Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare
- Detalii
- Categorie: Carti - Agricultura generala
Lucrarea urmareste un scop utilitar, de orientare actuala privind tehnologiile moderne de valorificare a fructelor, legumelor, florilor, semintelor si materialului saditor.
In masura in care va servi la documentarea celor interesati in aplicarea tehnologiei produselor horticole, incepand cu recoltarea si continuand pana la livrarea lor ca marfa, consideram ca ne-am adus si noi contributia la un efort in care sunt angajati toti horticultorii Romaniei, de intelegere, de stapanire si de depasire a problemelor cu care ne vom confrunta in deceniile secolului XXI.
Cap. 1. Introducere si scurt istoric (D. Beceanu) pag. 21
1.2. Evolutia activitatilor de pastrare si prelucrare a produselor horticole pe teritoriul locuit de poporul roman
Cap. 2. Caracterizarea tehnologica a produselor horticole ( D. Beceanu) pag. 33
2.2. Constitutia fizica a produselor horticole
2.3. Fermitatea structo-texturala a produselor horticole
2.4. Proprietatile fizice ale produselor horticole
2.5. Continutul de apa si substanta uscata al produselor horticole
2.6. Substantele minerale din produsele horticole
2.7. Aspecte generale privind substantele organice din produsele horticole si continutul in substanta uscata solubila
2.8. Continutul in glucide al produselor horticole
2.9. Continutul in protide al produselor horticole
2.10. Continutul in lipide al produselor horticole
2.11. Acizii organici din produsele horticole
2.12. Vitaminele din produsele horticole
2.13. Principalele enzime din produsele horticole si importanta lor
2.14. Pigmentii produselor horticole
2.15. Substante volatile care confera aroma si mirosul produselor horticole
Cap. 3. Aspecte fiziologice ale valorificarii produselor horticole (D. Beceanu) pag. 107
3.2. Transpiratia produselor horticole
3.2.1. Generalitati
3.2.2. Factori interni
3.2.3. Factori externi
3.2.4. Factori tehnici
3.2.5. Masurile tehnologice de reducere a transpiratiei
3.3. Cresterea, maturarea si supramaturarea produselor horticole
3.3.1. Cresterea
3.3.2. Momentul optim de recoltare
3.3.3. Modul de maturare efectiva
3.3.4. Modificarile care apar in timpul cresterii si maturarii
3.3.5. Perioada de evolutie a produselor horticole dupa recoltare
Cap. 4. Calitatea produselor horticole (A. Chira) pag. 121
4.1.1. Standardele
4.1.2. Normele interne
4.1.3. Caietele de sarcini
4.1.4. Reglementari interne si internationale privind calitatea produselor agroalimentare
4.2. Aprecierea calitatii produselor
4.3. Factorii care influenteaza calitatea produselor horticole
4.3.1. Factorii care contribuie la formarea si cresterea produselor horticole in cultura
4.3.2. Conditiile de recoltare, manipulare si transport al produselor horticole
4.3.3. Grupa factorilor ce influenteaza mediul ambiant de pastrare a produselor horticole
4.4. Sistemul HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points sau Analiza Riscurilor si Punctelor Critice de Control) de asigurare a calitatii igienico-sanitare a produselor alimentare
4.5. Asigurarea calitatii conform standardelor seria ISO 9000:2000
4.6. Alterarea produselor horticole valorificate in stare proaspata sau transformate industrial
4.6.1. Alterari de natura fizica
4.6.2. Alterari de natura chimica
4.6.3. Alterari de natura microbiologica
4.6.4. Dereglarile fiziologice (fiziopatii)
4.7. Calitatea produselor horticole biologice (ecologice)
Cap. 5. Recoltarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 137
5.2. Determinarea momentului optim de recoltare
5.2.1. Caractere anatomo-morfologice
5.2.2. Caracterele fizice
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare
Cap. 6. Conditionarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 147
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara.
