Bugetul UE dupa 2020: vor avea prioritate platile catre fermele mici / medii si tinerii fermieri

Detalii

Categorie: Comisia Europeana

01 Iunie 2018

Pentru urmatorul buget al UE pe termen lung, aferent perioadei 2021-2027, Comisia Europeana propune modernizarea si simplificarea politicii agricole comune (PAC), totalizand un buget de 365 de miliarde EUR cu accent pe fermierii mici si medii precum si pe sprijinirea tinerilor fermieri. Propunerile de astazi acorda statelor membre mai multa flexibilitate si responsabilitate in alegerea modului si a domeniilor in care sa investeasca finantarea PAC care le revine, in scopul de a indeplini obiectivele ambitioase stabilite la nivelul UE.

Iata ce a declarat Jyrki Katainen, vicepresedinte pentru locuri de munca, crestere, investitii si competitivitate: „Politica agricola comuna este una dintre politicile noastre de baza si influenteaza viata tuturor europenilor. Aceste propuneri solide vor contribui la competitivitatea sectorului agricol, consolidandu-i, in acelasi timp, sustenabilitatea. Prin noul model de performanta conferim un grad mai ridicat de subsidiaritate statelor membre, in scopul de a spori eficacitatea politicii si a-i monitoriza mai bine rezultatele.”

Phil Hogan, comisarul pentru agricultura si dezvoltare rurala, a spus: „Propunerile de astazi reprezinta concretizarea angajamentelor Comisiei de a moderniza si a simplifica politica agricola comuna, de a aplica principiul unei adevarate subsidiaritati in privinta statelor membre, de a garanta un sector agricol mai rezilient in Europa si de a intensifica ambitia legata de mediu si clima a politicii.”

Principalele elemente ale propunerilor Comisiei pentru modernizarea si simplificarea PAC sunt urmatoarele:

1. Un nou mod de lucru: statele membre vor dispune de mai multa flexibilitate in ceea ce priveste modul de a utiliza alocarile lor din finantare, ceea ce le permite sa conceapa programe adaptate care sa raspunda in mod cat mai eficace preocuparilor fermierilor si ale comunitatilor rurale mai extinse. Statele membre vor avea si posibilitatea de a transfera pana la 15 % din alocarile lor din PAC intre platile directe si dezvoltarea rurala si invers, cu scopul de a se asigura ca prioritatile si masurile lor pot fi finantate. Conditiile de concurenta echitabile intre statele membre vor fi asigurate prin urmatoarele actiuni:

• • planuri strategice care vizeaza intreaga perioada, stabilind modul in care fiecare stat membru intentioneaza sa realizeze cele noua obiective economice, de mediu si sociale de la nivelul UE, recurgand atat la platile directe, cat si la dezvoltarea rurala. Comisia va aproba fiecare plan pentru a garanta coerenta si protectia pietii unice;
  • Comisia va urmari indeaproape performantele fiecarei tari si progresele inregistrate in directia atingerii tintelor convenite.

2. Mai multa echitate prin directionarea mai buna a sprijinului: platile directe vor constitui in continuare o parte esentiala a politicii, asigurand stabilitate si previzibilitate pentru fermieri. Se va acorda prioritate sprijinirii fermelor mici si medii, acestea reprezentand majoritatea sectorului agricol al UE, si ajutorului acordat tinerilor fermieri. Comisia ramane fidela angajamentului de a obtine o distribuire mai echitabila a platilor directe intre statele membre prin convergenta externa.

In plus:

• • Platile directe catre fermieri vor fi reduse incepand de la 60 000 EUR si plafonate pentru plati peste 100 000 EUR pe ferma. Se vor lua in considerare in totalitate si costurile cu forta de munca. Aceasta masura este conceputa pentru a asigura o distribuire mai echitabila a platilor.
  • Fermele mici si medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar.
  • Tarile vor trebui sa rezerve cel putin 2 % din alocarea lor destinata platilor directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Acest sprijin va fi completat prin sprijin financiar pentru dezvoltarea rurala si diferite masuri de facilitare a accesului la terenuri si la transferul acestora.

3. Ambitii mai mari legate de actiunile vizand mediul si de actiunile climatice: schimbarile climatice, resursele naturale, biodiversitatea, habitatele si peisajele sunt toate cuprinse in obiectivele propuse astazi la nivelul intregii UE. Sprijinul pe venit pentru fermieri este deja conditionat de aplicarea unor practici favorabile mediului si climei, iar noua PAC le va impune fermierilor sa atinga un nivel mai ridicat de ambitie atat prin masuri obligatorii, cat si prin masuri bazate pe stimulente:

• • Platile directe vor fi conditionate de cerinte mai stricte privind mediul si clima.
  • Fiecare stat membru va trebui sa puna la dispozitie scheme ecologice prin care sa ii sprijine pe fermieri sa faca mai mult decat impun cerintele obligatorii si care sa fie finantate cu o parte din alocarile lor nationale destinate platilor directe.
  • O proportie de cel putin 30 % din fiecare alocare nationala pentru dezvoltarea rurala va fi dedicata masurilor legate de mediu si clima.
  • Se preconizeaza ca 40 % din bugetul general al PAC va contribui la actiuni climatice.
  • Pe langa posibilitatea de a transfera 15 % intre piloni, statele membre vor dispune si de posibilitatea de a transfera inca 15 % de la pilonul 1 la pilonul 2 pentru cheltuieli cu masurile legate de clima si mediu (fara cofinantare nationala).

