sunt modeste si foarte vulnerabile la excese meteorologice, in timp ce cresterea animalelor se face in general in ferme de mici dimensiuni.

mais.jpg

Cerealele reprezinta principala cultura, cu aproape doua treimi din suprafata cultivata la nivelul anului 2007, ponderea cea mai mare in suprafata cultivata cu cereale revenind porumbului (49,5%) si graului (37,9%). Acestea sunt urmate de floarea-soarelui, cartofi, legume si furaje.

Stocul de animale este reprezentat in principal de bovine, porcine si pasari.



import.jpg

Romania nu-si poate asigura necesarul intern de produse agro-alimentare, ceea ce a facut sa cunoasca in perioada postcomunista un deficit continuu al balantei comerciale, care a trecut în 2007 de 1,8 miliarde euro. Desi ponderea agriculturii în PIB a scazut de la 18-21%, la inceputul anilor 1990, la doar 6,6%, in 2005, aceasta este mult mai ridicată decat media europeana. De asemenea, proportia populatiei angajate in agricultura ramane foarte ridicata. Dupa un varf de 41% in perioada 1999-2001, cand o mare parte din muncitorii disponibilizati in industria mineritului si prelucratoare au ingrosat randurile populatiei agricole, aceasta s-a stabilizat la un nivel de 30% în 2006.

Structura proprietatii funciare este, pe de alta parte, extrem de polarizata, 55% din suprafata agricola fiind detinuta de 4,2 milioane de gospodarii individuale cu o marime medie de 2,2 hectare. Dintre acestea insa, 3 milioane, adica mai mult de jumatate, au terenuri mai mici de un hectar si ca urmare nu pot beneficia de subventii directe pentru ca nu indeplinesc conditiile de eligibilitate SPUS. Conform conditiilor, ferma sau unitatea agricola trebuie sa aiba o marime minima de un hectar si parcele de cultură de minimum 0,3 hectare pentru a beneficia de plati directe in cadrul PAC. In consecinta, jumatate din proprietarii autohtoni nu pot accesa sistemul de plati directe. La polul opus sunt marile ferme, de regula societati comerciale, care detin 45% din suprafata cultivata si au o marime medie de 274 de hectare.


muncitorag.jpg

Cea mai mare parte a populatiei rurale, 55%, lucreaza in agricultura. Veniturile acesteia sunt cele mai mici dupa ale somerilor, situandu-se cu o treime sub venitul mediu pe gospodăaie din 2006. Acesti mici fermieri practica o agricultura de subzistenta, in care autoconsumul ocupa un rol important, desi proportia sa a scazut in ultimii ani de la 62% in 2001 la 50,3% în 2006.

Cum cea mai mare parte dintre ei nu vor beneficia absolut deloc de pe urma subventiilor directe, se pune intrebarea daca o alta versiune a PAC, cum ar fi propunerile de extindere a pilonului II in detrimentul pilonului I, nu ar servi mai bine prosperitatea taranilor si a intregii populatii. Un studiu facut de doi cercetatori de la Institutul de Economie Agricolă, Cecilia Alexandri si Lucian Luca, notează presiunile internationale in favoarea unei anumite liberalizari a sectorului agricol si sustinerea de care se bucura aceasta directie atat in randul unor state membre, cat si la nivelul Comisiei Europene.

Cecilia Alexandri si Lucian Luca construiesc trei scenarii pentru a estima impactul unei eventuale noi reforme a PAC asupra bunastarii sociale a Romaniei.

Conform celui dintai scenariu, actuala PAC va continua dupa 2013.

Potrivit celui de-al doilea, al reformei moderate, nivelul subventiilor va fi decuplat de la volumul productiei, limitarile productiei vor fi eliminate si pilonul I va fi absorbit parţial în pilonul II.

In cel de-al treilea scenariu, al reformei radicale. prevede ca interventiile directe vor fi eliminate si fondurile PAC se vor concentra pe axele competitivitate si dezvoltare rurala a pilonului II.