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
5.2.3. Datele analitice, chimice si fiziologice
5.2.4. Datele fenologice
5.2.5. Caracterele organoleptice sau senzoriale
5.3. Aspectele tehnice ale recoltarii
5.3.1. Metode de recoltare
5.3.2. Recomandari, reguli si cerinte ale unei recoltari corespunzatoare standardelor de calitate
5.3.3. Procedee si variante de recoltare
5.4. Faze tehnologice intermediare intre recoltare si conditionare
5.4.1. Presortarea
5.4.2. Preracirea
5.4.3. Transportul dupa recoltare
Cap. 6. Conditionarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 147
6.2. Fazele tehnologice ale conditionarii
6.2.1. Fazele tehnologice preliminare
6.2.2. Curatarea produselor
6.2.3. Fasonarea si taierea frunzelor sau radacinilor
6.2.4. Cizelarea strugurilor de masa
6.2.5. Sortarea produselor horticole
6.2.6. Tratarea dupa recoltare a produselor horticole
6.2.7. Ceruirea si protejarea peliculara
6.2.8. Legarea in legaturi sau snopi
6.3. Metode de ambalare
6.3.1. Ambalarea prin nearanjare in interiorul lazilor (in vrac)
6.3.2. Ambalarea prin semiaranjare
6.3.3. Ambalarea prin aranjare
6.4. Participarea si rolul ambalajelor in tehnologiile de valorificare a produselor horticole
6.5. Specificul si diversitatea ambalajelor pentru produse horticole
6.5.1. Polivalenta
6.5.2. Dimensionarea ambalajelor
6.5.3. Tipurile de ambalaje paletizabile, de forma paralelipipedica rectangulara
6.6. Materialele din care sunt confectionate ambalajele folosite in horticultura
6.7. Preambalarea
6.7.1. Aspecte generale
6.7.2. Preambalarea in pungi
6.7.3. Preambalarea in saculeti de plasa
6.7.4. Preambalarea in pelicula contractibila
6.7.5. Preambalarea in pelicula extensibila
Cap. 7. Pastrarea in stare proaspata a produselor horticole (D. Beceanu) pag. 173
7.2. Metode de depozitare
7.2.1. Depozitarea in vrac
7.2.2. Depozitarea in ambalaje
7.3. Caracterizarea principalelor tipuri de depozite
7.3.1. Clasificarea depozitelor pentru produse horticole
7.4. Santurile si silozurile
7.5. Depozitele inchise neutilate
7.5.1. Magaziile
7.5.2. Podurile magaziilor sau cladirilor
7.5.3. Bordeiele
7.5.4. Pivnitele, beciurile si subsolurile
7.5.5. Patulele
7.5.6. Depozitele cu ventilatie naturala
7.6. Depozitele cu ventilatie mecanica
7.6.1. Tipul "Voinesti“
7.6.2. Depozitele de mare capacitate, specializate pentru pastrarea cartofilor
7.6.3. Macrosilozurile
7.7. Depozitele frigorifice cu atmosfera normala
7.8. Depozitele frigorifice cu atmosfera controlata (AC)
7.8.1. Generalitati
7.8.2. Realizarea si mentinerea atmosferei controlate
7.9. Bazele teoretice ale pastrarii in stare proaspata a produselor horticole
7.9.1. Efectele temperaturilor folosite in timpul refrigerarii
7.10. Efectele atmosferei controlate
7.10.1. Efectul scaderii concentratiei in O2
7.10.2. Efectul cresterii concentratiei in CO2
7.10.3. Efectele compozitiilor gazoase de atmosfera controlata (AC)
7.10.4. Efectele presiunii atmosferice scazute
7.10.5. Ionizarea produselor horticole proaspete
Cap. 8. Manipularea si transportul produselor horticole (D. Beceanu) pag. 197
8.2. Utilajele si mijloacele folosite la manipularea produselor horticole
8.3. Transportul produselor horticole
8.3.1. Transportul rutier
8.3.2. Transportul feroviar al produselor horticole
8.3.3. Transcontainerizarea
8.3.4. Lantul frigorific
Cap. 9. Refrigerarea produselor horticole (D. Beceanu) pag. 203
9.2. Efectele si utilitatea refrigerarii la produsele horticole proaspete
9.3. Agentii de racire sau sursele de frig
9.3.1. Refrigerarea cu aer
9.3.2. Refrigerarea cu apa rece sau racita
9.3.3. Refrigerarea cu gheata hidrica naturala sau artificiala
9.3.4. Refrigerarea in vid (vacuum cooling)
9.3.5. Alti agenti de racire
9.4. Masinile si instalatiile frigorifice
9.4.1. Diversitatea actuala a procedeelor si metodelor tehnice de obtinere a frigului
9.4.2. Ciclul de functionare a instalatiei frigorifice cu comprimare mecanica
9.4.3. Componenta unei instalatii frigorifice cu compresie mecanica intr-o treapta