4. O mai buna utilizare a cunostintelor si inovarii: PAC modernizata va profita de avantajele oferite de toate tehnologiile de ultima ora si de cele mai recente inovatii, ajutandu-i astfel atat pe fermieri in munca lor, cat si administratiile publice, in special prin:

• • rezervarea unui buget de 10 miliarde EUR din programul de cercetare al UE Orizont Europa pentru proiecte de cercetare si inovare in sectoarele alimentar, agricol, al dezvoltarii rurale si al bioeconomiei;
  • incurajarea statelor membre sa utilizeze volume mari de date si tehnologii noi pentru controale si monitorizare (de exemplu, verificarea dimensiunilor fermelor pentru cererile de plati directe cu ajutorul datelor satelitare), diminuandu-se astfel semnificativ necesitatea de a aplica controale la fata locului;
  • intensificarea digitalizarii vietii rurale, de exemplu prin extinderea accesului la banda larga in regiunile rurale, ameliorandu-se in acest fel calitatea vietii in zonele respective si contribuindu-se si mai mult la competitivitatea productiei agricole europene.

BUGETUL UE: POLITICA AGRICOLA COMUNA DUPA 2020 | Fisa informativa

De ce este nevoie de o reforma a politicii agricole comune?

Inca din 1962, politica agricola comuna (PAC) si-a indeplinit cu succes obiectivul initial de a le acorda sprijin pentru venit fermierilor in scopul de a garanta aprovizionarea cu alimente de buna calitate, sigure si la preturi accesibile a cetatenilor europeni. Datorita capacitatii sale de adaptare in tot acest timp, PAC nu a incetat sa fie importanta. Lumea se schimba rapid si tot astfel se intampla si cu provocarile cu care se confrunta nu doar fermierii, ci si societatea noastra in ansamblu. Schimbarile climatice, volatilitatea preturilor, incertitudinea politica si economica, depopularea zonelor rurale si importanta tot mai mare a comertului mondial: fermierii se adapteaza in permanenta la circumstantele in schimbare, iar legiuitorii trebuie sa le asigure acestora sprijinul adecvat pe baza unor norme clare si simplificate pe termen mediu si lung.

PAC este liderul unei tranzitii catre o agricultura mai sustenabila. Aceasta politica trebuie sa consolideze rezilienta sectorului si sa sprijine venitul fermierilor si viabilitatea fermelor lor. PAC trebuie sa se asigure ca agricultura are un rol central in raport cu provocarile legate de mediu si clima si trebuie sa integreze pe deplin inovarile digitale care faciliteaza activitatile fermierilor, reduc birocratia si ajuta la reinnoirea generatiilor. Avand in vedere ca 50 % din populatia UE traieste in zone rurale, trebuie sa se depuna eforturi pentru a mentine aceste zone atractive si dinamice pentru oamenii care traiesc in ele, in ceea ce priveste atat cresterea si locurile de munca, cat si infrastructura, mobilitatea si serviciile de baza. Contribuind la dinamica economica in zonele rurale si la viata socioculturala a acestora, agricultura UE detine un rol important, la fel ca si noua PAC, deoarece urmareste sa mentina peste tot in Europa agricultura sustenabila si sa investeasca in dezvoltarea zonelor si comunitatilor rurale.

Propunerile legislative de astazi introduc o politica simplificata si modernizata mai bine pregatita sa faca fata acestor provocari si obiective.

Ce buget este disponibil pentru PAC in perioada 2021-2027?

Propunerea Comisiei pentru cadrul financiar multianual (CFM) aferent perioadei 2021-2027 include 365 de miliarde EUR pentru PAC (in preturi curente). Acest cuantum corespunde unei proportii medii de 28,5 % din bugetul general al UE pentru perioada 2021-2027. Din acest cuantum pentru PAC, suma de 265,2 miliarde EUR este destinata platilor directe, 20 de miliarde EUR merg catre masurile de sprijinire a pietei (FEGA), iar 78,8 miliarde EUR sunt pentru dezvoltarea rurala (FEADR).

Un cuantum suplimentar de 10 miliarde EUR va fi disponibil prin intermediul programului de cercetare al UE Orizont Europa, in scopul sprijinirii cercetarii si inovarii specifice in sectoarele alimentar, agricol, al dezvoltarii rurale si al bioeconomiei.

Care sunt obiectivele viitoarei PAC pentru perioada 2021-2027?

