Stirile zile de 2.07.2008

Detalii

Categorie: Arhiva stiri

02 Iulie 2008

Titlurile zilei:

Sesiune de proiecte in perioda 7-25 iulie;

A fost semnat codul de bune practici;

Fonduri europene incasate necuvenit;

Mecanismul de garantare a certificatelor de depozit;

Olarit cu fonduri UE.

Sesiune de proiecte in perioda 7-25 iulie

Agricultorii pot solicita, in perioada 7-25 iulie, finantari pentru proiecte de crestere a valorii adaugate in agricultura si pentru scheme de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole si forestiere, in cadrul sesiunii de depuneri, din iulie, a Programului National de Dezvoltare Rurala. Suma alocata in iulie pentru proiectele de crestere a valorii adaugate a produselor agricole si forestiere este de 33,39 milioane de euro.

In ceea ce priveste schemele de ajutor de stat, fondurile alocate sunt de 23,62 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole si de 22 milioane de euro pentru prelucrarea produselor forestiere.

Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) a fost lansat in luna martie a acestui an. Prima transa a finantarii a fost virata Romaniei in luna mai si se ridica la circa 250 de milioane euro, reprezentand 3,5% din valoarea totala a sumei alocate pana in 2013. A doua transa, reprezentand tot 3,5%, va fi virata pana la finele anului.Sprijinul financiar pentru proiectele de crestere a valorii adaugate a produselor agricole si forestiere pentru intregul an este de 428,4 milioane de euro.Cei care vor sa beneficieze de bani trebuie sa depuna proiecte, pe baza specificatiilor din PNDR, la Agentia pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit.

A fost semnat Codul de bune practici

Codul de bune practici pentru comertul cu produse agroalimentare a fost semnat la sediul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) de reprezentantii hipermarketurilor, cei ai producatorilor din industria alimentara si reprezentanti ai Guvernului. Documentul semnat arata, printre altele, ca producatorii nu pot fi obligati sa contribuie la costurile de deschidere a unui nou magazin sau la cele legate de cresterea suprafetei de vanzare, amenajari si renovari. De asemenea, produsele vor avea un pret unic de lista, dar se va ajunge la preturi variate in functie de taxele impuse de supermarketuri. Ghidul va intra in vigoare dupa ce va primi si avizul Consiliului Concurentei.

Potrivit Ministerului Agriculturii, principalele elemente ale Codului sunt:

• delistarea de catre comerciant a unui produs al furnizorului va trebui sa se realizeze prin notificare prealabila;
• furnizorul nu poate fi obligat de catre comerciant sa contribuie la costurile de marketing ale magazinului, si invers;
• furnizorul nu poate fi obligat de catre comerciant, in mod direct sau indirect, sa contribuie la costurile de deschidere a unui nou magazin sau la cele legate de cresterea suprafetei de vanzare;
• comerciantului ii este interzis sa conditioneze furnizorul sa nu vanda si altor comercianti la un pret mai mic decat cel la care ii vinde lui;
• furnizorului ii este interzis sa conditioneze comerciantul sa pastreze un anumit pret pe raft;
• baza de calcul al discounturilor si contravaloarea serviciilor vor fi definite in termeni clari si agreate expres de ambele parti si cuprinse in contract;
• partile nu se pot obliga reciproc, direct sau indirect, sa cumpere sau sa vanda bunuri si/sau serviciu de la/catre vreo parte terta.

Fonduri europene incasate necuvenit

Peste 120 de autoritati locale, firme, ONG-uri si institutii de invatamant beneficiare ale proiectelor din fonduri PHARE au returnat la bugetul de stat aproximativ 2,3 milioane de euro în ultimul an, din cauza nerespectarii contractelor.

Cea mai mare suma a venit din partea Consiliului Judetean Mehedinti, care a returnat 95.000 de euro.

Potrivit ministrului dezvoltarii, Laszlo Borbely, in urma altor 35 de sentinte definitive si irevocabile trimise spre executare, in conturile ministerului de resort urmeaza sa se intoarca alte circa 790.000 de euro. In prezent, pe rolul instantelor de judecata se afla inca 287 de procese pentru recuperarea fondurilor incasate necuvenit.