9.5. Functionarea instalatiilor frigorifice. Aspecte generale
9.6. Factorii de climat ai spatiilor racite
9.6.1. Microclimatul din amenajari si din depozitele simple
9.6.2. Microclimatul celulelor cu ventilatie mecanica
9.6.3. Microclimatul din celulele frigorifice
Cap. 10. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a capsunelor si a fructelor de arbusti fructiferi (A. Chira) pag. 219
10.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor unor arbusti fructiferi cultivati
10.2.1. Afinele
10.2.2. Coacazele
10.2.3. Zmeura
Cap. 11. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor drupacee (samburoase) (A. Chira) pag. 225
11.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a visinelor
11.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a caiselor
11.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a piersicilor
11.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prunelor
Cap. 12. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a fructelor pomacee (semintoase) (A. Chira) pag. 235
12.1.1. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.1.2. Pastrarea merelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.1.3. Pastrarea merelor in depozite cu ventilatie naturala
12.1.4. Pastrarea improvizata a merelor pentru industrializare
12.1.5. Sistarea pastrarii si livrarea merelor
12.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a perelor
12.2.1. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera normala
12.2.2. Pastrarea perelor in depozite frigorifice cu atmosfera controlata
12.2.3. Pastrarea perelor in depozite cu ventilatie naturala
12.2.4. Sistarea pastrarii si livrarea perelor
12.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a gutuilor
Cap. 13. Tehnologia de valorificare a nucilor (A. Chira) pag. 247
13.2. Tehnologia de valorificare a miezului uscat de nuca
13.3. Tehnologia de valorificare a miezului proaspat de nuca
Cap. 14. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a strugurilor de masa (A. Chira) pag. 253
14.2. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala, de tip specializat
14.3. Ingrijiri pe durata pastrarii strugurilor
14.4. Pastrarea in depozite frigorifice cu atmosfera normala de tip universal
14.5. Pastrarea strugurilor in spatii amenajate cu ventilatie naturala
Cap. 15. Tehnologia de valorificare in stare proaspata legumelor solanacee de la care se consuma fructele (D. Beceanu) pag. 259
15.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a patlagelelor vinete (vinetelor)
15.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a ardeilor
Cap. 16. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a legumelor cucurbitacee (D. Beceanu) pag. 271
16.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor galbeni
16.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a pepenilor verzi
16.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a dovleceilor
Cap. 17. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor de pastai (D. Beceanu) pag.281
17.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a mazarii
17.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bobului de gradina
17.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a bamelor
Cap.18. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor de frunze si a unor specii mai putin raspandite (D. Beceanu) pag. 287
18.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a spanacului
18.3. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor din genul Cichorium
18.3.1.Tehnologia valorificarii in stare proaspata a andivelor (Witloof)
18.3.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a cicorilor de gradina
18.4. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a sparanghelului
18.5. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a unor legume verdeturi, condimentar-aromatice sau perene, cu grad ridicat de perisabilitate
Cap. 19. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor bulboase (D. Beceanu) pag. 299
