Viticultura aradeana in etapa socialista

 

 

 

Dupa anii 1945-1946 viticultura aradeana inclusiv cea a podgoriei Minis-Maderat, era intr-o situatie foarte grea. Din suprafata totala de vii 2/3 reprezentau plantatiile imbatranite cu mai multe goluri.

 




Dupa anul 1956 s-a intocmit primul proiect de infiintare de noi plantatii in podgoria Minis, Maderat, Siria, Baratca unde s-a prevazut organizarea teritoriului, amenajarea terenurilor in functie de panta (benzi inierbate, terase) lucrari de combaterea eroziunii solului, refacerea plantatiilor imbatranite.

Raionarea viticulturii, o lucrare cu un important rol in refacerea si dezvoltarea viticulturii pe directii de productie a avut ca scop specializarea centrelor viticole in functie de conditiile pedoclimatice si social economice.

Directiile de productie pe judetul Arad erau urmatoarele: struguri de masa - 1070 ha – 31%; vinuri albe de masa curente -  3030 ha – 48%; vinuri rosii superioare             565 ha – 9%; vinuri spumoase - 735 ha – 12%; TOTAL -  6300 ha;

La vinuri rosii superioare s-a recomandat amestecul Cabernet Sauvignon 50% + Cadarca 50% (pentru sortimentul Rosu de Minis) iar ca soiuri pure Cabernet Sauvignon si Burgund. In intervalul 1957-1965 in judetul Arad s-au plantat peste 850 ha din care 355 ha in sector de stat (GAS) la Siria si Baratca, 240 ha in sector cooperatist iar diferenta in sector privat.

In intervalul 1965-1985 patrimoniul viticol al judetului Arad s-a refacut cu peste 3000 ha plantatii noi din care in I.A.S. peste 2000 ha, la C.A.P. cu peste 700 ha iar la Statiunea Minis peste 500 ha.

La Statiunea Minis cea mai mare suprafata s-a realizat in intervalul 1976-1985 cand s-au replantat si viile de la Mocrea-Silindia 345 ha. Prin infiintarea acestor plantatii s-a trecut la o schimbare a sortimentului la strugurii pentru obtinerea de vinuri rosii de calitate superioara din soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund, Cadarca precum si a soiurilor pentru vinuri rosii superioare – soiurile Oporto, Sangiovese, Blauerzweigelt. Ponderea soiurilor pentru obtinerea de vinuri rosii, din total suprafete infiintate la Mocrea-Silindia, era de peste 75% comparativ cu cele albe (Mihalca Al., 2006).

In sectorul de vinificatie s-a realizat o crestere a capacitatilor de prelucrare si depozitare a producţiei precum şi o modernizare a tehnologiei de prelucrare a strugurilor, atat la vinificarea in alb cat si la vinificarea in rosu, in scopul obtinerii de vinuri de calitate. In anul 1982 la S.C.V.V. Minis (imaginea de sus) s-a pus in functiune complexul de vinificare, conditionare si imbuteliere de 30 mii hectolitri vin.

La vinificarea in alb nu s-au inregistrat progrese spectaculoase aceasta si datorita faptului ca in podgoria Minis-Maderat nu se obtin cantitati mari de vinuri albe de calitate superioara, neavand o pondere mare in cultura a acestor soiuri, fiind vorba de Riesling Italian si soiul aromat Muscat Ottonel.

Traditia si importanta Podgoriei Minis-Maderat este remarcata prin obtinerea vinurilor rosii de calitate superioara din soiurile Cadarca, soi local cu o veche traditie in podgorie, Cabernet Sauvignon, Merlot si Burgund.

Se poate aminti aici si faptul ca respectand o tehnologie specifica prepararii vinurilor rosii, se puteau obtine, de asemenea, vinuri rosii superioare si din soiurile: Oporto, Sangiovese, Blauerzweigelt.

La vinurile rosii, in afara de limpiditate, miros si gust un rol important in aprecierea lor calitativa il joaca culoarea, iar la cele aromate aroma. Pentru realizarea acestor insusiri, alaturi de celelalte operatiuni tehnologice comune tuturor vinurilor (zdrobirea, desciorchinarea, etc.) mai intervine si una specifica – maceratia. Datorita acestui fapt, asemenea vinuri, indeosebi cele rosii, sunt considerate vinuri de maceratie.

Maceratia este considerata o operatiune tehnologica prin care bostina este mentinuta un timp in contact cu mustul, in vederea extractiei anumitor componente din partile solide ale strugurelui.