Viitoarea PAC se va concentra pe noua obiective generale care reflecta importanta politicii din punct de vedere economic si social si din punctul de vedere al mediului:

1. 1. sprijinirea unui venit fiabil si a rezilientei fermelor pe intregul teritoriu al UE, in vederea imbunatatirii securitatii alimentare;
   2. imbunatatirea orientarii spre piata si sporirea competitivitatii, inclusiv punerea unui accent mai puternic asupra cercetarii, tehnologiei si digitalizarii;
   3. ameliorarea pozitiei fermierilor in cadrul lantului valoric;
   4. contributia la energia sustenabila, precum si la atenuarea schimbarilor climatice si la adaptarea la acestea;
   5. promovarea dezvoltarii durabile si a gestionarii eficiente a resurselor naturale precum apa, solul si aerul;
   6. contributia la protejarea biodiversitatii, imbunatatirea serviciilor ecosistemice si conservarea habitatelor si a peisajelor;
   7. atragerea tinerilor fermieri si facilitarea dezvoltarii intreprinderilor din zonele rurale;
   8. promovarea ocuparii fortei de munca, a cresterii, a incluziunii sociale si a dezvoltarii locale in zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei si a silviculturii sustenabile;
   9. imbunatatirea raspunsului pe care agricultura UE il ofera la cerintele societatii in ceea ce priveste hrana si sanatatea, inclusiv alimentele sigure, hranitoare si obtinute prin intermediul productiei sustenabile, precum si bunastarea animalelor.

Promovarea cunostintelor, a inovarii si a digitalizarii in agricultura si in zonele rurale reprezinta un obiectiv transversal.

Cum va asteptati sa indepliniti aceste obiective?

Viitoarea PAC va crea mai multe beneficii pentru cetatenii nostri, in acelasi timp simplificand si modernizand in mod semnificativ felul in care functioneaza politica, pentru fermieri si statele membre deopotriva. Accentul se va pune de acum mai degraba pe rezultate si performanta decat pe norme si conformitate. Trecerea de la o abordare de tip solutie universala la o abordare adaptata inseamna ca politica va fi mai apropiata de cei care o pun in aplicare pe teren. Aceasta abordare va oferi mult mai multa libertate statelor membre in a decide modul optim in care sa indeplineasca obiectivele comune, raspunzand, in acelasi timp, nevoilor specifice ale propriilor fermieri, comunitati rurale si societati in general.

La nivelul UE, accentul se va pune pe:

• • stabilirea de obiective comune;
  • intocmirea unei liste a interventiilor necesare si a unui set comun de masuri pe care statele membre sa le poata utiliza pentru a realiza obiectivele comune;
  • protejarea pietei unice si mentinerea unor conditii de concurenta echitabile pentru toti fermierii din intreaga Uniune;
  • asigurarea masurilor de protectie pentru a garanta ca politica realizeaza obiectivele pentru care este destinata si
  • furnizarea unui set de indicatori pentru evaluarea progreselor.

Statele membre vor putea sa adapteze instrumentele la propriile nevoi specifice, prezentand modalitatea in care intentioneaza sa faca acest lucru intr-un plan strategic PAC cuprinzator.

Aceste planuri strategice PAC vor expune modul in care fiecare tara propune sa indeplineasca obiectivele generale ale PAC, tinand seama de propriile nevoi specifice. Planurile vor defini o strategie si vor explica in ce fel actiunile din ambii piloni vor contribui la realizarea acestor obiective. De asemenea, planurile vor stabili tintele pentru indeplinirea acestor obiective; progresele inregistrate in directia atingerii acestor tinte vor fi evaluate la nivel de stat membru si vor fi verificate de Comisia Europeana in cadrul unui nou exercitiu anual de monitorizare si revizuire.

Pentru fiecare plan strategic PAC va fi nevoie de aprobarea prealabila a Comisiei Europene pentru a se asigura ca acesta ramane coerent cu obiectivele de la nivelul intregii UE, ca pastreaza caracterul comun al acestei politici si ca planul respectiv nu denatureaza piata unica si nici nu duce la sarcini excesive pentru beneficiari sau administratii.

Cum veti evalua rezultatele?

Va fi convenit un set comun de indicatori de rezultat la nivelul UE pentru asigurarea unor conditii de concurenta echitabile pentru fermieri in fiecare stat membru.

Anual, tarile vor transmite Comisiei un raport de performanta in care vor indica progresele inregistrate, pe baza acestor indicatori specifici de rezultat. Comisia va analiza rapoartele si va lua in considerare elaborarea unor recomandari pentru imbunatatirea performantelor, daca este necesar.

Va fi introdus si un nou sistem de sanctiuni si recompense posibile, in scopul de a se asigura inregistrarea de progrese. De exemplu, statele membre care isi ating tintele in domeniul climei, al mediului si al biodiversitatii vor fi eligibile pentru o recompensa de pana la 5 % din alocarea lor pentru dezvoltare rurala la sfarsitul perioadei CFM. Dimpotriva, atunci cand raportul anual de performanta indica progrese insuficiente, Comisia va putea interveni pentru a se asigura ca finantarea este directionata mai bine catre rezultate. Aceste mecanisme ar putea include, de exemplu (in functie de natura performantelor insuficiente), impunerea unui plan de actiune specific care sa reorienteze programul in directia corespunzatoare, suspendarea si/sau reprogramarea platilor. 

In ce mod se va simplifica situatia pentru fermieri si administratiile nationale? Si cum se modernizeaza PAC?