19.2. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a bulbilor de usturoi
19.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata pentru ceapa verde si usturoiul verde
19.4. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a arpagicului
19.5. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a prazului
Cap. 20. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor radacinoase (D. Beceanu) pag. 315
20.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a morcovilor, a ridichilor de vara si de iarna, precum si a sfeclei rosii
20.2.1. Preluarea productiei
20.2.2. Tehnologia depozitarii si pastrarii
20.3. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a patrunjelului si telinei
de radacini, precum si a pastarnacului
Cap. 21. Tehnologia valorificarii tuberculilor de cartof (D. Beceanu) pag. 329
21.2. Tehnologia valorificarii tuberculilor de cartof de toamna destinati consumului
21.3. Depozitarea tuberculilor de cartof pentru consum
21.4. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof material saditor
21.5. Specificul valorificarii tuberculilor de cartof destinati industrializarii
Cap. 22. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a legumelor din grupa verzei (D. Beceanu) pag. 343
22.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata pentru conopida si broccoli
22.2.1. Conopida
22.2.2. Broccoli
22.3. Valorificarea in stare proaspata a guliilor si gulioarelor
22.3.1. Gulioarele
22.3.2. Guliile
Cap. 23. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a ciupercilor comestibile cultivate (D. Beceanu) pag. 355
23.2. Buretii
Cap. 24. Tehnologia valorificarii florilor (D. Beceanu) pag. 359
24.2. Tehnologia valorificarii in stare proaspata a florilor taiate
24.2.1. Recoltarea inflorescentelor, florilor sau bobocilor
24.2.2. Manipularea
24.2.3. Conditionarea florilor taiate
24.3. Particularitati ale pastrarii florilor taiate
24.3.1. Pastrarea florilor
24.3.2. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorul specie
24.3.3. Mentinerea calitatii florilor in functie de factorii de cultura
24.3.4. Factorii tehnologici de valorificare diferentiata
24.4. Tehnologia pastrarii florilor taiate
24.4.1. Factorii determinanti la pastrarea florilor taiate
24.4.2. Pastrarea umeda in apa
24.4.3. Pastrarea umeda in solutii conservante
24.4.4. Pastrarea uscata
24.4.5. Pastrarea florilor in atmosfera controlata (AC)
24.5. Aspecte ale valorificarii altor categorii de produse floricole
24.5.1. Plantele la ghivece
24.5.2. Conditii speciale de calitate pentru plantele la ghivece
24.5.3. Valorificarea bulbilor, tuberobulbilor, rizomilor si tuberculilor de la unele specii de plante floricole perene. Aspecte tehnologice generale
Cap. 25. Tehnologia de valorificare in stare proaspata a fructelor subtropicale si tropicale (A. Chira) pag. 415
25.2. Valorificarea bananelor
25.3. Valorificarea fructelor de actinidia (kiwi)
Cap. 26. Tehnologia valorificarii semintelor si a materialului saditor horticol (D. Beceanu si A. Chira) pag. 421
26.2. Tehnologia valorificarii semintelor de plante floricole
26.3. Aspecte specifice ale tehnologiilor de valorificare si pastrare la bulbi si la celelalte organe de rezistenta apartinand unor specii floricole geofite mai importante
26.4. Pastrarea materialului saditor pomicol si dendrologic
Cap. 27. Aspecte generale privind valorificarea prin prelucrare industriala a produselor horticole (A. Chira) pag. 437
27.1.1. Receptia
27.1.2. Depozitarea
27.1.3. Transportul intern
27.1.4. Conditionarea
27.1.5. Prelucrarea materiei prime
27.2. Materii prime si auxiliare folosite la prelucrarea industriala a produselor horticole
Cap. 28. Tehnologia produselor semiindustrializate din fructe (D. Beceanu) pag. 451
28.2. Prepararea marcurilor de fructe
28.3. Prepararea sucurilor suprasulfitate de fructe
Cap. 29. Tehnologia produselor semiindustrializate din legume (D. Beceanu) pag. 459
29.2. Produsele acidifiate artificial (muraturi in otet)
29.3. Conservarea legumelor prin suprasarare