Ori in acest domeniu privind maceratia strugurilor negri, ca o veriga esentiala a tehnologiei de preparare a vinurilor rosii, in cadrul podgoriei Minis-Maderat s-au inregistrat progrese considerabile. Daca in trecut acest procedeu de fermentatie pe bostina se realiza in vase deschise sau inchise, cu caciula la suprafata sau scufundata in diverse variante si diverse tipuri de vase si instalatii, in anii de varf al vinificatie aceasta macerare-fermentare s-a facut in cisterne rotative. Prin folosirea acestor cisterne rotative la macerare-fermentare a vinurilor rosii se obtineau vinuri cu parametrii oenologici proprii celor mai bune vinuri de calitate superioara, sau dupa felul materiei prime – vinuri de consum curent (Pomohaci N., Namolosanu I. – 1997).

In cadrul cercetarilor de la Minis este de remarcat faptul ca in procedeul de obtinere a vinurilor roşii de calitate superioara se practicau si alte metode. In aceasta etapa s-a preconizat aplicarea unor tehnologii noi. Dintre acestea mentionez maceratia carbonica si maceratia la cald sau termomacerare (Mihalca Al. si colab., 1987).

Dupa anul de referinta 1989/1990 marea majoritate a plantatiilor noastre ocupate cu soiuri destinate pentru obtinerea de soiuri rosii de calitate superioară (DOC) sunt imbatranite, cu un procent ridicat de goluri, degenerate si pe cale de disparitie.

Datorita conditiilor de incertitudine create de aplicarea Legii 18/1992 si in acest domeniu al agriculturii, viticultura are alaturi de pomicultura (datorita sistemului de cultura) cel mai mult de suferit.

Se constata dupa anul 1990 o scadere importanta a suprafetelor ocupate cu viile nobile, s-a redus aproape la zero volumul investitiilor, o scadere dramatica in producerea materialului saditor viticol, o scadere a consumului de vin pe cap de locuitor, scade vertiginos exportul de vin spre tarile vecine si in occident.

Ne ramane speranta ca viticultura sa-si revina pe fagasul normal iar vinul romanesc sa fie apreciat pretutindeni in lume - la fel macar ca alta data.


Extras din teza de doctorat „Strategii privind dezvoltarea culturii soiurilor de vita pentru vinuri rosii
din sectorul particular, podgoria Minis-Maderat

Ing. Faur Daniela Georgiana

 

Noutati

Lansarea platformei robotice ROBO-FERMIER

13-03-2024 Pomi fructiferi

Lansarea platformei robotice ROBO-FERMIER

Platforma modulara robotica autonoma Robo Fermier este o solutie autonoma destinata pomicultorilor. Sistemul modular poate fi adaptat pentru executarea unei game largi de lucrari in plantatiile pomicole. Sistemul este conceput special pentru fermele ecologice, dar poate fi folosit si in fermele conventionale. Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, prin Directia Generala Dezvoltare Rurala – Autoritate de Management pentru PNDR, a participat la Conferinta de inchidere a proiectului Robo-Fe... Mai multe>>

Castigatorii concursului „Cel Mai Bun Viticultor din Romania – 2024”

05-03-2024 Struguri / vita de vie

Castigatorii concursului „Cel Mai Bun Viticultor din Romania – 2024”

Consultantul Paul Huiet si studenta USAMV Bucuresti Bardos Alexandra sunt marii castigatori ai celei de-a doua editii a concursului „Cel mai bun viticultor din Romania”, organizat de Wines of Romania, in colaborare cu Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Pomicultura Pietroasa-Istrita. Mai multe>>

BASF continua cu o noua editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”

29-02-2024 Vinuri

BASF continua cu o noua editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”

BASF gazduieste a IX-a editie a concursului „Povesti cu vinuri romanesti”. In fiecare an, BASF colaboreaza cu ADAR (Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania) pentru a organiza acest concurs, care aduce la lumina vinuri exceptionale. Participa viticultori mici si mijlocii din toate regiunile tarii, iar cele mai bune sunt selectate de catre expertii juriului. Mai multe>>

Vinul romanesc castiga 71 de medalii la MUNDUS VINI. Romania, pe locul 11 din cele 42 de tari participante

29-02-2024 Vinuri

Vinul romanesc castiga 71 de medalii la MUNDUS VINI. Romania, pe locul 11 din cele 42 de tari participante