Fermierii stiu cel mai bine ce fel de sprijin le este necesar pentru a obtine rezultate mai bune. Datorita noilor planuri strategice PAC, statele membre pot colabora cu fermierii pentru a stabili ce trebuie facut la nivel national sau regional in vederea indeplinirii obiectivelor convenite ale UE, beneficiind de mai multa flexibilitate in alegerea celor mai potrivite masuri pentru obtinerea rezultatelor dorite. Lista masurilor ample convenite la nivelul UE va fi si ea rationalizata - de exemplu, noua PAC defineste opt mari domenii de actiune in cadrul dezvoltarii rurale (mediu si clima; tineri fermieri; instrumente de gestionare a riscurilor; cunostinte si informatii, etc.) in locul celor 69 de masuri si submasuri actuale. Aceasta abordare care presupune ca statele membre sa fie mai responsabile de felul in care pot indeplini in mod optim obiectivele generale, spre deosebire de o abordare de tip solutie universala, excesiv de prescriptiva, va fi mai simpla si mai eficace.

Comisia se va concentra si pe asigurarea functionarii eficace a sistemelor de guvernanta in fiecare stat membru, acordandu-le statelor membre, in schimb, posibilitatea de a decide daca propunerile sunt eligibile pentru sprijin din partea UE in loc sa verifice eligibilitatea conditiilor pentru fiecare proiect beneficiar in parte, cum se intampla acum.

Noua PAC va incuraja utilizarea noilor tehnologii atat de catre fermieri, cat si de catre administratiile nationale, pentru ca munca acestora sa fie mai simpla. De exemplu, va fi dezvoltat un nou sistem de monitorizare bazat pe observarea sistematica, pe tot parcursul anului, prin teledetectie, a activitatilor agricole. Acest sistem va inlocui, ori de cate ori este posibil, metodele traditionale de verificare precum controalele la fata locului, reducandu-se astfel semnificativ sarcina legata de control. Va fi incurajata si folosirea mai intensa a altor instrumente digitale, precum asa-numita cerere cu informatii geo-spatiale, care utilizeaza tehnologia prin satelit, pentru a le da posibilitatea fermierilor sa intocmeasca cereri de plata precise pentru terenurile lor, diminuand astfel incidenta erorilor in declaratii si evitand sanctiunile. Cererile pentru sprijin direct ale fermierilor le vor parveni acestora completate in prealabil de administratiile statelor membre cu cat mai multe informatii actualizate si fiabile, recurgand la instrumente existente cum ar fi sistemul de identificare a parcelelor agricole, ceea ce duce la mari economii de timp pentru fermieri.

In cadrul noii PAC, statele membre vor avea obligatia de a pune la dispozitia fermierilor un sistem de servicii de consiliere agricola, care va include o gama larga de aspecte detaliate in chiar textul regulamentului. Printre ele se numara: consiliere cu privire la toate cerintele si conditiile de la nivelul fermei care decurg din planul strategic PAC al fiecarei tari; modul de a asigura conformitatea cu legislatia de mediu privind apa, pesticidele, aerul curat etc.; gestionarea riscurilor si accesul la inovare si tehnologie. Aceste servicii de consiliere vor fi integrate complet in sistemele mai complexe de cunostinte si inovare in agricultura (AKIS) ale statelor membre, care includ si cercetatorii, organizatiile de fermieri si alte parti interesate relevante.

Fermierii vor fi tratati in mod egal in intreaga UE?

Noul cadru al PAC prevede convergenta sporita a nivelurilor platilor directe intre statele membre, eliminand 50 % din discrepanta existenta intre nivelurile ajutoarelor pe hectar in UE si 90 % din media UE. Aceasta contribuie si la angajamentul Comisiei de a asigura o distribuire mai echitabila a platilor directe. 

Cum puteti asigura o distribuire mai echitabila a platilor catre fermieri si catre fermele mai mici si medii?

Platile directe vor continua sa constituie o parte esentiala a politicii, deoarece venitul fermierilor trebuie sprijinit pentru a avea un sector agricol inteligent si rezilient.

Comisia propune o reducere a platilor incepand de la 60 000 EUR si plafonarea obligatorie pentru plati peste 100 000 EUR pe ferma. Se vor lua in considerare pe deplin si costurile cu forta de munca. Aceasta masura este conceputa pentru a asigura o distribuire mai echitabila a platilor.

Cuantumurile astfel disponibilizate vor fi redistribuite in interiorul fiecarui stat membru fie printr-o plata directa redistributiva, fie prin intermediul dezvoltarii rurale, in principal pentru a se asigura ca o proportie mai ridicata din alocarea pentru plati directe a fiecarei tari merge catre ferme mici si medii. Statele membre vor putea, de asemenea, acorda fermelor mici o suma fixa pe an, ceea ce reprezinta o procedura administrativa mult mai simpla pentru destinatari, care nu ar mai trebui sa completeze cereri anuale pentru a-si primi platile. Fiecare stat membru in parte va trebui sa defineasca modul de clasificare a fermelor mici, intrucat sectorul agricol al fiecarei tari este diferit de celelalte.

