Comisia Europeana a publicat in 13 iunie a.c. un raport referitor la evolutia situatiei pietei produselor lactate si la functionarea „Pachetului privind laptele” din 2012. Acesta descrie perspectivele mai degraba pozitive pentru piata produselor lactate, face bilantul punerii in aplicare a dispozitiilor „Pachetului privind laptele”, precum si al posibilitatilor oferite de acesta si prezinta o serie de consideratii suplimentare legate de eliminarea regimului de cote in 2015.
Asa-numitul „Pachet privind laptele”, adoptat prin codecizie in 2012, vizeaza consolidarea pozitiei producatorilor de produse lactate in cadrul lantului de aprovizionare cu produse lactate si pregatirea sectorului pentru un viitor mai sustenabil si mai orientat catre piata, urmarind in special sa traga invataminte ca urmare a crizei din 2009 a pietei produselor lactate. Statele membre au optiunea de a face obligatorie incheierea de contracte scrise intre producatorii si procesatorii de lapte. Agricultorii au posibilitatea sa negocieze colectiv, prin intermediul organizatiilor de producatori, clauzele contractuale, inclusiv pretul laptelui crud. Normele specifice la nivelul UE pentru organizatiile interprofesionale permit actorilor din lantul de aprovizionare cu produse lactate sa dialogheze si sa desfasoare o serie de activitati. Totodata, ele permit statelor membre sa aplice, in anumite conditii, norme de reglementare a ofertei de branzeturi DOP/IGP.
Raportul confirma faptul ca incheierea de contracte intre agricultori si procesatori a devenit obligatorie in 12 state membre (Bulgaria, Cipru, Croatia, Franta, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Romania, Slovacia, Spania si Ungaria), in timp ce in altele (Belgia, Regatul Unit), organizatiile de agricultori si cele de procesatori au convenit asupra unor coduri de bune practici. Dispozitiile nationale privind recunoasterea organizatiilor de producatori (OP) a dus la recunoasterea oficiala a 228 de astfel de organizatii in sase state membre (Belgia, Franta, Germania, Italia, Republica Ceha si Spania,). In patru din aceste state membre (Franta, Germania, Republica Ceha, Spania), organizatiile de producatori au purtat negocieri colective vizand intre 4% si 33% din totalul livrarilor. Doua state membre (Franta si Italia) au aplicat norme pentru reglementarea ofertei de anumite branzeturi DOP/IGP.
Comisia considera ca este prea devreme pentru a se putea observa efecte semnificative ale Pachetului privind laptele asupra sectorului laptelui, mai ales in regiunile defavorizate. Adoptarea masurilor necesare pentru aplicarea efectiva a posibilitatilor oferite de Pachetul privind laptele, precum instituirea de organizatii de producatori si organizarea de negocieri colective necesita timp si o dinamica puternica din partea agricultorilor insisi.
Ca o masura suplimentara pentru piata de dupa suprimarea cotelor, Comisia a lansat recent un observator european al pietei laptelui (European Milk Market Observatory - MMO), menit sa imbunatateasca transparenta si analiza pietei in beneficiul operatorilor economici, atunci cand iau decizii comerciale. Acest observator va ajuta Comisia sa monitorizeze evolutiile pietei, sa implementeze in mod proactiv dispozitii privind „plasele de siguranta” si sa reactioneze in circumstante exceptionale.
Cu toate acestea, in pofida unei perspective in mare parte pozitive pentru pietele mondiale ale produselor lactate, cu posibilitati semnificative de crestere in anii care urmeaza, raportul analizeaza indoielile exprimate cu privire la capacitatea cadrului de reglementare al UE de a face fata unei volatilitati extreme a pietei sau unei situatii de criza dupa expirarea regimului de cote, in special cu scopul de a asigura dezvoltarea echilibrata a productiei de lapte in Uniunea Europeana si de a evita concentrarea extrema in cele mai productive zone. Conform celor confirmate in raport, Comisia va continua dezbaterea necesara pentru a da curs acestor preocupari si va examina necesitatea si sfera de aplicare a unor instrumente suplimentare.
In cadrul conferintei privind „Perspectivele sectorului european al laptelui dupa anul 2015”, organizate in Bruxelles la 24 septembrie 2013, au fost analizate noile provocari cu care urmeaza sa se confrunte sectorul laptelui si a fost discutata necesitatea si fezabilitatea introducerii de instrumente suplimentare, tinand cont ca regimul cotelor se incheie in 2015. In prezent, in cadrul institutiilor UE au loc dezbateri cu privire la rezultatele conferintei.
