Potential agricol nevalorificat

Romania are potential agricol nevalorificat si din cauza ca politicile in acest domeniu se schimba foarte frecvent.

 









Potentialul agricol cu care ne mandrim nu are importanta decat in masura in care este pus in valoare prin politici de sustinere si organizare a productiei si a pietelor prin care aceasta productie devine valoare.

 

Exista foarte multe alte state in lume care au potential agricol, chiar mai mare decat Romania, si care nu-si asigura nici macar hrana, pentru ca nu exista politici durabile de sustinere publica a agriculturii pe termen lung si de sustinere a organizarii pietelor agroalimentare.

 

Romania ar fi putut sa aiba propria strategie de dezvoltare a agriculturii imediat dupa ce a hotarat sa aplice reforma funciara, in anii ’90.

 

In mod logic, din punct de vedere economic si politic, reforma funciara ar fi trebuit sa fie urmata imediat de reforma structurilor de productie agricola, care sa contribuie la organizarea unor exploatari viabile, sa defineasca instrumentele de sustinere a productiei agricole (mod de subventionare a productiei, de incurajare a investitiilor si a modernizarii tehnologiilor de productie, de asigurare a consultantei de specialitate catre agricultori etc.), sa organizeze pietele produselor agricole (regulile si normele de comercializare, de stabilire a preturilor de la producator la consumator, pentru a asigura atat stabilitatea preturilor la consumator, cat si a veniturilor pentru producatorii agricoli) si sa defineasca o politica de regularizare a importurilor de produse alimentare pe perioada restructurarii, modernizarii si cresterii competitivitatii agriculturii autohtone, pentru a evita concurenta neloiala sau blocarea dezvoltarii acesteia intr-un climat economic favorabil.

 

In anii ’90 eram inca in perioada cand reglementarea comertului mondial cu produse alimentare era la inceputuri si cand mai puteam avea inca o politica tarifară proprie. Intrucat aceasta oportunitate a fost ratata, Romania nu mai are acum libertatea din anii ’90 si trebuie sa compuna o politica agricola pornind de la niste variabile date, care sunt continute in Politica Agricola Comuna (PAC) la nivel european. In PAC sunt aspecte sau instrumente obligatorii pentru toate statele membre (intrucat vorbim de o piata comuna, fara frontiere sau bariere tarifare) si altele optionale, de tip meniu, din care statele membre le pot alege pe cele care li se potrivesc mai bine (in primul rand, programul de dezvoltare rurala finantat din fonduri europene). Aceste noi reguli, de care, din pacate, am devenit constienti la nivel decizional abia dupa aderarea la UE, ne impun acum o serie de limitari in modernizarea si cresterea eficientei agriculturii, fara a stirbi prea mult din specificul national al produselor si al modurilor de productie.

 

In timp, Romania poate contribui si la modificarea sau adaptarea PAC si a regulilor sale, daca va sti sa joace eficient in concertul european, folosindu-si in mod abil statutul de stat membru UE. Insa Romania trebuie sa stie ce vrea, de ce vrea aceste lucruri si apoi sa vada cum se integreaza cel mai bine interesele sale specifice in interesul comun european. Altfel spus, inainte de a incerca sa-i convingi pe ceilalti 26 de parteneri europeni de utilitatea comuna a obiectivelor tale sau de complementaritatea acestora cu ale lor, trebuie, in primul rand, sa stii tu, la tine acasa, ce vrei pe termen lung si cum poti sa-ti valorifici cel mai bine avantajele comparative (sau, altfel spus, locul) pe piata comuna (din care acum facem parte, vrand-nevrand).

 

Programul de restituire funciara lansat in 1990 prin desfiintarea CAP-urilor si mai apoi a IAS-urilor nu a fost urmat, din pacate, de un program de sustinere a dezvoltarii de noi structuri de productie (ferme familiale, ferme asociative) bazate pe proprietatea privata, de un program de investitii in mijloace de productie noi, de organizare si reglementare a pietelor agroalimentare bazat pe principiile economiei de piata. Sigur, sporadic s-a facut acest lucru, dar modul de alocare a fondurilor nu a fost unul transparent bazat pe reguli clare, ceea ce a facut ca acele fonduri in mare parte sa fie practic aruncate in „gauri negre“.

 

Programul SAPARD, finantat din fonduri europene de preaderare, a fost primul program de politica structurala de amploare, care a contribuit semnificativ la restructurarea agriculturii. Si acest program a fost aplicat de multe ori in mod haotic sau, in orice caz, lipsit de coerenta, din cauza goanei dupa absorbtia fondurilor cu orice pret, fara sa se urmareasca ca aceasta absorbtie sa se faca potrivit unei viziuni strategice.


 

 

Dacian Ciolos

 

Sursa: www.revista22.ro

 

Noutati

'Cel mai priceput fermier in domeniul pasunatului!' - concurs national cu premii lansat de USAMV Cluj-Napoca

25-01-2024 Pajisti pasuni fanete

'Cel mai priceput fermier in domeniul pasunatului!' - concurs national cu premii lansat de USAMV Cluj-Napoca

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>

Proiectul Grazing4AgroEcology - solutii inovative pentru sistemele agricole bazate pe pasunat

07-03-2023 Pajisti pasuni fanete

Proiectul Grazing4AgroEcology - solutii inovative pentru sistemele agricole bazate pe pasunat

USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>

Suprematia inoculantilor Fiber Technology din portofoliul Corteva Agriscience

13-10-2021 Plante furajere

Suprematia inoculantilor Fiber Technology din portofoliul Corteva Agriscience

Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>

Proiectul LIFE TransilvaCOOPERATION pentru managementul eficient al pajistilor si peisajelor Natura 2000 din Transilvania

12-02-2021 Pajisti pasuni fanete

Proiectul LIFE TransilvaCOOPERATION pentru managementul eficient al pajistilor si peisajelor Natura 2000 din Transilvania

Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>

Calitatea culturilor furajere in UE: Risc general moderat pana la ridicat de contaminare cu micotoxine

08-12-2020 Plante furajere

Calitatea culturilor furajere in UE: Risc general moderat pana la ridicat de contaminare cu micotoxine

Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>

De cat azot au nevoie pasunile si fanetele?

24-06-2020 Pajisti pasuni fanete

De cat azot au nevoie pasunile si fanetele?

Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>

Holland Farming Agro, noul distribuitor Barenbrug in Romania

19-09-2019 Plante furajere

Holland Farming Agro, noul distribuitor Barenbrug in Romania

Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>

Prevenirea si combaterea daunatorilor periculosi la Lucerna si Trifoi

25-04-2019 Plante furajere

Prevenirea si combaterea daunatorilor periculosi la Lucerna si Trifoi

Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>

Amenajamente pastorale obligatorii din 2020

24-04-2019 Pajisti pasuni fanete

Amenajamente pastorale obligatorii din 2020

In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>

Noi reglementari privind pasunatul animalelor

20-12-2017 Pajisti pasuni fanete

Noi reglementari privind pasunatul animalelor

Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>

S-au aprobat conditiile pentru exportul de lucerna romaneasca in China

28-11-2017 Lucerna

S-au aprobat conditiile pentru exportul de lucerna romaneasca in China

Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza.  Mai multe>>