Fiecare tara va trebui de asemenea sa aplice definitii mai stricte pentru a se asigura ca numai fermierii veritabili primesc sprijin. La fel ca si in cazul fermelor mici, se va lasa fiecarui stat membru posibilitatea de a decide asupra definitiei exacte (sub rezerva aprobarii de catre Comisie in cadrul planului strategic PAC), pe baza unei serii de factori precum evaluari ale venitului, forta de munca ocupata in ferma, obiectul de activitate al intreprinderilor si/sau includerea lor in registrul intreprinderilor. Definitia trebuie sa fie de asa natura incat sa garanteze ca nu se poate acorda sprijin celor a caror activitate agricola reprezinta doar o parte nesemnificativa a activitatilor lor economice generale sau a caror activitate economica principala nu este agricultura. Regulamentul prevede de asemenea ca definitia convenita in fiecare stat membru nu trebuie sa-i excluda automat pe fermierii care desfasoara mai multe activitati (si anume cei care desfasoara activitati agricole, dar sunt implicati si in activitati non-agricole in afara propriilor ferme).

Cum vor beneficia tinerii fermieri de viitoarea PAC?

Atragerea tinerilor catre acest sector si ajutarea lor sa infiinteze intreprinderi viabile este doar una dintre prioritatile principale ale PAC dupa 2020. Tinerii fermieri vor beneficia de o serie de masuri, unele obligatorii, altele voluntare:

• • statele membre vor trebui sa rezerve cel putin 2 % din alocarea lor nationala destinata platilor directe in mod special pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri sa se instaleze in aceasta profesie, fie sub forma unei plati complementare in raport cu sprijinul pentru venitul lor de baza, fie prin granturi pentru instalare; tarile sunt libere sa rezerve o suma mai mare pentru a-i incuraja pe tinerii fermieri, daca considera acest lucru necesar;
  • cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru instalarea tinerilor fermieri si pentru intreprinderile rurale nou-infiintate va fi majorat pana la 100 000 EUR;
  • planul strategic PAC al fiecarei tari va trebui sa prezinte o strategie specifica de atragere si sprijinire a tinerilor fermieri, inclusiv modalitatea in care sprijinul national si cel din partea UE poate fi folosit in mod mai coerent si mai eficace;
  • finantarea pentru dezvoltarea rurala poate fi folosita pentru a sprijini scheme destinate sa faciliteze accesul la terenuri si la transferul acestora – in mod traditional o bariera majora pentru tinerii fermieri care aleg sa practice aceasta profesie; Aceste scheme ar putea include: parteneriate intre ferme reunind generatii diferite de fermieri; servicii de planificare a preluarii fermelor de catre generatia urmatoare sau a transferului acestora; brokeraj pentru achizitia de terenuri; organizatii nationale sau regionale inovatoare a caror activitate consta in promovarea si facilitarea serviciilor de conectare a tinerilor fermieri cu fermierii varstnici, etc;
  • tinerii fermieri vor continua sa beneficieze de sprijin pentru investitii si de sprijin pentru transferul de cunostinte/formare din fondurile pentru dezvoltarea rurala;
  • statele membre vor avea posibilitatea de a crea instrumente financiare de sprijin al capitalului circulant pentru tinerii fermieri, care adesea se confrunta cu dificultati mari in a acumula fonduri date fiind investitiile ridicate si ratele scazute de rentabilitate ale unei ferme in faza initiala. Comisia va consolida totodata cooperarea cu Banca Europeana de Investitii, in special prin intermediul platformei fi-compass, pentru a trage invataminte din experientele si bunele practici legate de schemele specifice pentru tinerii fermieri.

Cum va sprijini noua PAC actiunile legate de mediu si actiunile climatice?

Trei dintre cele noua obiective specifice din viitoarea PAC vor viza mediul si clima – incluzand schimbarile climatice, resursele naturale, biodiversitatea, habitatele si peisajele.

In planurile lor strategice PAC, statele membre vor trebui sa indice modul in care intentioneaza sa realizeze aceste obiective, asigurandu-se ca fermierii lor indeplinesc toate cerintele referitoare la mediu si clima. Statele membre vor explica in detaliu si modul in care vor folosi finantarea din ambii piloni ai PAC in sprijinul strategiei lor. Anual vor fi stabilite si evaluate tinte pentru a masura progresele.

Pentru a se garanta un nivel ridicat de ambitie cu privire la clima, mediu si biodiversitate, se va recurge la modalitati diverse:

• • Un nou sistem de „conditionalitate” va face ca sprijinul pentru venitul tuturor fermierilor (si alte plati legate de suprafata si animale) sa depinda de aplicarea unor practici agricole favorabile mediului si climei. Conditionarea sprijinului de standarde mai ridicate reprezinta o imbunatatire a normelor existente din cadrul PAC actuale.
  • Un nou sistem, al asa-numitelor „programe ecologice” finantate din alocarile nationale destinate platilor directe, va fi obligatoriu pentru statele membre, desi fermierii nu vor fi obligati sa participe la ele. Aceste programe ecologice vor trebui sa vizeze obiectivele PAC legate de mediu si clima in moduri complementare celorlalte instrumente relevante disponibile si sa depaseasca nivelul deja impus prin cerintele privind conditionalitatea. Cu toate acestea, fiecare stat membru va putea sa conceapa aceste programe dupa cum considera necesar. Un exemplu ar putea fi un program ecologic menit sa finanteze eliminarea completa a ingrasamintelor pentru a imbunatati calitatea apei. Platile in cauza ar putea fi acordate fie ca un complement la platile directe ale fermierilor, fie ca scheme autonome cadrul carora valorile platilor se bazeaza pe costurile suplimentare si pe pierderile de venit pe care le suporta fermierii.
  • Se va solicita statelor membre sa dedice cel putin 30 % din bugetul lor pentru dezvoltarea rurala masurilor legate de mediu si clima. Finantarea din cadrul dezvoltarii rurale va fi utilizata pentru a sprijini actiunile favorabile mediului si climei, in special asa-numitele „angajamente de agromediu si clima” care, la randul lor, vor fi puse la dispozitie in mod obligatoriu de statele membre, dar vor fi voluntare pentru fermieri. Bugetele pentru dezvoltarea rurala pot fi folosite si pentru a finanta o serie de alte actiuni precum transferul de cunostinte, investitiile favorabile mediului, inovarea si cooperarea. Acest sprijin s-ar putea adresa fermierilor, administratorilor de paduri si altor parti interesate din zonele rurale.
  • Finantarea dedicata masurilor legate de mediu in zone care se confrunta cu constrangeri naturale, precum zonele montane sau costiere, se va adauga acum la finantarea de 30 % din sectorul dezvoltarii rurale.
  • In conformitate cu angajamentele Uniunii de a pune in aplicare Acordul de la Paris si cu angajamentul fata de obiectivele de dezvoltare durabila ale Organizatiei Natiunilor Unite, este de asteptat ca actiunile din PAC sa contribuie la actiunile climatice intr-o proportie reprezentand 40 % din bugetul general al PAC.

Care este rolul cercetarii, al inovarii si al noilor tehnologii in viitoarea PAC?

Viitoarea PAC va incuraja investitiile mai mari in cunostinte si inovare si va permite fermierilor si comunitatilor rurale sa profite de avantajele pe care le ofera. Principalele instrumente de sprijinire a inovarii in cadrul noii PAC vor continua sa fie parteneriatul european pentru inovare (EIP-AGRI), in special prin sprijinul acordat proiectelor ascendente de inovare desfasurate de grupuri operationale. Abordarea inovarii de catre EIP-AGRI se concentreaza pe schimbul de cunostinte, in care toti actorii sunt implicati activ in proces.

Va fi disponibila o finantare suplimentara de 10 miliarde EUR prin intermediul programului de cercetare al UE Orizont Europa, menita sa sprijine cercetarea si inovarea specifice in sectoarele alimentar, agricol, al dezvoltarii rurale si al bioeconomiei. Orizont Europa va detine un rol esential in crearea in comun a cunostintelor necesare pentru modernizarea sectorului agricol. Sinergiile stabilite intre Orizont Europa (cu proiecte transnationale) si PAC (cu proiecte la nivel regional/local si retelele PAC) vor contribui la crearea sistemului de cunostinte si inovare in agricultura al carui scop este de a accelera adoptarea de practici inovatoare in randul tuturor actorilor din zonele rurale.

Ce este o organizare comuna a pietelor (OCP)? De ce priveste aceasta numai anumite sectoare?

O organizare comuna a pietelor (OCP) se refera la setul de norme utilizate pentru a organiza piata unica a produselor agricole. Aceste norme se refera la o gama larga de aspecte: plasa de siguranta a pietei (interventie publica si ajutoare pentru depozitare privata), masuri exceptionale in cazul perturbarii pietei, standarde de comercializare, programe scolare pentru distribuire de lapte, fructe si legume catre elevi, dispozitii comerciale si un numar de programe operationale pentru o serie de sectoare: sectorul fructelor si legumelor, sectorul apicol, sectorul vitivinicol, cel al hameiului si cel al maslinelor.

In mare parte, Regulamentul OCP va ramane neschimbat in viitoarea PAC, cu cateva exceptii. O schimbare importanta este aceea ca programele operationale sus-mentionate vor trebui integrate in planul strategic PAC al fiecarei tari, iar statele membre vor avea posibilitatea (daca considera necesar) de a concepe programe operationale (numite si interventii sectoriale) pentru alte sectoare. Acestea pot fi toate sectoarele agricole – de la cereale si carne la seminte, plante vii si arbori –, dar cu exceptia alcoolului etilic si a tutunului. Statele membre pot rezerva pana la 3 % din bugetul lor aferent pilonului 1 pentru aceste interventii sectoriale. Aceste scheme ii vor sprijini pe producatorii care se reunesc in cadrul organizatiilor de producatori in scopul de a intreprinde actiuni comune in favoarea mediului sau de a-si consolida o pozitie mai buna in lantul alimentar.

Exista sprijin specific pentru anumite sectoare?