Compararea efectelor celor trei scenarii asupra economiei romanesti este facuta pe baza estimarii surplusului de consumatori si producatori la principalele bunuri agro-alimentare. Deoarece subventiile si limitarile productiei genereaza preturi mai ridicate, ele sunt în detrimentul consumatorului, dar duc, pe de alta parte, la cresterea castigurilor producătorilor. Ca atare, alegerea scenariului optim se face in urma determinarii efectului net asupra bunastarii sociale. Acest efect este mai mare in cazul celui de-al treilea scenariu elaborat de cercetatori, cel al reformei radicale.


pensiune8.jpg

Alexandri si Luca identifica si alte avantaje ale eliminării intervenţiilor directe si concentrarea eforturilor publice pe actualul pilon II. Fara sa poata beneficia de acelasi nivel al subventiilor directe ca vechii membri ai UE pana in anul 2017, capacitatea Romaniei de a se adapta la reforma ar fi mult mai mare. De asemenea, trecerea la o versiune PAC formata exclusiv din pilonul II ar reduce costurile birocratice legate de administrarea pilonului I. In sfarsit, cresterea finantarii programelor de dezvoltare din pilonul II ar avea, in opinia celor doi, un efect de stimulare mult mai puternic al zonei rurale si, ca urmare, un impact mai favorabil asupra societatii si economiei romanesti.

Dar chiar daca investitiile in infrastructura rurala si cofinantarea unor activitati economice au un impact mai puternic decat cheltuirea banilor publici pentru a subventiona anumite grupuri, ramane o problemă deschisa: masura in care beneficiile acestora acopera costul lor de oportunitate.

Autor Bogdan Enache (Saptamana financiara)

Noutati

'Cel mai priceput fermier in domeniul pasunatului!' - concurs national cu premii lansat de USAMV Cluj-Napoca

25-01-2024 Pajisti pasuni fanete

'Cel mai priceput fermier in domeniul pasunatului!' - concurs national cu premii lansat de USAMV Cluj-Napoca

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>

Proiectul Grazing4AgroEcology - solutii inovative pentru sistemele agricole bazate pe pasunat

07-03-2023 Pajisti pasuni fanete

Proiectul Grazing4AgroEcology - solutii inovative pentru sistemele agricole bazate pe pasunat

USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>

Suprematia inoculantilor Fiber Technology din portofoliul Corteva Agriscience

13-10-2021 Plante furajere

Suprematia inoculantilor Fiber Technology din portofoliul Corteva Agriscience

Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>

Proiectul LIFE TransilvaCOOPERATION pentru managementul eficient al pajistilor si peisajelor Natura 2000 din Transilvania

12-02-2021 Pajisti pasuni fanete

Proiectul LIFE TransilvaCOOPERATION pentru managementul eficient al pajistilor si peisajelor Natura 2000 din Transilvania

Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>

Calitatea culturilor furajere in UE: Risc general moderat pana la ridicat de contaminare cu micotoxine

08-12-2020 Plante furajere

Calitatea culturilor furajere in UE: Risc general moderat pana la ridicat de contaminare cu micotoxine

Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>

De cat azot au nevoie pasunile si fanetele?

24-06-2020 Pajisti pasuni fanete

De cat azot au nevoie pasunile si fanetele?

Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>

Holland Farming Agro, noul distribuitor Barenbrug in Romania

19-09-2019 Plante furajere

Holland Farming Agro, noul distribuitor Barenbrug in Romania

Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>

Prevenirea si combaterea daunatorilor periculosi la Lucerna si Trifoi

25-04-2019 Plante furajere

Prevenirea si combaterea daunatorilor periculosi la Lucerna si Trifoi

Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>

Amenajamente pastorale obligatorii din 2020

24-04-2019 Pajisti pasuni fanete

Amenajamente pastorale obligatorii din 2020

In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>

Noi reglementari privind pasunatul animalelor

20-12-2017 Pajisti pasuni fanete

Noi reglementari privind pasunatul animalelor

Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>

S-au aprobat conditiile pentru exportul de lucerna romaneasca in China

28-11-2017 Lucerna

S-au aprobat conditiile pentru exportul de lucerna romaneasca in China

Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza.  Mai multe>>