Stirile zilei de 4.11.2008

Detalii

Categorie: Arhiva stiri

04 Noiembrie 2008

Titlurile zilei:

• Legume si fructe mai scumpe;
• Romanii nu prea cumpara pe internet;
• Teama speculantilor de terenuri;
• Mai bine ca la mama acasa;
• Romania, ultima victima a crizei.

Legume si fructe mai scumpe

Desi productia interna de legume si fructe nu s-a terminat, iar anul acesta agricultorii au avut o recolta frumoasa, preturile din piete au explodat saptamana trecuta, mai toate produsele scumpindu-se cu peste 30-40%, comparativ cu luna trecuta.

Vanzatorii sustin ca preturile sunt justificate: legumele sunt romanesti, ultimele roade din aceasta toamna. Producatorii spun insa ca legumele din piata sunt in majoritate din import si ca preturile vor mai creste cu peste 15%, scrie Gardianul in editia de ieri.

Preturile la legume si fructe au luat-o iarasi razna, dupa ce, cu doar doua luni in urma, comerciantii scumpisera produsele din piete cu 20%. Astfel, in prezent, un kilogram de rosii in pietele bucurestene costa 8 lei, vinetele, intre 4 si 10 lei, iar fasolea verde, 5-10 lei. Gospodinele care vor sa cumpere ardei gras trebuie sa plateasca 5-6 lei/kg, iar pentru gogosari, 4-8 lei/kg. La preturi mai accesibile sunt doar legumele urate si mici. Spanacul costa 5 lei/kg, ceapa, 2,5 lei, rosiile mici, 4 lei si castravetii 4-5 lei. Varza alba poate fi gasita cel mai ieftin cu 1 leu, morcovii cu 2-3 lei, gogonelele cu 2,5 lei, iar conopida la 3 lei. In contextul crizei economice, euro a avut o crestere la un moment dat. Mai apoi, chiar daca valuta a scazut, comerciantii de legume si fructe nu au mai ieftinit produsele, ci le-au mentinut la acelasi pret ridicat.

Romanii nu prea cumpara pe internet

Consumatorii romani sunt cei mai neincrezatori europeni in privinta cumparaturilor. Ei spun ca un numar semnificativ din produsele nonalimentare de pe piata autohtona sunt nesigure - arata un raport european privind comertul transfrontalier si piata interna. CE a vrut sa vada nivelul de incredere atat al cumparatorilor cat si al vanzatorilor, in contextul in care se lucreaza la adoptarea Directivei pentru Drepturile Consumatorilor. Datele stranse din Romania indica cea mai mare discrepanta intre opinia celor care vand si a celor care cumpara, acestia din urma fiind de doua ori si jumatate mai sceptici privind singuranta produselor.

Romanii prefera sa cumpere de la reprezentante. In ceea ce priveste comertul transfrontalier, internetul este canalul cel mai utilizat pe intreg teritoriul comunitar. Romanii si bulgarii au cumparat cele mai putine produse de la magazinele online, chiar daca in cele doua state taxele pentru acest serviciu sunt printre cele mai scazute din Europa. Desi la nivel european cumparaturile de la reprezentantele firmelor au pierdut teren in fata magazinelor electronice, in Romania sunt cea mai populara forma de comert

Teama de frauda incetineste vanzarile electronice. Europenii au incredere mai mare sa cumpere online de la ei din tara decat de peste hotare. In ambele cazuri, consumatorii se tem de frauda, vanzatorii se tem ca nu vor fi platiti. Ingrijorari semnificative sunt si in privinta rezolvarii unor eventuale plangeri, trei sferturi dintre europeni declarand ca nu stiu carui organism sa se adreseze daca au probleme cu un produs cumparat din alta tara.

Teama speculantilor de terenuri

Speculatorilor cu terenuri din Bucuresti le fuge pamantul de sub picioare. Preturile pe metru patrat au scazut aproape la jumatate fata de anul trecut, iar afacerea se transforma in faliment. Disperati sa vanda, toti lasa la pret, insa pe cumparatori parca i-a inghitit pamantul.

Cateva mii de metri patrati la Unirii sau in nordul Bucurestiului erau, pana de curand, o adevarata mina de aur. Se ajunsese si la 3.000 de euro pentru un metru patrat. In doua luni pretul a scazut cu o mie de euro. Chiar si asa, nimeni nu mai cumpara.

Ruxandra Cleciu, presedintele Asociatiei Romane a Agentiilor Imobiliare, a declarat: "Chiar daca nu ar fi venit aceasta criza financiara care blocheaza accesul la finantare a achizitiilor, noi tot ne-am fi indreptat spre o criza indusa de supraincalzire". Adica preturile au crescut atat de mult incat prabusirea era inevitabila. Speculatorii cumparau in nestire, convinsi ca, cu oricat ar fi cumparat un metru, il puteau revinde cu un profit enorm.

