Stirile zilei de 24.06.2008

Detalii

Categorie: Arhiva stiri

24 Iunie 2008

Titlurile zilei:

Ghidul de Bune Practici aproape de forma finala;

Batranii de la tara, viitorii muncitori de la oras;

Legislativul se amesteca in treburile justitie;

Al treile producator de cartofi din UE, in faliment;

Modele de fraudare a fondurilor publice.

Ghidul de Bune Practici aproape de forma finala

Reprezentantii retailerilor si producatorilor se vor intalni joi la Ministerul Agriculturii, pentru o noua runda de discutii pe marginea Ghidului de Bune Practici din domeniu, in urma careia cele doua parti ar putea cadea de acord asupra formei finale a documentului.

Producatorii spun ca definirea pretului de achizitie este cel mai important punct al negocierii, care ar trebui reglementat si prin legislatie.

Definirea pretului de achizitie inseamna ca un produs va avea un pret unic de lista (format din costul de productie si marja de profit a firmei producatoare), dar va ajunge la preturi diferentiate in lanturile de supermarketuri, in functie de taxele impuse de acestea. De exemplu, daca un produs are un pret de lista de 10 de lei, acesta va ajunge la 12 lei intr-un supermarket care impune taxe de 20%, dar la 11 lei intr-un supermarket care impune taxe mai mici.

Batranii de la tara, viitorii muncitori de la oras

Ministerul Muncii vrea sa diminueze criza de muncitori prin "activarea fortei de munca din mediul rural" si "analiza oportunitatilor de prelungire a vietii active".

Potrivit ministrului Muncii, Paul Pacuraru, masurile vizate, pot reduce criza generata de migratia in Italia si Spania a peste 2 milioane de romani. "Romania se confrunta in prezent cu o situatie de criza pe piata fortei de munca, aceasta ca urmare a migratiei.

Aducerea taranilor la orase este o masura utopica, a apreciat Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). "Poate cei de la Ministerul Muncii nu stiu, insa noi nu mai avem fabrici socialiste la care navetistii sa poata fi adusi in trenuri si autobuze. Nu avem, de fapt, nici trenuri sau autobuze, deoarece multe s-au anulat, si nici drumuri", a aratat Parvan. Adrian Moraru, specialist la Institutul de Politici Publice (IPP). "Pastrarea in activitate nu trebuie sa se faca fortat. Cine vrea sa munceasca pana la 70 de ani trebuie sa fie liber sa o faca", a apreciat Moraru.

"Nu intelegem care este ratiunea pentru care Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, finantata din bani publici, trimite inca muncitori in afara tarii, in timp ce Guvernul cheltuieste alti bani publici pentru aducerea inapoi a romanilor", a conchis Parvan.

Legislativul se amesteca in treburile justitie

Membrii Legislativului au hotarat ca Adrian Nastase si Miron Mitrea sa nu fie nici acuzati de coruptie si nici judecati. Astfel se admite ca lupta anticoruptie a esuat la fel cum a esuat si reforma justitiei. Ambele trebuiau sa mearga umar la umar si sa se sustina una pe cealalta. Combaterea coruptiei trebuia sa ne scape de judecatori, procurori si functionari corupti, iar reforma justitiei trebuia sa elimine coruptia pana la cel mai inalt nivel. Conditia necesara pentru succes era vointa elitei politice. Or, aceasta vointa politica nu a existat niciodata. Dimpotriva. Suntem pe cale sa realizam visul de aur al politicienilor postcomunisti. O societate fara stat de drept, dar membra a Uniunii Europene. O societate in care se poate fura cu imunitate.

In aceste conditii, nu ar trebui sa ne mire daca Uniunea Europeana va lua act, in raportul pe Justitie ce va fi publicat pe 23 iulie, de esecul reformei Justitiei in Romania. Nu mai ramane decat Bruxellesul. Membrii clasei noastre politice nu ar avea argumente pentru a respinge o eventuala activare a clauzei de salvgardare pe Justitie. Cu toate acestea, clauza ar putea face mai mult rau decat bine si, in plus, ar insemna recunoasterea unui esec comunitar. Nu este exclus insa ca in cazul in care Comisia se abtine sa activeze clauza, sa fie luate in considerare alte masuri, de la blocarea fondurilor, la suspendarea dreptului de vot al Romaniei in Consiliul European.

Al treile producator de cartofi din UE, in faliment

Romania are in acest an una dintre cele mai bune productii de cartofi din ultima perioada, dar producatorii avertizeaza ca sunt in pragul falimentului. Preturile mici oferite de angrosisti naruie sperantele agricultorilor de a-si acoperi cel putin cheltuielile facute. Ei cer interventia statului pentru ca Romania a fost invadata de importuri de cartofi, iar productia autohtona ar putea fi grav afectata in lipsa unor masuri.

Piata cartofilor timpurii este la cel mai scazut nivel din ultimii ani, pretul mediu de vanzare fiind de aproximativ 0,3-0,4 lei/kg, ajungand si la 0,25 lei/kg. Producatorii de cartofi de vara din Lunguletu, vestita localitate damboviteana in productia de cartofi si varza, sustin ca aceleasi preturi erau inregistrate si acum cativa ani. "Situatia este grava", a declarat Ion Vlad, primarul localitatii Lunguletu. Potrivit acestuia, costurile de productie se ridica la aproximativ 8500 de lei/ha, la o productie medie de 25 de tone/ha. Pe langa lucrarile agricole necesare, costuri foarte mari sunt determinate de samanta de cartofi, pesticide, forta de munca si motorina.

De fapt, toti producatorii s-au plans de neinterventia statului in conditiile in care piata romaneasca este dominata de importurile de cartofi din Grecia si Polonia, in special. Ei au atras atentia ca intrarea in UE a deschis granitele si a permis intrarea in tara a cartofilor "refuzati" in alte state. Producatorii au precizat ca "in afara" sunt buni de comercializat numai cartofii cu diametrul de 5-7 cm. Restul ce ramane dupa aceasta selectie - cartofi mai mari sau mai mici - ajunge pe piata romaneasca. Ei considera ca preturile de achizitie in tarile exportatoare, precum Grecia, sunt extrem de mici, "aproape gratis" pentru ca este vorba de produse care nu au valoare acolo. Din acest motiv, preturile de comercializare din Romania falimenteaza productia autohtona. "La Arad, cartofii refuzati la export din Ungaria ajung la un pret de 0,6 lei/kg adusi acasa", precizeaza un fermier.

Modele de fraudare a fondurilor publice

Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF) a transmis HotNews.ro trei exemple de proiecte cu finantare UE, anchetate in acest an, in care au fost descoperite fraude. Este vorba despre beneficiari ai programelor PHARE, mai exact, componentele destinate proiectelor de cooperare transfrontaliera, infrastructura mare si achizitii de utilaje pentru IMM. In cele trei proiecte DLAF a constatat prejudicii de aproape 1,8 milioane euro.

Dat fiind ca proiectele sunt inca in curs de investigare, DLAF nu a furnizat numele persoanelor sau ale companiilor implicate. Situatiile prezentate constituie, practic, "modele" utilizate pentru fraudarea fondurilor publice.

Cazul 1 - "Lupul paznic la oi": frauda a fost comisa de chiar gestionarul de fond, responsabil cu selectia beneficiarilor, in complicitate cu acestia; implicare activa a gestionarului de fond in activitatea infractionala, prin directionarea proiectelor catre asociatii ale unor rude apropiate; activitate infractionala cu caracter continuat.

Cazul 2 - Contract de lucrari acordat in conditii ilegale: proiect PHARE infrastructura in care fondurile europene au fost pierdute din cauze ce tin in principal de acordarea contractului de lucrari catre un constructor incapabil sa realizeze lucrarile; subcontractarea majoritatii lucrarilor; decontarea unor lucrari neefectuate sau pentru care nu s-a putut face dovada executiei.

Cazul 3 - Falsificarea procedurii de achizitii publice: simularea licitatiilor publice; transfer scriptic de echipamente tehnologice intre companii din sfera de influenta a aceleiasi persoane; supraevaluarea achizitiilor; folosirea aceluiasi „mod de operare” atat pentru obtinerea de fonduri europene cat si pentru accesarea unui ajutor de stat.

Sursa: www.pescurt.ro/agricultura

• < Anterior
• Următor >