Consolidarea relatiilor dintre fermieri, specialisti, politicieni si consumatori ar trebui sa reprezinte triunghiul dezvoltarii durabile din tara noastra. Dar pentru a consolida aceste relatii trebuie sa reinventam, legaturile, conexiunile, autoeducatia, voluntariatul sau intrajutorarea.
Un lucru pe care Ceusescu la incercat sa-l impuna in cultura romaneasca a fost Cantarea Romaniei. Intre anii 80-90, activistii de partid au obligat intelectualii satului sa participe la activitatii culturale in cadrul Festivalului National "Cantare Romaniei". In perioada cand lucram ca inginer sef, la o cooperativa agricola din Judetul Arad, am fost chemat la primarie si intrebat ce stiu sa fac. Am spus ca am jucat teatru in liceu si la facultate. Am "fost rugat" sa infiintez o trupa de teatru si de brigada artistica. Astfel am reusit sa ofer spectacole artistice apreciate de catre publicul rural din zona. Alti intelectuali (in special profesori) au infiintat grupuri instrumentale, vocale sau de dansatori. Chiar daca se lua curentul in fiecare seara, caminul cultural din localitate era animat de tinerii care participau la repetii. Repetiile, la formatiile artistice, se faceu cu sala aproape plina. Din grupul vocal local au aparut doua marii cantarete de folclor iar grupul vocal a avut numeroase inregistrari la radio si prezente la televiziune. Pentru activitatea culturala, primaria a oferit, fiecarui interperet, 5 arii de gradina. Stimulentul a fost si el important. Dar mai important a fost faptul ca s-au consolidat niste relatii intre intelectuali si tineri. De asemenea tinerii, care au participat la fazele finale ale festivalului, au legat prietenii cu alti tineri din tara.
Cultura rurala a stimulat totdeauna economia rurala. In primul rand mestesugurile si artizantul. Acum se fac tot felul de festivaluri si tot felul de zile festive. Se aduc, cu bani multi, cantariti de la Bucuresti, pentru a mima pe scena jumatate de ora, in timp ce caminele culturale stau incuiate. In loc sa participe activ si interactiv la viata culturala rurala, satenii asista pasivi la tot ce se intampla in jurul lor. De 10 ani asistam la numeroase sarbatori traditionale, care seamana una cu alta ca doua picaturi de apa. Organizam zilele cetatii culturale, in localitati in care locuitorii nu mai sunt stimulati sa participe la activitatea culturala autentica. Mai exista cativa rapsozi populari, dar speranta revigorari culturii la tara este tot mai mica. Chiar si marele targ de la Muntele Gaina, a devenit o sarbatoare care numai impresioneaza pe nimeni. Ca e organizata pe banii publici sau ca e organizat prin fonduri nerambursabile, cei care fac acest lucru, numai sunt grupurile voluntare de tarani ci institutii publice care trebuie sa justifica lipsa de activitate si profesionalism.
Spuneam ca activitatile culturale se faceau pe baza de voluntariat. Sa participi, ca voluntar, ca reprezentat al unei comunitati rurale, pentru a castiga stima si respectul unui popor era mai presus de orice. Astazi participa la viata culturala doar cei care au un interes imediat material sau politic. Au fost distruse relatiile normale bazate pe voluntariat din satului romanesc. Daca comunistii, au obligat oamenii, aproape cu forta, sa participe la munca voluntara sau la viata culturala, politicienii de astazi au facilitat ruperea relatiilor dintre tarani.
Agricultura taraneasca facuta cu tehnica actuala, ar putea oferii mai mult timp taranilor sa participe la viata culturala, religioasa, sau de agrement. Agroturismul nu se poate face fara sa existe relatii consolidate dintre sateni.