Sesiunea de primavara a concursului international de vin MUNDUS VINI Grand International Wine Award, desfasurata saptamana trecuta in Germania, a adus vinurilor romanesti un total de 71 de medalii, intre care 46 de aur si 25 de argint. Producatorii nostri au inscris in competitie 183 de etichete de vin. Aceste recunoasteri au plasat Romania pe locul 11 dintr-un total de 42 de tari participante. Mai multe>>

Descopera Smart Technology de la BASF - solutia pentru protectia vitei de vie

27-02-2024 Struguri / vita de vie

Descopera Smart Technology de la BASF - solutia pentru protectia vitei de vie

Vita de vie reprezinta o parte vitala a agriculturii. In acest context, BASF vine in intampinarea fermierilor cu o inovatie de varf: Smart Technology, o solutie revolutionara pentru protectia culturilor de vita de vie. Aceasta tehnologie de ultima generatie este conceputa pentru a combate eficient o gama larga de boli, cum ar fi mana si fainarea, oferind fermierilor un control sporit asupra productiei de struguri de calitate. Mai multe>>

Industria viticola romaneasca s-a dezvoltat in 2023. Numarul cramelor autohtone a crescut cu peste 10%

16-02-2024 Struguri / vita de vie

Industria viticola romaneasca s-a dezvoltat in 2023. Numarul cramelor autohtone a crescut cu peste 10%

Industria viticola din Romania isi continua ascensiunea, peste 50 de crame noi fiind autorizate in ultimele 10 luni, arata datele ONVPV, analizate de Wines of Romania. De asemenea, productia de vin a fost mai mare cu 15% comparativ cu 2022, desi a provenit de pe o suprafata totala de vita-de-vie usor redusa fata de anii trecuti. Mai multe>>

Karathane™ Gold 350 EC - protectie sigura impotriva fainarii la vita de vie si castraveti

26-01-2024 Struguri / vita de vie

Karathane™ Gold 350 EC - protectie sigura impotriva fainarii la vita de vie si castraveti

Fainarea vitei de vie este produsa de agentul patogen Uncinula necator care a fost observat prima data in tara noastra in anul 1851, iar de atunci s-a extins continuu, ajungand astazi sa fie prezent in orice plantatie de vita de vie, din orice colt al tarii noastre. Ciuperca ierneaza sub forma de miceliu de rezistenta in scoarta si mai ales in mugurii lastarilor infectati, dar si sub forma de peritecii pe corzile si resturile vegetative. Mai multe>>

Tehnologie inteligenta pentru struguri de calitate

25-01-2024 Struguri / vita de vie

Tehnologie inteligenta pentru struguri de calitate

Smart Technology de la BASF este noua tehnologie pentru protectia culturilor de vita de vie care ii ajuta pe fermieri sa scape de pierderile de productie si infectiile greu de controlat. Mai multe>>

„La cules pe Taramul Craitei” un proiect educational si interactiv in livada de mere

24-01-2024 Pomi fructiferi

„La cules pe Taramul Craitei” un proiect educational si interactiv in livada de mere

Proiectul Corinei Oprea s-a dezvoltat ca un plan strategic pentru imbunatatirea dinamicii afacerii de familie, introducand o linie de mere deshidratate in facilitatea lor de procesare de la nivelul laboratorului. Grantul primit de la Corteva Agriscience, precum si cunostintele dobandite in cadrul modulelor programului TalentA, i-au permis sa implementeze initiativa „La cules pe Taramul Craitei”. Mai multe>>

Solutii de top pentru protectia culturii tale de mar

23-01-2024 Pomi fructiferi

Solutii de top pentru protectia culturii tale de mar

Descopera noul tau aliat pentru culturile de mar: Smart Technology de la BASF! Fermierii se confrunta des cu pierderi de productie, aparitia formelor de rezistenta la fungicide sau calitatea scazuta a fructelor. Ei bine, cu Smart Technology pentru culturile de mar aceste probleme sunt mai usor de rezolvat. Mai multe>>

Vinurile romanesti, in topurile mondiale in 2023. Peste 500 de medalii obtinute la concursurile internationale

23-12-2023 Vinuri

Vinurile romanesti, in topurile mondiale in 2023. Peste 500 de medalii obtinute la concursurile internationale

Conform datelor colectate de Wines of Romania, platforma dedicata in exclusivitate promovarii vinului romanesc, vinurile autohtone au obtinut la concursurile internationale desfasurate anul acesta peste 500 de medalii, dintre care mai mult de 300 de aur, dublu aur sau diamant. Producatorii romani si-au inscris vinurile si au reusit sa impresioneze juratii din peste 40 de competitii din Europa, America de Nord si Asia. Mai multe>>