La vremea cand
am citit povestea cu sarea-n bucate nu am priceput mare lucru. Care era faza cu
sarea aia si de ce era asa de importanta, ca eu o vedeam in toate magazinele si
la preturi derizorii?!
Apoi, cand obligatiile
contractului social mi-au pus sortul de gospodina (de ocazie) am
priceput si chiar am dus basmul mai departe. Legumele si sarea-n bucate, as
pune eu acum ca titlu povestii, pe care as completa-o si cu retete din bucataria
unui hipermarket. Povestii de groaza, am vrut sa spun, dar m-a
luat ideea textului!
De ce de groaza ? Din cauza legumelor si a multor alimente,
considerate materii prime pentru orice reteta culinara. In ciuda ofertelor
abundente, uneori nu ai ce alege pentru ca tot ce gasesti prin galantare are
gust artificial! In plus, nici reteta nu pare a fi romaneasca daca pui
cartofi din Egipt, vinete din Turcia si arome cine stie de prin ce tara...
Şi adica de ce m-am suparat
? Uite de aia, ca nu gasesti nicaieri, uneori nici macar la piata, legume romanesti.
Unde or fi disparut taranii cu zarzavaturi si legume culese din gradinile lor?
Tarabele din piete nu-ti mai ofera ingrediente pentru un pranz sanatos,
ecologic ar spune cei aflati in tendintele vremii, cat despre magazine, nu mai
zic! Morcovi ce pot fi confundati uneori cu radacini de stejar, rosii
cauciucate si castraveti palizi, cam asta gasesti peste tot. A, si sa nu uit,
fructele aduc tot mai mult cu chestiile alea din ceara sau plastic ce odata
erau asezate frumos pe macrameuri de catre gospodinele comuniste! Iar pepenii
rosii (harbuz, cum zice moldoveanul) lasa sa se vada inlauntrul lor o formatiune
spongioasa imediat ce le-ai despicat inima ce ti-ai fi dorit a fi rosie!
Recent, s-a infiintat
Oficiul National pentru Protectia Produselor Traditionale, adica
un fel de politie a borsului, ca sa nu ni-l fure altii, asa cum au facut cu
palinca. Initiativa, buna in esenta, are niste hibe totusi - de unde produse
traditionale daca recolta ecologica (asa cum ii place UE sa spuna despre papusoiul
neaos) nu exista? Cum pot eu sa spun ca fac cea mai buna tocana de cartofi daca
n-am barabule din batatura (omologate, evident)? De aici zic eu ca trebuie sa incepem
discutiile, ca eu nu pricep cum poate fi traditional un produs pe care l-ai
fabricat cu materii prime straine...
Aici ne-ar putea ajuta
mai-marii tarii, ale caror papile gustative ne-au aratat ca le
place bucataria romaneasca. Zilele trecute, premierul Tariceanu si seful MIRA
au mancat fasole cu afumatura impreuna cu sinistratii din nordul tarii. Era
gustoasa, le-a placut si sant convinsa ca bucatarii de la Bucuresti nu ii rasfata
cu astfel de delicatesuri. Nu spun ca fructele de mare si icrele negre n-ar fi
bune, dar nu starnesc amintiri de cazarma asa cum o face fasolea! Asadar, lor
ar trebui sa le cerem ajutorul ca sa ne aparam iahniile! Si daca ar fi gustat
poate si un vin rubiniu, cu boabe de roua pe buza canii, sigur s-ar intoarce in
Moldova nu numai cand sant inundatii, ci si ca sa ne ajute sa facem planuri
pentru a ne salva ceea ce UE numeste agricultura ecologica, iar noi mancare sanatoasa.
Si pe presedinte il asteptam, chiar daca n-avem o reteta originala de whisky -
o sa-i inmuiem sufletul cu o tuiculita de prune ori de gutui, imbatranita in
butoi de dud, apoi am sta la un taifas despre agricultura noastra sanatoasa, cu
care, daca am reusi s-o punem pe picioare, am rupe gura lumii...
Maura Anghel
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
13-10-2021 Plante furajere
Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>
12-02-2021 Pajisti pasuni fanete
Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>
08-12-2020 Plante furajere
Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>
24-06-2020 Pajisti pasuni fanete
Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>
19-09-2019 Plante furajere
Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>
25-04-2019 Plante furajere
Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>
24-04-2019 Pajisti pasuni fanete
In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>
20-12-2017 Pajisti pasuni fanete
Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>
28-11-2017 Lucerna
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>