Prezentul raport aduce elemente suplimentare discutiei, Comisia dorind sa continue dezbaterea impreuna cu Parlamentul European, cu statele membre si cu partile interesate cu privire la modalitatea optima de gestionare a pietelor imediat dupa disparitia cotelor, in vederea formularii de propuneri ulterioare, daca este cazul.
Piata UE a laptelui se afla in prezent intr-o situatie destul de favorabila. Pretul mediu al laptelui in UE in ianuarie 2014 era de 40,03 c/kg, adica cu 17 % mai mare decat in ianuarie 2013, reprezentand cel mai ridicat pret mediu al laptelui inregistrat vreodata (statistici incepand cu anul 1977). Aceasta tendinta ascendenta a fost observata si in ceea ce priveste pretul produselor lactate, desi pretul untului a fost supus la o anumita presiune de la inceputul anului 2014. Pana in prezent, cererea puternica la nivel mondial a contribuit la mentinerea unor preturi ferme. Cu toate acestea, o rectificare a preturilor nu ar trebui exclusa, avand in vedere cresterea productiei de lapte remarcata la principalii exportatori.
Previziunile pe termen mediu privind laptele si produsele lactate sunt favorabile atat in ceea ce priveste piata mondiala, cat si piata interna. Cererea la nivel mondial ramane dinamica, in special la nivelul economiilor emergente. In ciuda incetinirii cresterii economice, produsele lactate joaca un rol important in regimul alimentar al oamenilor, data fiind proportia mai ridicata de gospodarii apartinand clasei de mijloc. Se preconizeaza cresteri ale productiei rezultate in urma ridicarii sistemului de cote in special in statele membre restrictionate in prezent de acest sistem, cum ar fi Irlanda, Germania, Tarile de Jos, Danemarca, Austria si Polonia, precum si in Franta. Productia va depinde de ritmul de crestere a consumului atat in UE, cat si la nivel mondial, precum si de alti factori, cum ar fi constrangerile legate de mediu.
Contractele stabilesc responsabilitatile operatorilor din lantul produselor lactate, cresc gradul de constientizare a semnalelor pietelor, imbunatatesc transmiterea preturilor, adapteaza oferta la cerere si evita anumite practici comerciale neloiale. Dupa eliminarea regimului cotelor de lapte, acestea vor constitui un instrument util pentru producatori si procesatori de planificare a volumelor lor de productie. In temeiul articolului 148, statele membre au posibilitatea de a impune obligativitatea contractelor scrise intre fermieri si procesatori si de a obliga cumparatorii de lapte sa ofere fermierilor o durata minima a contractului. Aceste contracte ar trebui intocmite anterior livrarii si ar trebui sa contina elemente specifice precum pretul, volumul, durata, detaliile privind efectuarea platilor, colectarea si normele aplicabile in caz de forta majora. Toate aceste elemente ar trebui sa fie negociate in mod liber intre parti, iar fermierii ar trebui sa aiba dreptul de a refuza o oferta cu o durata minima in cadrul unui contract. Livrarile efectuate de un fermier care este membru al cooperativei sale sunt scutite de obligatia de a intocmi astfel de contracte daca statutele sau normele aplicabile in cadrul cooperativei respective prevad dispozitii cu efecte similare dispozitiilor descrise in contract.
Pana in prezent, 12 state membre, printre care si Romania, au prevazut contracte obligatorii, unele dintre acestea chiar inainte de intrarea in vigoare a Pachetului privind laptele.
Statele membre au obligatia de a recunoaste formal organizatiile de producatori (OP) constituite de producatori din sectorul laptelui la initiativa producatorilor si care urmaresc un scop specific care poate include (i) asigurarea planificarii si a adaptarii productiei la cerere, in special in privinta calitatii si a cantitatii; (ii) concentrarea ofertei si introducerea pe piata a produselor obtinute de membrii lor; (iii) optimizarea costurilor de productie si stabilizarea preturilor de producator. Statele membre pot stabili un numar minim de membri si/sau un volum minim de productie comercializabila pe care organizatiile de producatori trebuie sa le indeplineasca pentru a fi recunoscute.
Toate organizatiile de producatori recunoscute se concentreaza pe productia de lapte de vaca, cu exceptia uneia din Spania care se concentreaza pe productia de lapte de oaie. Un numar considerabil de organizatii de producatori din totalul de 228 din sectorul produselor lactate din UE, in special in Germania si Italia, exista deja inainte de intrarea in vigoare a Pachetului privind laptele.
In vederea consolidarii puterii de negociere a producatorilor de lapte, fermierii se pot reuni in organizatii de producatori (OP) care pot negocia in mod colectiv termenii contractelor, inclusiv pretul laptelui crud. Volumul de lapte pe care il poate negocia o OP este supus anumitor limite clar definite (si anume, 3,5 % din productia UE, 33 % din productia nationala a statului membru). Livrarile efectuate de fermieri catre cooperativele de procesare ale caror membri sunt nu pot face obiectul unor negocieri comune pe baza Pachetului privind laptele, in timp ce cooperativele de colectare pot alcatui organizatii de producatori care pot purta negocieri colective cu procesatorii.
Patru state membre, respectiv Republica Ceha, Germania, Spania si Franta au raportat livrari de lapte crud in 2013 in baza unor contracte negociate in mod colectiv in contextul acestei dispozitii.
Normele specifice pentru organizatiile interprofesionale din sectorul laptelui permit actorilor din lantul de aprovizionare cu produse lactate sa intretina dialoguri si sa deruleze o serie de activitati care, in anumite conditii, pot fi partial scutite de la normele in materie de concurenta (articolul 210). Aceste activitati comune vizeaza, printre altele, consolidarea cunostintelor si a transparentei productiei si a pietei, promovarea, cercetarea, inovarea si imbunatatirea calitatii. Organizatiile interprofesionale ar trebui sa fie alcatuite din reprezentanti ai producatorilor de lapte crud si cel putin una sau mai multe dintre urmatoarele etape ale lantului de aprovizionare: procesare sau comercializare (inclusiv distributie).
Organizatii interprofesionale pentru sectorul produselor lactate au fost recunoscute in Spania (una pentru laptele de vaca si una pentru laptele de capra), in Franta (una pentru laptele de vaca, una pentru laptele de capra si doua pentru laptele de oaie), in Ungaria (pentru laptele de vaca) si in Portugalia. In general, acestea desfasoara activitati la nivel national, cu exceptia celor doua organizatii interprofesionale pentru laptele de oaie din Franta, care au o acoperire regionala. Toate acestea cuprind productia si procesarea, in timp ce comercializarea cu amanuntul este reprezentata numai in cadrul organizatiei interprofesionale din Ungaria.
In vederea unei analize mai amanuntite a evolutiei pietei dupa expirarea regimului cotelor de lapte si in vederea asigurarii transparentei, aceasta dispozitie tine cont de informatiile privind volumele de lapte livrate. Aceasta se aplica incepand cu 1 aprilie 2015. Normele de aplicare sunt in prezent in curs de elaborare.
In temeiul programelor de dezvoltare rurala, statele membre pot aborda nevoile specifice ale sectorului produselor lactate in mod strategic prin elaborarea de subprograme tematice specifice adaptate, precum restructurarea productiei de lapte in cazul in care sectorul are un impact specific asupra dezvoltarii zonelor rurale sau a zonelor montane. In plus, sprijinul destinat zonelor care se confrunta cu constrangeri naturale si cu alte constrangeri specifice prevede plati pentru compensarea pierderilor de venit si a costurilor suplimentare in zonele in care productia agricola este afectata de constrangeri naturale. Aceasta ar putea viza, de asemenea, producatorii de lapte, daca acestia sunt situati intr-o zona supusa constrangerilor. Aceste plati sunt deosebit de importante pentru prevenirea parasirii terenurilor agricole. In plus, noul regulament privind dezvoltarea rurala prevede un plafon majorat pentru platile destinate zonelor care se confrunta cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice – intre 250 si 450 EUR/ha in zonele montane si intre 150 si 250 EUR/ha in alte zone.
In baza platilor directe, de exemplu, statele membre pot decide sa furnizeze sprijin cuplat facultativ pentru fermierii din sectorul produselor lactate, pana la o anumita limita din pachetul lor national si in masura in care acest lucru este necesar pentru a stimula mentinerea actualelor niveluri de productie. Acest sprijin va viza sectoarele sau regiunile in care tipuri specifice de agricultura sau sectoare agricole specifice deosebit de importante din punct de vedere economic, social sau al mediului se confrunta cu anumite dificultati. In plus, statele membre pot decide sa acorde plati zonelor care sunt supuse unor constrangeri naturale in valoare de pana la 5 % din pachetul financiar national.
In raspunsurile la chestionar, mai multe state membre propun acordarea de sprijin financiar in favoarea organizatiilor de producatori (unele referindu-se, de exemplu, la sectorul fructelor si legumelor) ca stimulent corespunzator pentru a incuraja fermierii sa incheie acorduri de productie in comun. Alte propuneri vizeaza cresterea capacitatii organizatiilor de producatori de a dezvolta alte functii, dincolo de negocierile colective privind livrarile de lapte crud, de exemplu o implicare sporita in activitatile de reglementare a pietei, negocieri comune cu furnizorii de hrana pentru animale sau cu fermierii care se ocupa cu ingrasarea vitelor. De asemenea, au fost propuse campanii de sensibilizare privind beneficiile aderarii la organizatiile de producatori si prezentarea de exemple de succes. Un alt grup de state membre, referindu-se la structura de cooperativa bine dezvoltata a sectorului lor al laptelui, nu au considerat necesare astfel de stimulente.
In acest context, politica de dezvoltare rurala reformata ofera in special urmatoarele posibilitati:
Statul membru |
Legislatia nationala |
Numarul minim de fermieri |
Productia minima comercializabila x 1 000T * |
Numarul de organizatii de producatori recunoscute pana la sfarsitul anului 2013 |
Franta |
inainte de 2012 |
200 |
sau 60 |
36 |
Portugalia |
inainte de 2012 |
12 |
20 |
|
Spania |
noiembrie 2011 |
|
200 |
7 |
Finlanda |
mai 2012 |
15 |
3 |
|
Tarile de Jos |
iunie 2012 |
150 |
90 |
|
Estonia |
septembrie 2012 |
|
5% |
|
Austria |
octombrie 2012 |
20 |
sau 3 |
|
Republica Ceha |
octombrie 2012 |
10 |
|
8 |
Lituania |
octombrie 2012 |
20 |
1 |
|
Belgia |
decembrie 2012/august 2013 |
40/20 |
|
2 |
Italia |
decembrie 2012 |
5 |
3 |
32 |
Slovacia |
decembrie 2012 |
5 |
|
|
Ungaria |
decembrie 2012 |
|
30 |
|
Danemarca |
la inceputul anului 2013 |
5 |
3 |
|
Letonia |
ianuarie 2013 |
10 |
0,125 |
|
Regatul Unit |
aprilie 2013 |
10 |
6 |
|
Suedia |
mai 2013 |
10 |
6 |
|
Croatia |
iunie 2013 |
5 |
3 |
|
Cipru |
iunie 2013 |
35 |
20 |
|
Grecia |
septembrie 2013 |
5/20 |
0,5/5 |
|
Germania |
noiembrie 2013 |
5 |
|
143 |
Polonia |
noiembrie 2013 |
20 |
2 |
|
Romania |
primul trimestru al anului 2014 |
5 |
0,035 |
|
Slovenia |
martie 2014 |
20 |
2 000 |
|
Luxemburg |
martie 2014 |
10 |
|
|
* Cumulata cerintei referitoare la numarul de fermieri, daca nu este indicat.
Mai multe state membre dispun de cerinte diferentiate, de exemplu, pentru fermierii ecologici, pentru producatorii de lapte de oaie sau de capra si pentru organizatiile de producatori dintr-o anumita zona geografica.
Accesati intregul RAPORT AL COMISIEI CATRE PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIU privind Evolutia situatiei pietei produselor lactate si aplicarea dispozitiilor prevazute in Pachetul privind laptele AICI >>>
Pentru mai multe informatii:
Site-ul web referitor la Pachetul privind laptele: http://ec.europa.eu/agriculture/milk/milk-package/index_en.htm
Comisia Europeana
29-04-2025 Stiri agricole
Cel mai recent raport de progres al Corteva Agriscience privind obiectivele sale de sustenabilitate evidențiază modul în care progresele în inovație și tehnologie determină o productivitate mai mare pentru fermieri, protejând în același timp resursele noastre naturale. Mai multe>>
28-04-2025 APIA
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează publicul larg cu privire la cele mai importante activități desfășurate în această perioadă:- primirea Cererilor de plată în cadrul Campaniei 2025 până la data de 30 mai;- eliberarea de adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții gestionate în cadrul Campaniei 2025, respectiv pentru: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Mai multe>>
25-04-2025 Stiri agricole
Ghidul oficial al programului „Rabla pentru Tractoare”, publicat recent în Monitorul Oficial, a stârnit controverse majore după ce autoritățile au modificat în mod esențial și netransparent definiția eligibilă a „tractorului”, excluzând din program tocmai subcategoriile T1a, T1b, T2a, T2b, T3a și T3b — adică exact acele vehicule care, potrivit legislației europene, sunt tractoare agricole sau forestiere, mai accesibile pentru fermierii români mici și mijlocii. Mai multe>>
25-04-2025 APIA
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 17 aprilie 2025, efectuează plata sprijinului financiar de urgență în agricultură pentru sectorul de creștere a ovinelor/caprinelor, afectat de fenomene climatice nefavorabile. Mai multe>>
25-04-2025 APIA
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 17 aprilie 2025, eliberează adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții implementate de APIA, respectiv pentru: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), Măsura 10 – Agro-mediu şi climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Mai multe>>
25-04-2025 Stiri agricole
Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a adoptat astăzi, cu o majoritate de 23 voturi pentru, raportul referitor la viitorul buget al UE post-2027. Raportul, coordonat de eurodeputații Carla Tavares (S&D, Portugalia) și Siegfried Mureșan (PPE, România), respinge modelul „un plan național per stat membru” propus de Comisia Europeană și reafirmă necesitatea unei abordări echilibrate, flexibile și real adaptate nevoilor statelor membre. Mai multe>>
24-04-2025 Stiri agricole
Author: Andre Negreiros, Liderul Unității Comerciale Europa Centrală și de Est, Corteva Agriscience Natura este ingenioasă, găsind mereu noi și mai bune modalități de a răspunde celor mai mari provocări. Pretutindeni în jurul nostru există exemple prin care natura oferă un avantaj – ajutând plantele să devină mai rezistente, insectele mai adaptabile, iar solurile mai sănătoase. Mai multe>>
18-04-2025 Siguranta alimentara
InfoCons Protecția Consumatorilor a realizat un studiu pe baza informațiilor ce se regăsesc pe etichetele produselor tip cozonac cu diverse umpluturi identificate pe piața din România pentru Sărbătorile de Paște 2025 .În total InfoCons Protecția Consumatorilor a analizat 23 de produse tip cozonac cu diverse umpluturi (cozonac cu ciocolată , cozonac cu nucă și cozonac cu rahat ) cu ocazia Sărbătorilor de Paște 2025 , de la următorii producători/distribuitori : Mai multe>>
18-04-2025 Stiri agricole
Pentru a aduce claritate asupra modului în care funcționează sistemul antigrindină și de creștere a precipitațiilor în România, IAA – Intervenții Active în Atmosferă, aduce în prim-plan informații documentate. Cu o experiență de peste 30 de ani, IAA este o societate privată românească care desfășoară o activitate strategică, susținând fermierii, protejând culturile și contribuind direct la securitatea alimentară a țării Mai multe>>
18-04-2025 Stiri agricole
Se estimează că până la sfârșitul secolului migrația globală se va dubla, în mare parte din cauza crizelor devastatoare și interconectate reprezentate de degradarea solului, schimbările climatice și insecuritatea alimentară, conform unui nou raport publicat astăzi de mișcarea Salvează Solul. Mai multe>>
17-04-2025 Credite agricultura
Tarfin, liderul regional în domeniul finanțărilor în agricultură, continuă să aducă soluții inovative pentru fermierii din toate colțurile țării, asigurându-se că aceștia au acces la finanțare rapidă, flexibilă și digitală. În acest sezon, compania își reafirmă angajamentul de a sprijini fermierii din România și de a asigura sustenabilitatea producției agricole. . Mai multe>>
17-04-2025 Marketing agroalimentar
Maria Cîrjă, Marketing Manager România și Republica Moldova la Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, a fost desemnată „Cel mai bun Director de Marketing din România” la Gala de Excelență în Management organizată de revista Capital.Evenimentul celebrează realizările remarcabile ale liderilor de afaceri din întreaga țară, care conduc proiecte cu impact în domenii cheie precum marketing, vânzări, resurse umane și altele. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>