Nitrati in apa freatica din Sudul Romaniei

Detalii

Categorie: Protectia mediului

03 Iulie 2012

Sudul Romaniei figureaza printre zonele din Uniunea Europeana in care apele subterane contin niveluri crescute de nitrati.

Ing. dr. Mihai Dumitru, directorul Institutului de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie, spune ca tara noastra e unica in clubul poluatorilor cu nitrati: "Daca bagi toti nitratii pe care-i foloseste agricultura romaneasca in apa freatica, n-o sa-i ridic nivelul de nitrat din apa nici pe departe fata de cat il ridica descompunerea matriei organice in mod natural. S-a lansat gogoasa cu cantitatile uriase de ingrasamintele folosite pe vremea lui Ceausescu, ca sa ni se spuna ca am poluat apele freatice cu nitrati si atunci si ca le poluam si acum. Insa adevarul e altul. Noi am folosit intotdeauna o cantitate extrem de mica de ingrasaminte. Maximum folosit a fost de 126 kg/ha in 1986, in timp ce in CE in aceeaşi perioada se foloseau 800-1000 kg/ha. In prezent UE foloseste 250 kg/ha in timp ce noi folosim doar 40 si vrem sa comparam productia noastra cu a lor".

Dumitru spune ca problema Romaniei e alta: "Ca sa va convingeti ca poluarea nu vine din agricultura, luati o proba de apa freatica din camp si constatati ca e nepoluata, este excelenta. Cum ati luat-o din localitate este poluata, la distanta de numai 1-2 kilometri. Nu vine din agricultura, ci fiindca noi avem un defect: avem comune de mii de oamenii si n-avem canalizare. Noi am facut aductiune de apa in unele localitati uitand sa facem canalizare si statii de epurare. Noi n-avem statii de epurare nici macare in orasele mari. La asta se adauga apele uzate de la fermele zootehnice unde depozitul de gunoi nu e protejat cel putin cu o folie de plastic si in felul acesta se spala catre apa freatica".

Ing. dr. Mihai Dumitru explica ce se stia din batrani, dar noile generatii au inceput sa uite: "Din greseli grosolane de amplasare a grajdului cu animale: se pune grajdul deasupra si fantana jos si in felul acesta dejectia lichida de la grajd ajunge in apa freatica si ajunge apoi in fantana cu usurinta. Distanta minima recomandata la campie e 50 de metri, dar pot s-o pun si la trei metri daca e pusa cum trebuie. Daca am pus fantana in deal si am luat apa freatica care se scurge catre grajd, nitratii nu mai ajung in fantana, fiindca apa freatica nu curge niciodata la deal, ci urmeaza panta terenului".

In privinta gunoaielor animale, ca e vorba de mici grajduri sau cotete, sau de mari ferme zootehnice, Dumitru, a mai spus: "La multe nu se face stocarea cum trebuie a gunoiului de grajd. Gunoiul trebuie depozitat pe toata perioada de descompunere. Nu e de ajuns o zi-doua de stocare". Nici autoritatile statului nu-si mai fac treaba cum ar trebui: "S-a pierdut chiar obiceiul sa facem analizele de apa potabila din fantani. Se faceau pana in 2000, le facea SANEPID-ul. Acum se fac doar daca sunt accidente sau probleme grave".

"De la 1900, dinainte de razboi, existau recomandarile de bun simt, care veneau de la primarie ca oamenii sa-si ingrijeasca fantanile. Daca vi-l aduceti aminte pe Toparceanu cum povestea ca in fiecare an agentul sanitar vizita toate ograzile sa vada daca apa e curata. In fantanile in care agentul vedea ca apa era tulbure, avand suspensii multe, agentul dadea cu var ca sa dezinfecteze apa si in felul acesta ii obliga pe proprietari sa scoata toata apa din fantana sa curete fantana si sa se regenereze apa", a mai amintit in incheiere Mihai Dumitru.

www.gandul.info

• < Anterior
• Următor >