Comisia Europeana si-a prezentat astazi raportul privind dezvoltarea proteinelor vegetale in Uniunea Europeana. Raportul analizeaza situatia cererii si ofertei de proteine vegetale (de exemplu, rapita, soia, floarea-soarelui, mazare de camp, bob, linte sau naut) din UE si examineaza modalitatile de dezvoltare ulterioara a acestor productii prin metode rationale din punct de vedere economic si din perspectiva mediului.

Cererea de proteine vegetale in Europa este mare, ridicandu-se la aproximativ 27 de milioane de tone de proteine brute in 2016/2017, in vreme ce autoaprovizionarea UE variaza semnificativ in functie de sursa (79 % pentru rapita si 5 % pentru soia, de exemplu). Prin urmare, UE importa anual aproximativ 17 milioane de tone de proteine brute, din care 13 milioane sunt proteine din soia. Totusi, exista tendinte pozitive: suprafata cultivata cu soia in UE s-a dublat la aproape un milion de hectare de la reforma PAC din 2013 si pana in prezent. De asemenea, in cazul leguminoaselor (mazare de camp, bob, linte, naut), productia din UE aproape s-a triplat din 2013 si pana in prezent.

Desi hrana pentru animale ramane cel mai important debuseu comercial (93 %), piata proteinelor vegetale a cunoscut o segmentare considerabila, cu o crestere a cererii in sectoarele hranei pentru animale si alimentelor cu valoare ridicata. In ceea ce priveste alimentele, piata proteinelor vegetale cunoaste in prezent o crestere de doua cifre, determinata de cererea de alternative fata de carne si produsele lactate.

Comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, Phil Hogan, a declarat: „Proteinele vegetale sunt o componenta esentiala a sectorului agroalimentar european, care produce alimente si bauturi la cele mai inalte standarde din lume. Totusi, din cauza unei serii de factori de piata si climatici, productia europeana de culturi proteice nu este suficienta pentru a satisface cererea tot mai mare. In acest sens, as vrea sa imi exprim recunostinta pentru interesul puternic al Parlamentului European in ceea ce priveste continuarea acordarii de sprijin pentru productia proteica din Europa. Acest raport va fi un punct de referinta important pentru o dezbatere la nivelul intregii UE pentru adoptarea unei modalitati de dezvoltare sustenabile, deoarece aceasta cale inainte nu poate fi gasita doar de Comisia Europeana si necesita contributiile active ale tuturor partilor interesate.”

Raportul prezinta mai multe instrumente de politica existente si noi propuneri de politici care pot contribui la realizarea potentialului economic si de mediu al plantelor proteice din UE, inclusiv:

• • sprijinirea fermierilor care cultiva plante proteice, prin intermediul viitoarei PAC propuse, mai exact prin includerea acestor fermieri in planurile strategice nationale din cadrul PAC, si in special prin rasplatirea fermierilor pentru beneficiile aduse mediului de leguminoase si pentru contributia la indeplinirea obiectivelor de mediu prin programe ecologice si prin angajamente de gestionare in materie de mediu/clima in cadrul programelor de dezvoltare rurala; mobilizarea sprijinului pentru dezvoltare rurala, de exemplu pentru a stimula investitiile si cooperarea de-a lungul lantului alimentar; sprijinul cuplat pentru venit;
  • sporirea competitivitatii prin cercetare si inovare cu ajutorul programelor de cercetare ale UE si ale statelor membre si dublarea bugetului programului Orizont Europa pentru perioada 2021-2027;
  • imbunatatirea analizei de piata si a transparentei, cu ajutorul unor instrumente de monitorizare mai bune;
  • promovarea beneficiilor proteinelor vegetale pentru nutritie, sanatate, clima si mediu, cu sprijinul programului de promovare al Comisiei, al carui buget pentru 2019 este de aproape 200 de milioane EUR;
  • schimburi mai intense de cunostinte/bune practici in ceea ce priveste gestionarea lantului de aprovizionare si practicile agronomice sustenabile, de exemplu prin intermediul unei platforme online dedicate acestui scop.

Comisia Europeana