Anumite sectoare ale unor produse specifice care se confrunta cu dificultati vor beneficia in continuare de sprijin suplimentar pentru a-si imbunatati competitivitatea, sustenabilitatea sau calitatea (cunoscut ca sprijin cuplat pentru venit sau sprijinul cuplat voluntar din actuala PAC). Aceste sectoare trebuie considerate importante din motive economice, sociale sau de mediu.

Comisia propune mentinerea listei existente a sectoarelor potential eligibile (altfel spus, sectoarele care au fost eligibile pentru a primi sprijin cuplat voluntar din 2013 incoace - cea mai recenta lista este disponibila aici). De asemenea, Comisia propune extinderea acestei liste pentru a include culturile nealimentare (altele decat speciile forestiere cu ciclu de productie scurt si cu exceptia arborilor) folosite pentru obtinerea de produse care au potentialul de a inlocui combustibilii fosili.

Statele membre eligibile pot aloca un maximum de 10 % din platile lor directe pentru sprijinul cuplat pentru venit. O proportie suplimentara de 2 % poate fi rezervata pentru acordarea de sprijin in favoarea culturilor proteice.

Exista un regim special pentru regiunile ultraperiferice ale UE?

Date fiind provocarile speciale din punct de vedere agricol care afecteaza regiunile ultraperiferice ale UE, este disponibil sprijin suplimentar pentru fermieri in cadrul PAC. Finantarea propusa pentru aceste regiuni - departamentele franceze de peste mari (Guadelupa, Guyana Franceza, Martinica, Réunion, Colectivitatea Saint-Martin si Mayotte), Azore si Madeira si Canare - este stabilita la 627,63 milioane EUR pe an pentru perioada de sapte ani.

Platile directe disponibile pentru fermieri in regiunile ultraperiferice vor ramane mult peste nivelurile sprijinului platit in alte state membre.

Cifra respectiva nu include finantarea suplimentara posibila pentru aceste regiuni din bugetul destinat dezvoltarii rurale. Aceasta poate fi utilizata pentru a sprijini actiuni de refacere, conservare si consolidare a biodiversitatii in sectorul agricol si forestier si de promovare a dezvoltarii economice in zonele rurale in aceste regiuni ultraperiferice. Contributia UE la schemele de dezvoltare rurala din aceste zone a fost majorata la 70 %, fata de aproximativ 40 % in alte regiuni.

Cum ii va ajuta noua PAC pe fermieri sa faca fata crizelor si riscurilor?

Actuala PAC ii ajuta deja pe fermieri sa gestioneze incertitudinea propriei profesii, prin sprijinul pentru venit (plati directe), masuri de piata, sprijin pentru instrumentele de gestionare a riscurilor, formare si investitii in cadrul dezvoltarii rurale.

Noua PAC mentine aceasta abordare, dar introduce totodata imbunatatiri:

• • actualele dispozitii privind interventia publica, depozitarea privata si masurile exceptionale sunt neschimbate si sunt in continuare disponibile pentru a-i sprijini pe fermierii UE daca este nevoie;
  • statele membre vor avea de asemenea posibilitatea in viitor de a dedica pana la 3 % din alocarea lor din pilonul 1 pentru a contribui la sprijinirea altor sectoare decat cele (precum cel al fructelor si legumelor, cel vitivinicol sau cel al uleiului de masline) care deja beneficiaza de programe sectoriale. Se urmareste stimularea actiunilor desfasurate de organizatiile de producatori in favoarea competitivitatii, a sustenabilitatii si a gestionarii riscurilor/crizelor, printre altele;
  • practica existenta de rezervare a unei parti din finantarea generala din cadrul pilonului 1 va fi mentinuta in scopul de a se infiinta o „rezerva pentru agricultura”, care poate fi utilizata pentru masuri de piata si masuri exceptionale de sprijin. Aceasta rezerva va fi de minimum 400 de milioane EUR in total in fiecare an si va fi alimentata prin reportarea rezervei pentru situatii de criza din 2020 (adica din cadrul actualei PAC si actualul CFM) in 2021; in anii urmatori, toate fondurile nefolosite vor fi din nou reportate. Optiunea de a reporta rezerva in loc de a o alimenta din nou anual si de a realoca statelor membre fondurile nefolosite va contribui la reducerea semnificativa a sarcinii administrative;
  • statele membre vor trebui sa acorde sprijin pentru instrumentele de gestionare a riscurilor in cadrul dezvoltarii rurale pentru a-i ajuta pe fermieri sa gestioneze riscurile legate de productie si venit independente de vointa lor; Acest tip de sprijin, care va fi sub forma de contributii financiare la primele pentru sistemele de asigurari si fondurile mutuale, incluzand atat riscurile legate de productie, cat si pe cele legate de venit, va fi obligatoriu pentru toate statele membre. Devine obligatoriu in cadrul dezvoltarii rurale sprijinul pentru diferite actiuni precum investitiile si formarea destinate a-i ajuta pe fermieri sa previna riscurile sau sa faca fata consecintelor acestora;
  • va fi creata o platforma la nivelul UE privind gestionarea riscurilor, sub forma unui centru unic reunind mai multe parti interesate, care sa ii ajute pe toti actorii implicati, de la fermieri si autoritatile publice la institutele de cercetare si sectorul privat, sa partajeze cunostinte si sa faca schimb de experienta si bune practici;
  • vor putea fi de asemenea folosite instrumente financiare pentru a facilita accesul la capitalul circulant, de exemplu pentru a-i ajuta pe fermieri sa se descurce in situatia unei lipse temporare a lichiditatilor, ca urmare a unei crize neasteptate;
  • programul Orizont 2020 va finanta cercetarea in domeniul gestionarii riscurilor, al digitalizarii fermelor si al utilizarii inteligente a volumelor mari de date in agricultura, in timp ce parteneriatul european pentru inovare (EIP-AGRI) poate sprijini si proiecte din domeniul gestionarii riscurilor.