Am incercat, in calitate de consultant agricol, sa adun oamenii in jurul unor asociatii profesionale, sindicate, grupuri de producatori, sau cooperative agricole, dar fara succes. Ba din contra, am constatat ca relatiile, in loc sa se consolideze, s-au degradat si mai mult. Cine sunt vinovati de acest lucru ? Eu cred ca politicienii. Am stat de vorba, in calitate de consultant, cu aproape totii primarii din zona, si le-am explicat necesitatea de a sprjinii consolidarea relatiilor dintre producatorii agricoli. Nu am gasit nici un sprijin din parte domniilor lor pentru aceasta nobila initiativa.
Exista in lumea satului romanesc smecheri si fraieri, datorita relatiilor vicioase care guverneaza Romania. Smecherii sunt cei care au profitat din plin de lipsa de etica si morala din societatea romaneasca. Un politician care a fost intrebat daca este moral ce face, a raspuns senin ca ar fi si mai imoral daca ar incalca o legea din care el nu ar profita din plin. Un lider politic roman, spunea recent ca doreste sa urbanizeze satul romanesc. Daca in toata lume, datorita actualei crize mondiale, se dezvolta o agricultura urbana (de exemplu in California), in Romania, vrem sa urbunizam si ce a mai ramas nealterat la tara, ca romanul sa devina dependent de preturile din supermarket. I-mi este frica sa ma gandesc la consecintele dezastroase oferite de initiativele politicienilor nostrii.
Politicianul roman trebuie sa ne ofere etica si principii pentru o dezvoltare sustenabila (durabila) a spatiului rural romanesc si nu contrariul. Trebuia sa ne spuna ca criza ambientala si sociala se datoreaza schimbarilor climatice, extinderii urbane in detrimentul spatiilor verzi si padurilor, pierderii credintei, degradari vietii familiare, cresterii ratei criminalitatii, imbogatirii peste masura a celor bogati, infloririi terorismul, etc. Trebuie sa ne spuna ca din 2013 rezervele de gaz metan si de petrol vor scadea simtitor, iar peste 40 de ani, cand rezervele vor lua sfarsit, intram in colapsul mondial, sinonim cu sfarsitul lumii. Trebuie sa ne spuna ca romanii vor devenii si mai saraci, si ca paine ne va cost un milion de lei, daca nu punem bazele unor relatii sanatoase care sa genereze un sistem durabil de dezvoltare socio - economica si culturala.
Copii de astazi nu mai invata jocurile de grup. Intre oamenii nu mai exista conexiuni si legaturi. Proiectele comune in care sa profite toata comunitate locala nu mai exista. Autoeducare este la pamant iar de etica respectiva grija de oameni, de pamant si resurse, nici nu mai vorbim.
Cum putem consolida relatiile dintre romani, cand presedintele si primul ministru ne ofera zilnic monstra prin care nu trebuie guvernata o tara si nu trebuie salvat un popor de la colaps. Acest gen de politica nu va consolida niciodata relatiile bazate pe etica si morala. Pentru binele Romaniei ar trebui ca toti cei care distrug relatiile dintre romani sa fie exilati asa cum au fost exilati, dar nemeritat, Balcescu, Alexandru Cuza sau regele Mihai. Cine sa-i exileze pe acestia? Tinerii anvagardisti romani inteligenti si marginalizati in prezent, oamenii cu frica de Dumnezeu, si romanii care vor sa se intoarca in tara. Acestia vor fi cei care pot consolida relatii sanatoase pentru a creste calitatea vietii in Romania. Cladirile si peisajul infuenteaza semnificativ calitatea vietii noastre si tocmai de aceea, i-mi este dor de arhitectura si peisajului satului romanesc. As mai dorii, ca politicienii nostrii sa ne ofere un set de idei si principii pentru binele urmatoarelor sapte generatii de romani.
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
13-10-2021 Plante furajere
Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>
12-02-2021 Pajisti pasuni fanete
Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>
08-12-2020 Plante furajere
Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>
24-06-2020 Pajisti pasuni fanete
Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>
19-09-2019 Plante furajere
Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>
25-04-2019 Plante furajere
Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>
24-04-2019 Pajisti pasuni fanete
In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>
20-12-2017 Pajisti pasuni fanete
Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>
28-11-2017 Lucerna
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>