Beneficiarii acestor proiecte nu au returnat intreaga suma accesata, ci doar banii pe care i-au primit nerespectand prevederile contractuale. Astfel, companiile si autoritatile locale au fost nevoite sa renunte la o parte din fondurile accesate, din cauze precum utilizarea banilor in alte scopuri decat cel prevazut in contract, neindeplinirea obiectivelor din punct de vedere tehnic si financiar, nerespectarea procedurilor de achizitie sau existenta unui conflict de interese. De asemenea, o instanta a decis returnarea banilor care nu au fost cheltuiti integral conform planului si a celor cheltuiti in afara perioadei de implementare. Lipsa certificatelor de origine pentru bunurile cumparate si achizitionarea unor produse neprevazute in cererea de finantare au lovit si ele in bugetele beneficiarilor.

Mecanismul de garantare a certificatelor de depozit

La sediul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, in prezenta ministrului Dacian Ciolos, a avut loc o intalnire intre reprezentantii MADR si cei ai producatorilor de cereale, procesatorilor din morarit si panificatie si ai depozitarilor in vederea stabilirii conditiilor de punere in aplicare a mecanismelor de garantare a certificatelor de depozit.

Discutiile au vizat infiintarea si organizarea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, precum si principiile de functionare si de alegere a organelor de conducere ale acestuia.

Sistemul certificatelor de depozit permite ca, imediat dupa recoltare, productia obtinuta sa fie depozitata si pastrata in conditii optime, urmand ca detinatorii sa poata tranzactiona certificatele pe piata. Totodata, producatorii pot folosi certificatele de depozit drept garantie in vederea contractarii de credite bancare agricole. 

Discutiile de astazi stau la baza elaborarii unui proiect de Hotarare de Guvern privind aprobarea Statului Fondului de garantare pentru certificate de depozit.

Olarit cu fonduri UE

Un mestesug vechi de 2000 de ani se dovedeste si astazi o afacere de succes. Vasele din lut realizate de familia Vitos din Miercurea Ciuc se vand bine atat in Romania, cat si in Europa si Statele Unite.

Intreprinzatorii si-au deschis o fabrica de olarit cu 18 ani in urma. Cererea mare de vase din ceramica pentru treburile casnice este determinata si de consumul mare de alimente ecologice. Acestea trebuie preparate si pastrate in conditii "bio". E vorba de o idee romana, veche de 2.000 de ani, pentru fabricarea vaselor din lut, la care s-a adaugat argila romaneasca, cea care permite oalelor sa reziste la foc. La toate acestea au fost adaugati banii europeni, printr-un program PHARE accesat in urma cu opt ani, si uite-asa a rasarit in centrul tarii fabrica de vase din pamant a sotilor Veronika si Laszlo Vitos. Vasele se ard in 20 de cuptoare, din care 11 pentru ceramica neagra si restul pentru cea rosie. Cea rosie este obtinuta in urma arderii normale in cuptor. Dar vasele pot avea si culoarea neagra, obtinuta prin arderea fara oxigen, tot in cuptor.

Doua reguli se cer a fi respectate de gospodine. Prima e ca vasul trebuie tinut in apa timp de o jumatate de ora inainte de a pune mancarea in el si de a-l baga la cuptor. Apa confera elasticitate lutului. Altfel, e pericol ca oala uscata, in contact cu focul, sa se crape. A doua regula e legata de foc. Oala nu trebuie pusa direct pe flacara, ci pe o tabla din metal. Daca nu se face asa, exista acelasi risc al fisurarii vasului din lut.

Exista de ani buni, in Occident, un curent legat de modul de a manca sanatos. Asta nu inseamna doar alimente naturiste, ci si vase din materiale naturale, precum lemnul sau lutul, in care sa fie preparate si pastrate alimentele. Fara ulei sau alte grasimi, mancarea fierbe in vasul de pamant doar in suc propriu. Inventia romana consta tocmai in formula de obtinere a lutului. Peretii vasului sunt porosi, absorbind lichidele, iar de aici pana la formarea aburului nu mai e decat un pas. Mancarea e gatita in acest mediu inchis, capacul avand rolul sau in etansarea vasului. Calitatea lutului romanesc a facut un succes deosebit din formula romana de obtinere a oalelor si tocmai de aici vine si gustul deosebit al ciorbelor sau sosurilor, fripturilor ori sarmalelor.

Sursa:www.pescurt.ro/agricultura

• < Anterior
• Următor >