Cum va contribui noua PAC la viitorul zonelor rurale din UE?

Avand in vedere ca peste 50 % din populatia UE traieste in zone rurale, este important sa ne asiguram ca aceste zone vor ramane atractive, dinamice si sustenabile; cu locuri de munca bune si de calitate, cu crestere economica si acces la infrastructura, mobilitate si servicii de baza de calitate. Agricultura este nucleul multor comunitati rurale si la fel este si PAC datorita sprijinului pe care il acorda fermierilor si comunitatilor rurale.

Prin simplificarea dezvoltarii rurale, cu obiective ample stabilite la nivelul UE si mai multa flexibilitate pentru statele membre de a-si adapta actiunile la propriile nevoi specifice, se va asigura ca sprijinul din dezvoltarea rurala ramane eficace peste tot in UE. Majorarea ratei de cofinantare pentru statele membre va permite acestora sa mentina un nivel ambitios al investitiilor in zonele rurale.

Si din acest motiv, viitoarea finantare din cadrul dezvoltarii rurale va fi directionata catre domenii in care poate crea valoare adaugata reala - dezvoltarea economiei locale, rurale si agricole -, in timp ce alte fonduri UE se vor concentra pe proiecte mari de infrastructura, inclusiv banda larga. Un element-cheie al viitoarei politici de dezvoltare rurala va fi promovarea dezvoltarii satelor inteligente in zonele rurale, impreuna cu o infrastructura locala mai buna.

Care este diferenta dintre preturile curente si cele constante si care sunt adevaratele economii din viitorul buget PAC? Cum va fi distribuit bugetul PAC intre statele membre?

Comisia a oferit o transparenta fara precedent prin prezentarea, la 2 mai, pentru prima oara, a propunerii sale pentru un nou buget al UE pe termen lung atat in preturi curente, cat si in preturi constante din 2018.

Cu toate acestea, preturile curente reprezinta cuantumurile efective pe care le vor primi beneficiarii finali din bugetul UE. Fiecare buget anual al UE este convenit in preturi curente, iar statele membre contribuie la bugetul general al UE in preturi curente.

Este aceeasi metodologie care a fost folosita in trecut pentru exprimarea bugetului PAC, ceea ce face actualele propuneri comparabile direct cu bugetele precedente.

Preturile constante, care elimina inflatia, sunt folosite pentru a compara impactul economic al investitiilor pe o durata mai lunga de timp. Este usor sa se treaca de la preturi constante la preturi curente si invers deoarece Comisia foloseste (si a folosit dintotdeauna), la calculele sale, ca substituent pentru ratele viitoare ale inflatiei, o rata anuala fixa a inflatiei de 2 %.

Drept urmare, se propune o reducere de aproximativ 5 % a bugetului PAC in preturi curente, ceea ce echivaleaza cu o reducere de aproximativ 12 % in preturi constante din 2018, fara inflatie.

Care sunt urmatoarele etape?

Cele trei propuneri de regulamente pentru noua PAC aferenta perioadei 2021-2027 vor fi trimise Parlamentului European si Consiliului. Fiecare dintre colegiuitori va trebui apoi sa ia pozitie in raport cu propunerile Comisiei.

Un acord rapid asupra bugetului general pe termen lung al UE si asupra propunerilor sale sectoriale este esential pentru a asigura faptul ca fondurile UE vor incepe sa dea rezultate pe teren cat mai curand posibil si ca fermierilor li se va oferi certitudinea si previzibilitatea necesare pentru intreprinderile lor si pentru deciziile legate de investitii.

Intarzieri asemanatoare celor intervenite la inceputul actualei perioade bugetare 2014-2020 ar putea eventual insemna ca fermierii si administratiile nationale nu vor beneficia de gradul mai redus de birocratie, de mai multa flexibilitate si de rezultatele mai eficace pe care le va aduce noua PAC. Orice fel de intarzieri in aprobarea viitorului buget ar crea intarzieri in demararea a mii de noi proiecte potentiale din intreaga UE concepute pentru a-i sprijini pe fermieri si comunitatile rurale, abordand aspecte de la consolidarea protectiei mediului pana la atragerea de noi fermieri.

Obtinerea, in 2019, a unui acord privind urmatorul buget pe termen lung ar asigura o tranzitie fara probleme intre actualul buget pe termen lung (2014-2020) si noul buget, precum si previzibilitatea si continuitatea finantarii, in beneficiul tuturor. 

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >