Politica
sociala este o responsabilitate nationala ce trebuie facuta de catre oameni
responsabili. Romanii vor modelul social european pentru a beneficia de locuri de munca mai bune. Vor, de asemenea, un model care sa investeasca in oameni si care sa combata excluderea sociala.
Ce inseamna modelul social european?
Uniunea
Europeana ofera o replica globalizarii si anume modelul social european.
UE
nu se concentreaza numai pe cresterea economica, dar si pe un set de principii
comune care contribuie la prosperitatea Uniunii:
· justitie sociala;
· egalitate;
· solidaritate.
Comisia pentru
ocuparea fortei de munca si afaceri sociale a Parlamentului European pledeaza
pentru o „Europa
mai sociala”, o coeziune sociala mai puternica si locuri de munca
mai bune. In luna octombrie a anului trecut, Parlamentul a propus
obiective ambitioase de reducere a saraciei, atunci cand a aprobat ultimul sau
raport privind protectia si includerea sociala.
Strategia de la Lisabona - Reteta europeana
In martie 2000,
liderii UE au lansat Strategia
de la Lisabona, menita
sa faca din UE „cea
mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere din lume, pana in
anul 2010”. Alaturi de obiectivul vizand dezvoltarea unei economii
mai puternice, care sa stimuleze crearea de noi locuri de munca, strategia
include si politici sociale si de mediu, care sa asigure dezvoltarea durabila si
includerea sociala.
Aceasta
presupune modernizarea modelului social european:
„Remodelarea
acestuia inseamna consolidarea sa si acordarea unui caracter durabil, pe termen
lung”, a declarat Jose Albino Silva Peneda (EPP-ED/PT), raportorul PE din 2006
pentru „Modelul social european pentru viitor”.
Pana in
prezent, Strategia de la Lisabona a acordat mai putina atentie politicii
sociale decat stabilitatii preturilor, reducerii costurilor si reducerii
deficitului bugetar, potrivit unui raport al doamnei Ilda Figueiredo (GUE/PT)
din 2005.
„Globalizarea duce la intensificarea concurentei in intreaga
lume. Tendinta actuala de crestere a liberalizarii serviciilor va duce la
intensificarea concurentei si va cauza pierderi ale locurilor de munca si saracie.
Solutia o reprezinta investitiile
sporite in ocuparea fortei de munca si flexisecuritate” a declarat
aceasta. „O reforma a Strategiei de la Lisabona este
imperativa pentru a raspunde eficient principiilor globalizarii”.
In pofida
accentului pus pe inovarea economiei europene si pe realizarea unui progres
vizibil, exista preocupari crescande cu privire la faptul ca procesul de
reforma nu este destul de rapid si ca obiectivele ambitioase stabilite pentru
2010 nu vor fi atinse.
Europa sociala si noul Tratat de reforma
Desi fiecare
stat membru al UE are propriile politici si structuri economice si sociale, toate cele 27 de
state membre si-au exprimat angajamentul fata de valorile si obiectivele-cheie,
bazate pe drepturi fundamentale pentru toti. Tratatele UE le obliga
sa depuna eforturi pentru realizarea, printre altele, a unui grad ridicat de protectie sociala, a
egalitatii intre femei si barbati, a obiectivului de crestere a nivelului de
trai si de combatere a excluderii sociale.
Carta sociala europeana,
elaborata in 1961, revizuita in 1996 si ratificata de 47 de tari, nu face parte
din noul Tratat UE, dar a reprezentat sursa de inspiratie pentru Carta drepturilor
fundamentale, care va capata forta juridica in momentul in care
Tratatul de reforma va intra in vigoare.
Carta Sociala Europeana
Carta
Sociala Europeana a facut obiectul unei revizuiri pentru adaptarea Cartei la
evolutiile sociale
si economice, care a permis largirea campului sau de aplicare la o serie de
noi drepturi sociale şi economice, prin modificarea anumitor dispozitii si
completarea sa cu o serie de noi prevederi, dintre care mentionam:
Drepturile
garantate de Carta Sociala Europeana pot fi impartite in doua categorii: conditiile de
munca si coeziunea sociala.
Conditiile de munca reprezinta:
Coeziune sociala reprezinta:
Politica sociala este o responsabilitate nationala, insa modelul
social european reprezinta o referinta pentru sistemele sociale ale statelor
membre.
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
13-10-2021 Plante furajere
Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>
12-02-2021 Pajisti pasuni fanete
Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>
08-12-2020 Plante furajere
Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>
24-06-2020 Pajisti pasuni fanete
Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>
19-09-2019 Plante furajere
Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>
25-04-2019 Plante furajere
Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>
24-04-2019 Pajisti pasuni fanete
In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>
20-12-2017 Pajisti pasuni fanete
Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>
28-11-2017 Lucerna
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>