Sa protejam viata familiara traditionala

Uniunea Europeana protejeaza viata familiara traditionala, intareste identitatea comunitatii rurale si incurajeaza diversificarea activitatilor de la tara. Tot Uniunea Europeana favorizeaza responsabilitatea, creativitatea si cooperarea pe plan local si regional, precum si conservarea si promovarea particularitatile istorice si culturale din spatiul rural.

Prin Programul de Dezvoltare Rurala, Romania va trebui sa puna in centrul atentie pe omul de la tara. Si-l va pune, in centrul atentiei, pentru ca a fost marginalizat o lunga perioada de timp. Acum va trebui sa procedam la fel ca si Uniunea Europeana, respectiv sa-l punem pe taranul romin in centrul dezvoltarii spatiului rural.

Romanii au avut un mare respect pentru viata familiara traditionala. Odata cu moartea bunicilor si strabunicilor nostrii, familia traditionala romineasca sa risipit. In vremurile noi, viata familiara a fost trecuta pe planul doi, iar individual avid de cistig si de putere a trecut pe planul intii. In acest context omul de la tara nu a mai fost incurajat sa-si dezvolte o ferma familiara traditionala. Lipsa de interes pentru protejarea fermei familiare traditionale rominesti a facut ca foarte multi tarani romani sa-si vinda pamintul si sa mearga sa lucreze dincolo de granite.

Astazi satele rominesti sunt in decline si deoarece responsabilitatea, creativitatea si cooperarea au fost cu buna stiinta uitate. Oameni responsabili, creativi si cooperanti ajung foarte rar in fruntea obstelor satesti. Daca erau in fruntea satelor rominesti mai multi oameni responsabil, nu s-ar fi incalcat aplicarea legilor fondului funciar, nu erau multi tarani sub pragul saraciei, si nu erau atat de putine posibilitati de intrajutorare.

In Romania sa mai pastrat identitatea satului o lunga perioada de timp. Portul, cintecul, arhitectura si produsele traditionale agricole si neagricole ne intareau identitatea. Satul maramuresan nu semana cu satul gorjan, asa cum satul sasesc nu semana cu cel bucovinean, sau asa cum satul dobrogean nu semana cu satul banatean.

In ultimul timp satele rominesti seamana tot mai mult intre ele si asta pentru ca si-a pierdut identitatea. Portul, cintecul, traditiile si arhitectura rurala au fost uitate. A aparut alte modele care nu au nimic cu cultura populara romineasca.

Ardealul din punct de vedere istoric a fost sub influenta central europeana. Moldova a fost sub influenta slava, iar tara romineasca sub influenta turca fanariota. Aceste particularitati istorice si-a pus amprenta si asupra culturilor locale. Influenta minoritatilor conlocuitoare in special al sasilor, svabilor, sacuilor si a vecinilor bulgari, ucraineni, unguri, si sirbii au diversificat si mai mult valorile istorice si culturale locale.

Am mai prins la tara meserii de potcovar, morar, olar, tamplar, zidar, pantofar, cizmar, blanar, gradinar, impletitor de cosuri, tesator, apicultor, etc. Acvacultura, turismul rural, cultivarea plantelor medicinale, cultivarea de arbusti fructiferi, cresterea melcilor sunt alte ocupatii care au aparut in ultima vreme la tara.

Sunt multe lucruri de facut la tara si multi bani de primit de la Uniunea Europeana. Avem nevoie de sprijinul autoritatilor locale in protejarea vietii familiare traditionale, in intarirea identitatii comunitatilor rurale si in incurajarea diversificarii activitatilor de la tara.

• < Anterior
• Următor >