Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare
- Detalii
- Categorie: Carti - Agricultura generala
Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.
In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.
Din cuprins:
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.1. Tehnologia valorificarii legumelor si fructelor
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman
Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.1. Clasificarea produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a produselor horticole
2.4. Proprietatile fizice ale produselor horticole
2.5. Continutul de apa si substanta uscata al produselor horticole
2.6. Substantele minerale din produsele horticole
2.7. Aspecte generale privind substantele organice din produsele horticole si continutul in substanta uscata solubila
2.8. Continutul in glucide al produselor horticole
2.9. Continutul in protide al produselor horticole
2.10. Continutul in lipide al produselor horticole
2.11. Acizii organici din produsele horticole
2.12. Vitaminele din produsele horticole
2.13. Principalele enzime din produsele horticole si importanta lor
2.14. Pigmentii produselor horticole
2.15. Substante volatile care confera aroma si mirosul produselor horticole
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a produselor horticole
2.4. Proprietatile fizice ale produselor horticole
2.5. Continutul de apa si substanta uscata al produselor horticole
2.6. Substantele minerale din produsele horticole
2.7. Aspecte generale privind substantele organice din produsele horticole si continutul in substanta uscata solubila
2.8. Continutul in glucide al produselor horticole
2.9. Continutul in protide al produselor horticole
2.10. Continutul in lipide al produselor horticole
2.11. Acizii organici din produsele horticole
2.12. Vitaminele din produsele horticole
2.13. Principalele enzime din produsele horticole si importanta lor
2.14. Pigmentii produselor horticole
2.15. Substante volatile care confera aroma si mirosul produselor horticole
Cap. 3. Aspecte fiziologice ale valorificarii produselor horticole (D. Beceanu) pag. 107
3.1. Respiratia produselor horticole
3.2. Transpiratia produselor horticole
3.2.1. Generalitati
3.2.2. Factori interni
3.2.3. Factori externi
3.2.4. Factori tehnici
3.2.5. Masurile tehnologice de reducere a transpiratiei
3.3. Cresterea, maturarea si supramaturarea produselor horticole
3.3.1. Cresterea
3.3.2. Momentul optim de recoltare
3.3.3. Modul de maturare efectiva
3.3.4. Modificarile care apar in timpul cresterii si maturarii
3.3.5. Perioada de evolutie a produselor horticole dupa recoltare
3.2. Transpiratia produselor horticole
3.2.1. Generalitati
3.2.2. Factori interni
3.2.3. Factori externi
3.2.4. Factori tehnici
3.2.5. Masurile tehnologice de reducere a transpiratiei
3.3. Cresterea, maturarea si supramaturarea produselor horticole
3.3.1. Cresterea
3.3.2. Momentul optim de recoltare
3.3.3. Modul de maturare efectiva
3.3.4. Modificarile care apar in timpul cresterii si maturarii
3.3.5. Perioada de evolutie a produselor horticole dupa recoltare
Cap. 4. Calitatea produselor horticole (A. Chira) pag. 121
4.1. Aspecte generale privind calitatea produselor horticole si cadrul legal de reglementare pentru productia horticola
4.1.1. Standardele
4.1.2. Normele interne
4.1.3. Caietele de sarcini
4.1.4. Reglementari interne si internationale privind calitatea produselor agroalimentare
4.2. Aprecierea calitatii produselor
4.3. Factorii care influenteaza calitatea produselor horticole
4.3.1. Factorii care contribuie la formarea si cresterea produselor horticole in cultura
4.3.2. Conditiile de recoltare, manipulare si transport al produselor horticole
4.3.3. Grupa factorilor ce influenteaza mediul ambiant de pastrare a produselor horticole
4.4. Sistemul HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points sau Analiza Riscurilor si Punctelor Critice de Control) de asigurare a calitatii igienico-sanitare a produselor alimentare
4.5. Asigurarea calitatii conform standardelor seria ISO 9000:2000
4.6. Alterarea produselor horticole valorificate in stare proaspata sau transformate industrial
4.6.1. Alterari de natura fizica
4.6.2. Alterari de natura chimica
4.6.3. Alterari de natura microbiologica
4.6.4. Dereglarile fiziologice (fiziopatii)
4.7. Calitatea produselor horticole biologice (ecologice)
4.1.1. Standardele
4.1.2. Normele interne
4.1.3. Caietele de sarcini
4.1.4. Reglementari interne si internationale privind calitatea produselor agroalimentare
4.2. Aprecierea calitatii produselor
4.3. Factorii care influenteaza calitatea produselor horticole
4.3.1. Factorii care contribuie la formarea si cresterea produselor horticole in cultura
4.3.2. Conditiile de recoltare, manipulare si transport al produselor horticole
4.3.3. Grupa factorilor ce influenteaza mediul ambiant de pastrare a produselor horticole
4.4. Sistemul HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points sau Analiza Riscurilor si Punctelor Critice de Control) de asigurare a calitatii igienico-sanitare a produselor alimentare
4.5. Asigurarea calitatii conform standardelor seria ISO 9000:2000
4.6. Alterarea produselor horticole valorificate in stare proaspata sau transformate industrial
4.6.1. Alterari de natura fizica
4.6.2. Alterari de natura chimica
4.6.3. Alterari de natura microbiologica
4.6.4. Dereglarile fiziologice (fiziopatii)
4.7. Calitatea produselor horticole biologice (ecologice)
Cap. 5. Recoltarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 137
5.1. Generalitati.
5.2. Determinarea momentului optim de recoltare
5.2.1. Caractere anatomo-morfologice
5.2.2. Caracterele fizice
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare
5.2. Determinarea momentului optim de recoltare
5.2.1. Caractere anatomo-morfologice
5.2.2. Caracterele fizice
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare
Cap. 6. Conditionarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 147
6.1. Fluxul tehnologic general de conditionare
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara.
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara.
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare
Cap. 6. Conditionarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 147
6.1. Fluxul tehnologic general de conditionare
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
6.7.5. Preambalarea in pelicula extensibila
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
6.7.5. Preambalarea in pelicula extensibila
Cap. 7. Pastrarea in stare proaspata a produselor horticole (D. Beceanu) pag. 173
7.1. Generalitati
7.2. Metode de depozitare
7.2.1. Depozitarea in vrac
7.2.2. Depozitarea in ambalaje
7.3. Caracterizarea principalelor tipuri de depozite
7.3.1. Clasificarea depozitelor pentru produse horticole
7.4. Santurile si silozurile
7.5. Depozitele inchise neutilate
7.5.1. Magaziile
7.5.2. Podurile magaziilor sau cladirilor
7.5.3. Bordeiele
7.5.4. Pivnitele, beciurile si subsolurile
7.5.5. Patulele
7.5.6. Depozitele cu ventilatie naturala
7.6. Depozitele cu ventilatie mecanica
7.6.1. Tipul "Voinesti“
7.6.2. Depozitele de mare capacitate, specializate pentru pastrarea cartofilor
7.6.3. Macrosilozurile
7.7. Depozitele frigorifice cu atmosfera normala
7.8. Depozitele frigorifice cu atmosfera controlata (AC)
7.8.1. Generalitati
7.8.2. Realizarea si mentinerea atmosferei controlate
7.9. Bazele teoretice ale pastrarii in stare proaspata a produselor horticole
7.9.1. Efectele temperaturilor folosite in timpul refrigerarii
7.10. Efectele atmosferei controlate
7.10.1. Efectul scaderii concentratiei in O2
7.10.2. Efectul cresterii concentratiei in CO2
7.10.3. Efectele compozitiilor gazoase de atmosfera controlata (AC)
7.10.4. Efectele presiunii atmosferice scazute
7.10.5. Ionizarea produselor horticole proaspete
7.2. Metode de depozitare
7.2.1. Depozitarea in vrac
7.2.2. Depozitarea in ambalaje
7.3. Caracterizarea principalelor tipuri de depozite
7.3.1. Clasificarea depozitelor pentru produse horticole
7.4. Santurile si silozurile
7.5. Depozitele inchise neutilate
7.5.1. Magaziile
7.5.2. Podurile magaziilor sau cladirilor
7.5.3. Bordeiele
7.5.4. Pivnitele, beciurile si subsolurile
7.5.5. Patulele
7.5.6. Depozitele cu ventilatie naturala
7.6. Depozitele cu ventilatie mecanica
7.6.1. Tipul "Voinesti“
7.6.2. Depozitele de mare capacitate, specializate pentru pastrarea cartofilor
7.6.3. Macrosilozurile
7.7. Depozitele frigorifice cu atmosfera normala
7.8. Depozitele frigorifice cu atmosfera controlata (AC)
7.8.1. Generalitati
7.8.2. Realizarea si mentinerea atmosferei controlate
7.9. Bazele teoretice ale pastrarii in stare proaspata a produselor horticole
7.9.1. Efectele temperaturilor folosite in timpul refrigerarii
7.10. Efectele atmosferei controlate
7.10.1. Efectul scaderii concentratiei in O2
7.10.2. Efectul cresterii concentratiei in CO2
7.10.3. Efectele compozitiilor gazoase de atmosfera controlata (AC)
7.10.4. Efectele presiunii atmosferice scazute
7.10.5. Ionizarea produselor horticole proaspete
Cap. 8. Manipularea si transportul produselor horticole (D. Beceanu) pag. 197
8.1. Generalitati
8.2. Utilajele si mijloacele folosite la manipularea produselor horticole
8.3. Transportul produselor horticole
8.3.1. Transportul rutier
8.3.2. Transportul feroviar al produselor horticole
8.3.3. Transcontainerizarea
8.3.4. Lantul frigorific
8.2. Utilajele si mijloacele folosite la manipularea produselor horticole
8.3. Transportul produselor horticole
8.3.1. Transportul rutier
8.3.2. Transportul feroviar al produselor horticole
8.3.3. Transcontainerizarea
8.3.4. Lantul frigorific
Cap. 9. Refrigerarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 203
9.1. Aspecte generale
9.2. Efectele si utilitatea refrigerarii la produsele horticole proaspete
9.3. Agentii de racire sau sursele de frig
9.3.1. Refrigerarea cu aer
9.3.2. Refrigerarea cu apa rece sau racita
9.3.3. Refrigerarea cu gheata hidrica naturala sau artificiala
9.3.4. Refrigerarea in vid (vacuum cooling)
9.3.5. Alti agenti de racire
9.4. Masinile si instalatiile frigorifice
9.4.1. Diversitatea actuala a procedeelor si metodelor tehnice de obtinere a frigului
9.4.2. Ciclul de functionare a instalatiei frigorifice cu comprimare mecanica
9.4.3. Componenta unei instalatii frigorifice cu compresie mecanica intr-o treapta
9.5. Functionarea instalatiilor frigorifice. Aspecte generale
9.6. Factorii de climat ai spatiilor racite
9.6.1. Microclimatul din amenajari si din depozitele simple
9.6.2. Microclimatul celulelor cu ventilatie mecanica
9.6.3. Microclimatul din celulele frigorifice
9.2. Efectele si utilitatea refrigerarii la produsele horticole proaspete
9.3. Agentii de racire sau sursele de frig
9.3.1. Refrigerarea cu aer
9.3.2. Refrigerarea cu apa rece sau racita
9.3.3. Refrigerarea cu gheata hidrica naturala sau artificiala
9.3.4. Refrigerarea in vid (vacuum cooling)
9.3.5. Alti agenti de racire
9.4. Masinile si instalatiile frigorifice
9.4.1. Diversitatea actuala a procedeelor si metodelor tehnice de obtinere a frigului
9.4.2. Ciclul de functionare a instalatiei frigorifice cu comprimare mecanica
9.4.3. Componenta unei instalatii frigorifice cu compresie mecanica intr-o treapta
9.5. Functionarea instalatiilor frigorifice. Aspecte generale
9.6. Factorii de climat ai spatiilor racite
9.6.1. Microclimatul din amenajari si din depozitele simple
9.6.2. Microclimatul celulelor cu ventilatie mecanica
9.6.3. Microclimatul din celulele frigorifice
Cap. 10. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a capsunelor si a fructelor de arbusti fructiferi (A. Chira) pag. 219
10.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a capsunelor
10.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor unor arbusti fructiferi cultivati
10.2.1. Afinele
10.2.2. Coacazele
10.2.3. Zmeura
10.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor unor arbusti fructiferi cultivati
10.2.1. Afinele
10.2.2. Coacazele
10.2.3. Zmeura
Cap. 11. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor drupacee (samburoase) (A. Chira) pag. 225
11.1. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a cireselor
11.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a visinelor
11.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a caiselor
11.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a piersicilor
11.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prunelor
11.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a visinelor
11.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a caiselor
11.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a piersicilor
11.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prunelor
Cap. 12. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor pomacee (semintoase) (A. Chira) pag. 235
12.1. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a merelor
12.1.1. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.1.2. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.1.3. Pastrarea merelor in depozite cu ventilatie naturala
12.1.4. Pastrarea improvizata a merelor pentru industrializare
12.1.5. Sistarea pastrarii si livrarea merelor
12.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a perelor
12.2.1. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.2.2. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.2.3. Pastrarea perelor in depozite cu ventilatie naturala
12.2.4. Sistarea pastrarii si livrarea perelor
12.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a gutuilor
12.1.1. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.1.2. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.1.3. Pastrarea merelor in depozite cu ventilatie naturala
12.1.4. Pastrarea improvizata a merelor pentru industrializare
12.1.5. Sistarea pastrarii si livrarea merelor
12.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a perelor
12.2.1. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.2.2. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.2.3. Pastrarea perelor in depozite cu ventilatie naturala
12.2.4. Sistarea pastrarii si livrarea perelor
12.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a gutuilor
Cap. 13. Tehnologia de valorificare a nucilor (A. Chira) pag. 247
13.1 Tehnologia de valorificare a nucilor in coaja
13.2. Tehnologia de valorificare a miezului uscat de nuca
13.3. Tehnologia de valorificare a miezului proaspat de nuca
13.2. Tehnologia de valorificare a miezului uscat de nuca
13.3. Tehnologia de valorificare a miezului proaspat de nuca
Cap. 14. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a strugurilor de masa (A. Chira) pag. 253
14.1.Fluxul tehnologic general
14.2. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala, de tip specializat
14.3. Ingrijiri pe durata pastrarii strugurilor
14.4. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala de tip universal
14.5. Pastrarea strugurilor in spatii amenajate cu ventilatie naturala
14.2. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala, de tip specializat
14.3. Ingrijiri pe durata pastrarii strugurilor
14.4. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala de tip universal
14.5. Pastrarea strugurilor in spatii amenajate cu ventilatie naturala
Cap. 15. Tehnologia de valorificare in stare proaspata legumelor solanacee de la care se consuma fructele (D. Beceanu) pag. 259
15.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a tomatelor
15.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a patlagelelor vinete (vinetelor)
15.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a ardeilor
15.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a patlagelelor vinete (vinetelor)
15.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a ardeilor
Cap. 16. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a legumelor cucurbitacee (D. Beceanu) pag. 271
16.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a castravetilor
16.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor galbeni
16.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor verzi
16.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a dovleceilor
16.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor galbeni
16.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor verzi
16.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a dovleceilor
Cap. 17. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor de pastai (D. Beceanu) pag.281
17.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fasolei de gradina
17.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a mazarii
17.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bobului de gradina
17.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bamelor
17.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a mazarii
17.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bobului de gradina
17.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bamelor
Cap.18. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor de frunze si a unor specii mai putin raspandite (D. Beceanu) pag. 287
18.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a salatei
18.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a spanacului
18.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor din genul Cichorium
18.3.1.Tehnologia valorificarii in stare proaspata a andivelor (Witloof)
18.3.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a cicorilor de gradina
18.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a sparanghelului
18.5. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a unor legume verdeturi, condimentar-aromatice sau perene, cu grad ridicat de perisabilitate
18.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a spanacului
18.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor din genul Cichorium
18.3.1.Tehnologia valorificarii in stare proaspata a andivelor (Witloof)
18.3.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a cicorilor de gradina
18.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a sparanghelului
18.5. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a unor legume verdeturi, condimentar-aromatice sau perene, cu grad ridicat de perisabilitate
Cap. 19. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor bulboase (D. Beceanu) pag. 299
19.1. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a a bulbilor de ceapa uscata
19.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a bulbilor de usturoi
19.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata pentru ceapa verde si usturoiul verde
19.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a arpagicului
19.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prazului
19.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a bulbilor de usturoi
19.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata pentru ceapa verde si usturoiul verde
19.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a arpagicului
19.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prazului
Cap. 20. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor radacinoase (D. Beceanu) pag. 315
20.1. Tehnologia valorificarii morcovilor de raritura si a ridichilor de luna
20.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a morcovilor, a ridichilor de vara si de iarna, precum si a sfeclei rosii
20.2.1. Preluarea productiei
20.2.2. Tehnologia depozitarii si pastrarii
20.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a patrunjelului si telinei
de radacini, precum si a pastarnacului
20.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a morcovilor, a ridichilor de vara si de iarna, precum si a sfeclei rosii
20.2.1. Preluarea productiei
20.2.2. Tehnologia depozitarii si pastrarii
20.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a patrunjelului si telinei
de radacini, precum si a pastarnacului
Cap. 21. Tehnologia valorificarii tuberculilor de cartof (D. Beceanu) pag. 329
21.1. Tehnologia de valorificare a tuberculilor de cartof extratimpurii, timpurii si de vara
21.2. Tehnologia valorificarii tuberculilor de cartof de toamna destinati consumului
21.3. Depozitarea tuberculilor de cartof pentru consum
21.4. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof material saditor
21.5. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof destinati industrializarii
21.2. Tehnologia valorificarii tuberculilor de cartof de toamna destinati consumului
21.3. Depozitarea tuberculilor de cartof pentru consum
21.4. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof material saditor
21.5. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof destinati industrializarii
Cap. 22. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor din grupa verzei (D. Beceanu) pag. 343
22.1. Tehnologia valorificarii legumelor din grupa verzei pentru capatani
22.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata pentru conopida si broccoli
22.2.1. Conopida
22.2.2. Broccoli
22.3. Valorificarea in stare proaspata a guliilor si gulioarelor
22.3.1. Gulioarele
22.3.2. Guliile
22.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata pentru conopida si broccoli
22.2.1. Conopida
22.2.2. Broccoli
22.3. Valorificarea in stare proaspata a guliilor si gulioarelor
22.3.1. Gulioarele
22.3.2. Guliile
Cap. 23. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a ciupercilor comestibile cultivate (D. Beceanu) pag. 355
23.1. Agaricus bisporus (ciuperca de strat, champignon)
23.2. Buretii
23.2. Buretii
Cap. 24. Tehnologia valorificarii florilor (D. Beceanu) pag. 359
24.1. Florile, privite ca produse horticole destinate valorificarii
24.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a florilor taiate
24.2.1. Recoltarea inflorescentelor, florilor sau bobocilor
24.2.2. Manipularea
24.2.3. Conditionarea florilor taiate
24.3. Particularitati ale pastrarii florilor taiate
24.3.1. Pastrarea florilor
24.3.2. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorul specie
24.3.3. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorii de cultura
24.3.4. Factorii tehnologici de valorificare diferentiata
24.4. Tehnologia pastrarii florilor taiate
24.4.1. Factorii determinanti la pastrarea florilor taiate
24.4.2. Pastrarea umeda in apa
24.4.3. Pastrarea umeda in solutii conservante
24.4.4. Pastrarea uscata
24.4.5. Pastrarea florilor in atmosfera controlata (AC)
24.5. Aspecte ale valorificarii altor categorii de produse floricole
24.5.1. Plantele la ghivece
24.5.2. Conditii speciale de calitate pentru plantele la ghivece
24.5.3. Valorificarea bulbilor, tuberobulbilor, rizomilor si tuberculilor de la unele specii de plante floricole perene. Aspecte tehnologice generale
24.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a florilor taiate
24.2.1. Recoltarea inflorescentelor, florilor sau bobocilor
24.2.2. Manipularea
24.2.3. Conditionarea florilor taiate
24.3. Particularitati ale pastrarii florilor taiate
24.3.1. Pastrarea florilor
24.3.2. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorul specie
24.3.3. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorii de cultura
24.3.4. Factorii tehnologici de valorificare diferentiata
24.4. Tehnologia pastrarii florilor taiate
24.4.1. Factorii determinanti la pastrarea florilor taiate
24.4.2. Pastrarea umeda in apa
24.4.3. Pastrarea umeda in solutii conservante
24.4.4. Pastrarea uscata
24.4.5. Pastrarea florilor in atmosfera controlata (AC)
24.5. Aspecte ale valorificarii altor categorii de produse floricole
24.5.1. Plantele la ghivece
24.5.2. Conditii speciale de calitate pentru plantele la ghivece
24.5.3. Valorificarea bulbilor, tuberobulbilor, rizomilor si tuberculilor de la unele specii de plante floricole perene. Aspecte tehnologice generale
Cap. 25. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a fructelor subtropicale si tropicale (A. Chira) pag. 415
25.1. Valorificarea fructelor citrice
25.2. Valorificarea bananelor
25.3. Valorificarea fructelor de actinidia (kiwi)
25.2. Valorificarea bananelor
25.3. Valorificarea fructelor de actinidia (kiwi)
Cap. 26. Tehnologia valorificarii semintelor si a materialului saditor horticol (D. Beceanu si A. Chira) pag. 421
26.1. Tehnologia valorificarii semintelor de plante legumicole
26.2. Tehnologia valorificarii semintelor de plante floricole
26.3. Aspecte specifice ale tehnologiilor de valorificare si pastrare la bulbi si la celelalte organe de rezistenta apartinand unor specii floricole geofite mai importante
26.4. Pastrarea materialului saditor pomicol si dendrologic
26.2. Tehnologia valorificarii semintelor de plante floricole
26.3. Aspecte specifice ale tehnologiilor de valorificare si pastrare la bulbi si la celelalte organe de rezistenta apartinand unor specii floricole geofite mai importante
26.4. Pastrarea materialului saditor pomicol si dendrologic
Cap. 27. Aspecte generale privind valorificarea prin prelucrare industriala a produselor horticole (A. Chira) pag. 437
27.1. Fluxul tehnologic general de industrializare a produselor horticole
27.1.1. Receptia
27.1.2. Depozitarea
27.1.3. Transportul intern
27.1.4. Conditionarea
27.1.5. Prelucrarea materiei prime
27.2. Materii prime si auxiliare folosite la prelucrarea industriala a produselor horticole
27.1.1. Receptia
27.1.2. Depozitarea
27.1.3. Transportul intern
27.1.4. Conditionarea
27.1.5. Prelucrarea materiei prime
27.2. Materii prime si auxiliare folosite la prelucrarea industriala a produselor horticole
Cap. 28. Tehnologia produselor semiindustrializate din fructe (D. Beceanu) pag. 451
28.1. Produse semiindustrializate din fructe
28.2. Prepararea marcurilor de fructe
28.3. Prepararea sucurilor suprasulfitate de fructe
28.2. Prepararea marcurilor de fructe
28.3. Prepararea sucurilor suprasulfitate de fructe
Cap. 29. Tehnologia produselor semiindustrializate din legume (D. Beceanu) pag. 459
29.1. Produsele fermentate lactic
29.2. Produsele acidifiate artificial (muraturi in otet)
29.3. Conservarea legumelor prin suprasarare
29.2. Produsele acidifiate artificial (muraturi in otet)
29.3. Conservarea legumelor prin suprasarare
Cap. 30. Tehnologa conservarii produselor horticole prin deshidratare (A. Chira) pag. 467
30.1. Aspecte generale privind procesul deshidratarii
30.2. Fazele deshidratarii
30.3. Efectele deshidratarii asupra produselor horticole
30.4. Factorii care influenteaza deshidratarea
30.5. Sisteme si instalatii de deshidratare
30.6. Ambalarea produselor deshidratate
30.7. Depozitarea produselor deshidratate
30.2. Fazele deshidratarii
30.3. Efectele deshidratarii asupra produselor horticole
30.4. Factorii care influenteaza deshidratarea
30.5. Sisteme si instalatii de deshidratare
30.6. Ambalarea produselor deshidratate
30.7. Depozitarea produselor deshidratate
Cap. 31. Conservarea produselor horticole prin concentrare (A. Chira) pag. 475
31.1. Termoconcentrarea
31.2. Crioconcentrarea
31.3. Concentrarea prin osmoza inversa
31.4. Produse negelificate
31.4.1. Paste din legume si fructe
31.4.2. Dulceturi
31.4.3. Fructe confiate
31.4.4. Siropuri
31.5. Produse gelificate
31.5.1. Marmelada
31.5.2. Gemurile
31.5.3. Jeleuri
31.5.4. Produse hipocalorice din fructe
31.2. Crioconcentrarea
31.3. Concentrarea prin osmoza inversa
31.4. Produse negelificate
31.4.1. Paste din legume si fructe
31.4.2. Dulceturi
31.4.3. Fructe confiate
31.4.4. Siropuri
31.5. Produse gelificate
31.5.1. Marmelada
31.5.2. Gemurile
31.5.3. Jeleuri
31.5.4. Produse hipocalorice din fructe
Cap. 32. Tehnologia produselor pasteurizate si termosterilizate (apertizate) (D. Beceanu) pag. 483
32.1. Regimul termic de tratare si factorii sai de influenta
32.2. Efectele tratamentului termic
32.3. Metode, procedee si tehnologii de tratament termic
32.4. Schema tehnologica generala si principalele grupe de produse horticole apertizate
32.5. Tehnologia conservelor de legume
32.6. Tehnologia conservelor de fructe
32.2. Efectele tratamentului termic
32.3. Metode, procedee si tehnologii de tratament termic
32.4. Schema tehnologica generala si principalele grupe de produse horticole apertizate
32.5. Tehnologia conservelor de legume
32.6. Tehnologia conservelor de fructe
Cap. 33. Tehnologia conservarii produselor horticole prin congelare (A. Chira) pag. 495
33.1. Generalitati
33.2. Efectele congelarii asupra microorganismelor si produselor horticole
33.3. Procedee si instalatii de congelare
33.4. Ambalarea produselor horticole congelate
33.5. Pastrarea produselor horticole congelate
33.6. Transportul si comercializarea produselor horticole congelate
33.7. Decongelarea produselor horticole congelate
33.2. Efectele congelarii asupra microorganismelor si produselor horticole
33.3. Procedee si instalatii de congelare
33.4. Ambalarea produselor horticole congelate
33.5. Pastrarea produselor horticole congelate
33.6. Transportul si comercializarea produselor horticole congelate
33.7. Decongelarea produselor horticole congelate
Cap. 34. Tehnologia bauturilor distilate din fructe (D. Beceanu) pag. 501
34.1. Procesul tehnologic de producere si fermentare a marcurilor
34.2. Distilarea si rectificarea
34.3. Demetilarea si conditionarea distilatelor brute
34.4. Prepararea si imbutelierea bauturilor alcoolice distilate
34.2. Distilarea si rectificarea
34.3. Demetilarea si conditionarea distilatelor brute
34.4. Prepararea si imbutelierea bauturilor alcoolice distilate
Cap. 35. Valorificarea produselor horticole din “gama a IV-a” (A. Chira) pag. 511
Cap. 36. Tehnologia valorificarii deseurilor industriale horticole (D. Beceanu) pag. 513
36.1. Tehnologia obtinerii pectinei
36.2. Tehnologia obtinerii colorantilor naturali
36.3. Producerea otetului de fructe
36.4. Extragerea uleiurilor
36.5. Alte procese tehnologice de valorificare a deseurilor
36.2. Tehnologia obtinerii colorantilor naturali
36.3. Producerea otetului de fructe
36.4. Extragerea uleiurilor
36.5. Alte procese tehnologice de valorificare a deseurilor
Detalii carte:
Autori: Dumitru Beceanu, Adrian Chira
Editura: Economica
Nr. pagini: 528 pagini
An aparitie: 2003
Format: 17x24 cm
ISBN: 9735907445
Cartea "Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare" este disponibila la:
www.librarie.net > Click aici pentru mai multe informatii ...
Articole similare
Noutati
ZETOR la expozitia Agritechnica 2025 – Pregătit să surprindă!
30-10-2025 Targuri si expozitii
Producătorul ceh de tractoare ZETOR TRACTORS a.s. anunță cu entuziasm participarea sa la expozitia AGRITECHNICA 2025, cel mai important târg internațional dedicat tehnologiei agricole, care va avea loc in perioada 9 - 15 noiembrie la Hanovra, Germania. Mai multe>>
Parlamentul European adoptă prima lege privind sănătatea solului
30-10-2025 Stiri agricole
Parlamentul European a aprobat Legea UE privind monitorizarea solului, care vizează refacerea solurilor europene până în 2050. Statele membre vor fi acum obligate să monitorizeze și să evalueze sănătatea solului pe teritoriile lor. Legea nu introduce noi obligații legale pentru proprietarii sau administratorii de terenuri, însă impune statelor membre ale UE să sprijine fermierii în îmbunătățirea sănătății și rezilienței solului. Mai multe>>
AFIR face un pas important pentru ca banii să ajungă mai repede la beneficiari!
28-10-2025 Stiri agricole
AFIR a introdus o nouă măsură care îi ajută pe cei care implementează proiecte finanțate prin PNDR 2014–2020 să își plătească mai repede furnizorii și să finalizeze investițiile fără întârzieri.Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) continuă procesul de simplificare a procedurilor și introduce o nouă modificare în procedura de plată prin care beneficiarii pot primi mai repede plățile cuvenite pentru proiectele finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020. Mai multe>>
Sprijin pentru ferme si procesatori: investiții in surse de energie regenerabilă
28-10-2025 Stiri agricole
Investiţii în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentareSprijinul financiar în cadrul prezentei scheme este acordat pentru investiţii destinate producţiei de energie electrică din sursele regenerabile de energie, cu sau fără instalații de stocare. Mai multe>>
Inter-Bio: Bio Danubius, un laborator viu al tranziției verzi în România
28-10-2025 Stiri agricole
În perioada 14–16 octombrie 2025, Bio Danubius, laborator viu recunoscut la nivel european, a fost în centrul unor evenimente convergente dedicate inovației în domeniul agriculturii ecologice și agroecologiei la nivel rural. Astfel, Bio Danubius a participat activ la trei evenimente semnificative care au generat un dialog concret între cercetare, administrație și comunități locale, respectiv Ziua Agriculturii Ecologice, Festivalul de Transfer Tehnologic FesTT-SE Tulcea și Forumul Smart Village d... Mai multe>>
SMS Agro va prezenta în premieră mondială noua semănătoare SMART 400 la expoziția Agritechnica 2025
27-10-2025 Targuri si expozitii
Producătorul ceh de utilaje agricole SMS CZ va participa din nou la Agritechnica, cel mai mare târg din lume dedicat tehnologiei agricole, desfășurat la Hanovra. La standul E54 din Hala 11, compania va expune patru utilaje și va marca premiera mondială a noii semănători SMART 400.În cadrul expoziției, care va avea loc între 9 și 15 noiembrie 2025, SMS CZ își propune, de asemenea, să atragă noi parteneri de afaceri și să își extindă rețeaua de distribuitori în Germania și în alte țări. Mai multe>>
Exim Banca Românească asigură exporturile Maschio Gaspardo România
27-10-2025 Stiri agricole
Exim Banca Românească și Maschio Gaspardo România derulează un parteneriat strategic prin care banca, în calitate de Agenție de Credit la Export a României, sprijină exporturile companiei, oferind protecție împotriva diverselor riscuri comerciale și politice asociate piețelor externe. Mai multe>>
Primul eveniment național dedicat promovării femeilor din mediul rural – FLIARA România: De la inovație la acțiune politică
27-10-2025 Stiri agricole
Saschiz, județul Mureș – Pe 30 octombrie 2025, comuna Saschiz găzduiește primul eveniment național de dialog public dedicat susținerii femeilor din mediul rural din România, organizat sub umbrela proiectului european FLIARA – Inovația condusă de femei în agricultură și mediul rural. Mai multe>>
Răspuns rapid la schimbările climatice: cum te ajută KX să îți protejezi cultura în mod proactiv
27-10-2025 Agrotehnica
Schimbările climatice aduc variații tot mai imprevizibile de temperatură, precipitații și fenomene extreme, care pun presiune constantă asupra culturilor agricole. Aceste condiții favorizează apariția bolilor și dăunătorilor în momente neașteptate, afectând direct calitatea și cantitatea recoltelor Mai multe>>
CONCURS AgriPortal - Predicție Preț Grâu MATIF
24-10-2025 Stiri agricole
Crezi că poți anticipa tendințele pieței grâului?Acum ai ocazia să demonstrezi!AgriPortal România lansează Concursul „Predicția prețului de închidere al grâului MATIF – contract decembrie 2025”, dedicat celor pasionați de piețele internaționale de cereale. Mai multe>>
KUBO aduce în România, serele Ultra-Clima®, pentru reziliență și sustenabilitate în producția horticolă.
23-10-2025 Stiri agricole
Compania va fi prezentă la Ziua Olandei @ Indagra 2025. KUBO Group, cu aproape 80 de ani de experiență în dezvoltarea de soluții horticole pentru fermieri din întreaga lume, va fi prezentă la Ziua Olandei @ Indagra, un eveniment organizat de Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București, în data de 30 octombrie 2025, la Romexpo. Mai multe>>