Cap. 30. Tehnologa conservarii produselor horticole prin deshidratare (A. Chira) pag. 467
30.2. Fazele deshidratarii
30.3. Efectele deshidratarii asupra produselor horticole
30.4. Factorii care influenteaza deshidratarea
30.5. Sisteme si instalatii de deshidratare
30.6. Ambalarea produselor deshidratate
30.7. Depozitarea produselor deshidratate
Cap. 31. Conservarea produselor horticole prin concentrare (A. Chira) pag. 475
31.2. Crioconcentrarea
31.3. Concentrarea prin osmoza inversa
31.4. Produse negelificate
31.4.1. Paste din legume si fructe
31.4.2. Dulceturi
31.4.3. Fructe confiate
31.4.4. Siropuri
31.5. Produse gelificate
31.5.1. Marmelada
31.5.2. Gemurile
31.5.3. Jeleuri
31.5.4. Produse hipocalorice din fructe
Cap. 32. Tehnologia produselor pasteurizate si termosterilizate (apertizate) (D. Beceanu) pag. 483
32.2. Efectele tratamentului termic
32.3. Metode, procedee si tehnologii de tratament termic
32.4. Schema tehnologica generala si principalele grupe de produse horticole apertizate
32.5. Tehnologia conservelor de legume
32.6. Tehnologia conservelor de fructe
Cap. 33. Tehnologia conservarii produselor horticole prin congelare (A. Chira) pag. 495
33.2. Efectele congelarii asupra microorganismelor si produselor horticole
33.3. Procedee si instalatii de congelare
33.4. Ambalarea produselor horticole congelate
33.5. Pastrarea produselor horticole congelate
33.6. Transportul si comercializarea produselor horticole congelate
33.7. Decongelarea produselor horticole congelate
Cap. 34. Tehnologia bauturilor distilate din fructe (D. Beceanu) pag. 501
34.2. Distilarea si rectificarea
34.3. Demetilarea si conditionarea distilatelor brute
34.4. Prepararea si imbutelierea bauturilor alcoolice distilate
Cap. 35. Valorificarea produselor horticole din “gama a IV-a” (A. Chira) pag. 511
Cap. 36. Tehnologia valorificarii deseurilor industriale horticole (D. Beceanu) pag. 513
36.2. Tehnologia obtinerii colorantilor naturali
36.3. Producerea otetului de fructe
36.4. Extragerea uleiurilor
36.5. Alte procese tehnologice de valorificare a deseurilor
Detalii carte:
Autori: Dumitru Beceanu, Adrian Chira
Editura: Economica
Nr. pagini: 528 pagini
An aparitie: 2003
Format: 17x24 cm
ISBN: 9735907445
Cartea "Tehnologia produselor horticole. Valorificare in stare proaspata si industrializare" este disponibila la:
www.librarie.net > Click aici pentru mai multe informatii ...
Articole similare
Noutati
Izolare fără punți termice: Beneficiile utilizării lânii de lemn în poduri și mansarde
29-04-2024 Constructii, instalatii, echipamente
Când vine vorba de izolarea casei tale, eliminarea punților termice este esențială pentru a asigura o eficiență energetică maximă și un confort termic optim. Un material izolator care poate asigura o izolare continuă și eficientă fără punți termice este lâna de lemn (obținută din fibre naturale de lemn, provenit din specii de rășinoase). Această opțiune oferă numeroase beneficii și soluții pentru diversele nevoi de izolare ale locuinței tale, în special în mansardă, pe tavan/pod, între grinzi. Mai multe>>
Multifuncționalitatea oțelului inoxidabil la fermă
29-04-2024 Constructii, instalatii, echipamente
Oțelul inoxidabil este un element indispensabil în ferma modernă, din cauza versatilității și durabilității sale de neîntrecut. Structura sa unică, formată în principal din crom și nichel, îi garantează o rezistență excepțională la coroziune și rugină, ceea ce îl face să fie ideal pentru o gamă largă de aplicații agricole. Țevile inoxidabile, de exemplu, joacă un rol primordial în sistemele de transport al lichidelor, asigurând transportul eficient al apei, al substanțelor chimice și al gazelor ... Mai multe>>
Karate Zeon și Vertimec: alianța împotriva dăunătorilor
26-04-2024 Boli si daunatori
Dăunătorii reprezintă o amenințare serioasă pentru plantele de cultură, având capacitatea de a provoca pagube semnificative și de a afecta recolta. Mai multe>>
Descoperă fungicidul de ultimă generație pe bază de triazoli – Revyona®!
26-04-2024 Fungicide
Revyona® este noul fungicid de încredere din grupa triazolilor, ce controlează o serie de boli des întâlnite la culturile de măr, păr, cireș, prun, piersic, cais, nectarin și vița de vie. Fungicidele pe bază de triazoli reprezintă o piesă de rezistență pentru fermieri în managementul rezistenței. Mai multe>>
Patria Bank ofera in parteneriat cu Agrii solutii pentru fermierii care au nevoie de finantare
09-04-2024 Credite agricultura
Incepand cu aceasta luna, Patria Bank ofera in parteneriat cu Agrii solutii pentru fermierii care au nevoie de finantare pentru achizitia de inputuri agricole si obtinerea unor recolte bogate si profitabile. Prin acest parteneriat, Patria Bank si Agrii isi propun ca impreuna sa faciliteze fermierilor accesul la solutii de finantare care sa le sustina dezvoltarea sustenabila si durabila. Mai multe>>
Cel mai mare terminal de transbordare a produselor agricole din Europa a fost finalizat la frontiera cu Ucraina
09-04-2024 Constructii, instalatii, echipamente
GRAMPET Group, liderul transportului feroviar privat de marfa din Romania, anunta finalizarea si inceperea testelor pentru cel mai mare terminal de transbordare a produselor agricole din Europa, in urma unei investitii de 10 milioane de euro. Situat la Dornesti (judetul Suceava), la frontiera cu Ucraina, noul complex dedicat transbordarii produselor agricole marcheaza un nou capitol in eforturile grupului de companii GRAMPET de a moderniza si eficientiza infrastructura feroviara din regiune si d... Mai multe>>
Cum sa imbunatatesti calitatea si cantitatea recoltei de rapita?
09-04-2024 Rapita
Imbunatatirea calitatii si cantitatii recoltelor poate reprezenta un real provocare pentru multi agricultori. Acest articol te va ghida prin procesul de alegere a soiului potrivit de rapita si tehnici eficiente de semanat si de ingrijire pentru a asigura elementele necesare cresterii si dezvoltarii a plantelor. In plus, vei descoperi sfaturi esentiale despre recoltare si depozitare, precum si despre ameliorarea solului pentru aceasta cultura. Mai multe>>
Noul fungicid pentru cereale Forapro® – Control superior al bolilor si productii mai mari
09-04-2024 Cereale
ADAMA Ltd., lider global in industria de produse pentru protectia plantelor, a anuntat lansarea pe piata din Europa a produsului Forapro®, noul fungicid pentru cereale cu spectru larg la T1, cu aplicabilitate in mai multe culturi, care ofera un control superior asupra tuturor bolilor majore de inceput de sezon. Mai multe>>
Ghidul proprietarului pentru prevenirea problemei de drenaj: sfaturi si solutii
09-04-2024 Constructii, instalatii, echipamente
Un sistem de drenaj eficient este esential pentru orice proprietar de casa. In acest articol, vei descoperi importanta drenajului apelor pluviale, de la intelegerea problemelor cu care se poate confrunta un astfel de sistem, pana la solutiile privind prevenirea lor. De asemenea, te vei familiariza cu elementele unei astfel de infrastructuri si vei intelege rolul lor. Asadar, fa-ti timp pentru a citi acest articol pana la final, apoi pune in practica lucrurile invatate: Mai multe>>
Agra Asigurari anunta extinderea portofoliului de produse dedicate sectorului agricol
18-03-2024 Asigurari agricole
Agra Asigurari isi mentine pozitia de lider pe piata asigurarilor agricole din Romania si anunta in exclusivitate extinderea portofoliului de produse. In cadrul conferintei de presa din data de 13 martie 2024, o parte din managementul local a prezentat evolutia sucursalei in cei 9 ani de activitate, tendintele si nevoile actuale din piata asigurarilor agricole in corelatie cu noile produse lansate, rezultatele financiare, precum si evolutia suprafetelor asigurare in Romania, dar si la nivel de g... Mai multe>>
100 de tineri fermieri au absolvit a V-a serie a programului “Tineri Lideri pentru Agricultura”
18-03-2024 Afaceri agricole
In data de 14 martie a.c. Clubul Fermierilor Romani a celebrat absolvirea seriei V a programului “Tineri Lideri pentru Agricultura”. Acesta pregateste generatiile viitoare de tineri fermieri pentru a continua afacerile familiei, pentru asumarea rolului de lider in propriile afaceri si in comunitate, dar si pentru a participa activ la mai buna reprezentare profesionala a fermierilor in structurile administratiei publice din Romania si de la Bruxelles. Mai multe>>