E un fel de sfarsitul lumii pentru speculatori. Multi au luat terenurile cu bani de la banca in speranta ca le vor vinde in cateva luni aproape dublu. Potrivit Ruxandrei Cleciu, este posibil ca acesti oameni sa scada foarte mult preturile. Sau, si mai rau, bancile sa scoata la vanzare terenurile puse garantie.

Mai bine ca la mama acasa

Mai bine ca la mama acasa. Un dicton care se potriveste ca o manusa serviciilor culinare pe care parlamentul le ofera atat pentru alesi, cat si pentru personalul care-i deserveste. In pofida crizei financiare care bantuie si Romania, totul aici este oferit la preturi care bat pana si standardele studentesti. Comparativ, in Capitala, bucatele existente in meniurile Parlamentului usureaza de doua pana la patru ori mai mult buzunarul gurmanzilor.

Putin peste ora pranzului la restaurantul existent la nivelul S2 al Camerei Deputatilor, cu parlamentarii prinsi in teritoriu cu treburi de campanie, locatia reprezinta un adevarat loc de ispita pentru functionarii legislativului roman. Si au si de ce: preturile practicate pentru satisfacerea preferintelor culinare bat orice concurenta. Cu doar 10 lei poti servi doua feluri de mancare si mai ramane si pentru o prajitura la desert. Doar bauturile aduc aminte de preturile practicate prin restaurantele si bistro-urile bucurestene.

Pentru senatorii si deputatii vegetarieni, gama variata de salate, dar mai ales preturile lor, ar putea lasa gura apa oricui. Ei pot scoate din buzunar 1,14 lei pentru o salata de varza alba, sau cel mult 3,4 lei pentru o salata dobrogeana. Portiile sunt generoase, osciland intre 200 si 400 de grame. O salata obisnuita alcatuita din rosii, castraveti si ardei gras este platita cu 2,6 lei, iar pentru doritorii de oua a la rus sau de salata orientala o portie de 200-300 de grame costa 2,7 lei.

Pentru cei care prefera ceva usor, o portie de file de salau cu cartofi natur si lamaie se poate consuma la ridicolul pret de 6,45 ron. Supele si ciorbele sunt la mare cautare printre angajatii Parlamentului. Explicabil in conditiile in care preturile la nenumaratele sortimente variaza intre 1,25 lei, cazul unei supe simple de pui cu taitei, pana la aproape 4 lei pentru o ciorba de perisoare.

Romania, ultima victima a crizei

Criza financiara inainteaza cu repeziciune in Europa de Est, facand din Romania cea mai recenta victima a sa. O economie superumflata, construita pe un boom al creditelor si gestionata de un guvern care functioneaza cu greu, se afla in pragul colapsului - in mod foarte asemanator cu tara vecina Ungaria, care saptamana trecuta a fost silita "sa cerseasca" de la Fondul Monetar International (FMI). Romanii sunt urmatorii la rand la "ratia de alimente a Crucii Rosii'' in varianta bancherilor, la fel ca si statele baltice, scrie editia de duminica a ziarului britanic The Times, citat de Agerpres.

Boomul imobiliar din Romania a atins niveluri absurde in aceasta tara relativ saraca. Costul metrului patrat al unei case in capitala Bucuresti se cifreaza la o suma cuprinsa intre 4.000 de euro si 5.000 de euro, facand astfel Romania mai scumpa decat Austria si de doua ori mai scumpa decat Germania.

''Datoria publica in Romania este de 14 miliarde de euro dar a fost franata de o datorie privata de 50 miliarde de euro. Guvernul se confrunta cu o recesiune grava, cu cresterea somajului si inflatie. Avem alegeri parlamentare la sfarsitul lunii si acest lucru va slabi si mai mult guvernul, existand si perspectiva inrautatirii crizei", a afirmat economistul roman Nicu Taran.

Nicu Taran a calificat guvernul drept disfunctional. 'Nu avem motive de optimism. Pretul la bunuri creste in conditiile in care inflatia atinge 8% iar competitivitatea scade. Avem o problema demografica, avand in vedere ca exista o populatie imbatranita iar un mare numar de tineri talentati emigreaza spre Europa de Vest si America'', a mai spus Taran.

In Ungaria vecina, guvernul s-a trezit brusc in fata perspectivei iminente a falimentului. Datoria publica a tarii se cifreaza la un uluitor 93% din PIB, in conditiile in care deficitul de cont curent devine tot mai mare. FMI a anuntat un ajutor de 20 miliarde de euro cu conditia ca Ungaria ''sa aplice masurile adecvate'' pentru a asigura stabilitatea si cresterea. Ingrijorat de fuga de bani, guvernul ungar a impus o interdictie privind toate transferurile de capital in afara tarii. Premierul Gyurcsany sa angaja fata de ceea ce el a numit "realitatea recesiunii", anuntand o inghetare a salariilor si bonusurilor pentru angajatii in sectorul public si anuland reducerile de impozite preconizate.

Sursa: www.newz.ro

• < Anterior
• Următor >