Omul a creat cu propriile maini nevoia de munca si
truda.
Scopul final al omului nu este
cresterea animalelor si cultivarea plantelor ci cultivarea si perfectionarea
fiintei umane.
Tehnologia de
perfectionare si crestere umana se bazeaza pe niste principii de care nu prea
tinem seama. Este vorba de cele 10 porunci. In loc sa ne ocupam de ele noi am
creat propria noastra munca si truda.
Va aduceti
aminte cum traiau Adam si Eva in paradis. Nu trebuiau sa trudeasca si nici nu
trebuia sa puna mana pe ceva. Un singur lucru nu trebuia sa-l faca, sa
manace din fructul oprit. Au mancat si
astfel au ajuns din paradis in infern, iar urmasii lor au trebuit, pana astazi,
prin munca si truda sa-si castige mancarea cea de toate zilele.
Suntem in
Uniunea Europeana dar nu suntem in paradis. Ba putem spune ca ne-am indepartat
si mai mult.
De fapt ce este
paradisul? Pot spune ca reprezinta biodiversitata naturala existenta, la facerea
lumii si a omului, in care plantele cresteau fara ingrasaminte chimice, pesticide
sau erbicide. Omul a dorit ceva mai mult, respectiv productii mai mari, fructe
mai frumoase. A dorit sa abuzeze de aceasta biodiversitate. Prin aceasta
dorinta excesiva, sau placere bolnavicioasa, a dorit mai mult si astfel s-au
creat dezechilibrele naturale prezente si in care natura a fost pus in
incapacitate de auto-reinoire. Omul a intrerup legatura dintre pamant si
Dumnezeu prin mandria si ambitia de a demonstra ca creatia sa lumeasca este
mai buna decat cea divina.
Sunt
cinci principii pentru a avea un paradis, oriunde in lume:
Pare
ceva absurd. Noi credeam ca vom avea nevoie de multa munca si truda pentru a
crea un paradis terestru, si cand colo constatam ca in afara de a semana si
conserva biodiversitatea nu trebuie sa facem mai nimic, la fel
ca si Adam si Eva.
Vom constata ca
arborii si ierburile vor da seminte, care vor cadea pe pamant si din care vor
creste noi plante. Frunzele cazute, toamna in padure, in cateva luni se transforma
in compost si devine ingrasamat natural pentru un nou ciclu
de viata al plantelor. Milioane de organisme vii, aproximativ 4 tone de rame/ha,
si aproape o tona de insecte si animale/ha, participa la realizarea paradisului in
locul muncii noastre.
Agricultura
stiintifica conventionala si cea ecologica pe care o facem noi, nu reprezinta
de fapt paradisul terestrul mai sus prezentat. Masurile pe care le luam pentru
protejarea naturii sunt de fapt masuri distructive.
Desi peste o
mie de boli ataca padurea in fiecare an, natura este in echilibru, si nu este
nevoie acolo de pesticide. In loc sa ne folosim de cunostiinte, pentru a crea echilibrul natural, creem confuzie prin
identificarea bolillor si insectelor daunatoare, pentru combaterea carora
avem nevoia de munca si truda.
Natura poate recicla multa materie organica pentru a
avea un mediu echilibrat. Dar pentru asta e nevoie si de un pic de sprijin din
partea noastra. Omul a primit in dar, de la Dumnezeu, pamantul pentru a avea
grija de el. Dar a uitat de datorie.
Cum
arata milioanele de hectare de teren agricol din tara noastra? Daca am
fi semanat salcam in zona nisipurilor am fi avut un mic paradis. Daca am fi
creat perdele de protectie naturale, in zonele secetoase am fi avut un mic
paradis. Daca am fi cultivat in fiecare regiune atat culturi perene de
leguminoase, cat si legume, vii, arbori si pomi fructiferi, am fi transformat
tara intr-un paradis.
Multi oameni
sunt ingrijorati, astazi, de uscarea terenurilor arabile si de pierderea
vegetatiei in intreaga lume. Civilizatia umana a gresit iar metodele de
cultivare moderne si monocultura, au dus la aceasta situatie dezastroasa.
Nu trebuie sa
amenajam lacuri in zonele secetoase ci trebuie sa infiintam paduri care sa atraga
ploile si care sa refaca vegetatia distrusa.
Noi cautam
cauze si efecte. In natura nu exista nici cauza si nici efect. Natura
nu face nimic impotriva ei. Omul este acela care nu se poate subordona. Sau mai
bine zis nu a ajuns la nivelul de perfectiune sau de disciplina, prin care se va subordona si
el sistemului natural.
Ar
trebui sa reinvetam soiurile locale si sistemele de inmultire pe cale naturala.
Intr-o ferma naturala trebuie sa existe o padure, o livada, o gradina de
legume, piersici, pruni, stupi de albine, plantele pentru ingrasaminte verzi si
flori impreuna. Se cunoaste simbioza intre plante si bacterii sau
ciuperci, compatibilitatea intre culturi, insecte si animale folositoare
agriculturii, rolul unor culturi de a elimina sau inabusii buruienile.
Toate aceste
cunostiinte ne pot ajuta sa restauram paradisul pe pamant. Dar mai intai sa nu
uitam sa semanam si sa udam. Nu credeti ?
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
13-10-2021 Plante furajere
Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>
12-02-2021 Pajisti pasuni fanete
Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>
08-12-2020 Plante furajere
Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>
24-06-2020 Pajisti pasuni fanete
Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>
19-09-2019 Plante furajere
Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>
25-04-2019 Plante furajere
Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>
24-04-2019 Pajisti pasuni fanete
In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>
20-12-2017 Pajisti pasuni fanete
Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>
28-11-2017 Lucerna
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>