Pajistile montane ale Romaniei, in suprafata de circa 2,1 milioane de hectare, sunt situate la peste 600-800 metri altitudine in Muntii Carpati, pornind din etajul superior al padurilor de gorun, traversand etajele fagului, molidului, cel subalpin al tufarisurilor de jneapan pana in etajul alpin al ierburilor, care atinge 2.544 metri pe Vf. Moldoveanu, din Masivul Fagaras.
Daca in partea inferioara a zonei montane conditiile climatice si de sol permit practicarea unei agriculturi mai diverse, in partea superioara, la peste 1.200 – 1.400 de metri altitudine, deasupra locuirii permanente in Carpati, terenul agricol este constituit exclusiv din pajisti permanente seminaturale, rezultate dupa defrisarea padurii si tufarisurilor, sau pajisti permanente naturale in etajul alpin.
Astfel, pe masura ce creste altitudinea, sporeste ponderea pajistilor permanente si posibilitatea valorificarii acestora, ca resursa furajera naturala, necesara cresterii animalelor erbivore.
Valorificarea pajistilor permanente prin pasunat cu animalele, in sezonul de vegetatie, sau prin cositul fanului, pentru sezonul rece al anului, este o practica milenara pe meleagurile noastre. Pana la aparitia fertilizantilor de sinteza pentru nutritia plantelor si a substantelor chimice de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor la plantele de cultura se practica o agricultura traditionala si se obtineau produse alimentare vegetale si animale naturale cu calitati sanogene mai ridicate.
Utilizarea pe scara larga, uneori exagerata, a fertilizantilor si pesticidelor chimice in agricultura a dus la dezechilibre grave in mediul ambiant si la cresterea incidentei unor boli in randul populatiei umane.
Pentru a contrabalansa tendinta practicarii agriculturii intensive prin utilizarea substantelor chimice de sinteza, in Europa, cu deosebire in zona montana, au aparut si se practica mai multe sisteme de agricultura care utilizeaza fertilizanti naturali cum sunt composturile preparate dupa diferite metode. Iata cateva dintre aceste metode si initiatorii lor:
Se poate spune ca leaganul agriculturii ecologice franceze si elvetiene sunt Muntii Jura, unde a trait si muncit parintele acestei discipline, filosoful si agronomul de origine austriaca Rudolf STEINER (1861-1925). Acesta a fondat la Dornach, in Elvetia, Centrul de studii antroposofice „Goetheanum”, unde s-au facut cercetari in domeniul terapiilor naturiste si al agriculturii biodinamice, creandu-se preparatele enzimatice 500-507 formate din balega de vaca si plante medicinale, utilizate si in prezent.
In Muntii Jura, cu strat litologic calcaros, pe care s-au format soluri subtiri si pietroase cu pajisti intinse, de o biodiversitate ridicata, principala activitate agricola este cresterea vacilor de lapte si prepararea branzeturilor de foarte buna calitate.
Tinand seama de aceste rezultate obtinute in zona montana a Europei, pentru practicarea agriculturii ecologice in Carpatii romanesti va trebui sa alegem cu prioritate arealele cu substraturi geologice calcaroase cum sunt Muntii Apuseni, Muntii Banatului, Muntii Bucegi – Piatra Craiului, Muntii Rarau – Giumalau, Ceahlau si alti munti cu substrat bazic, urmate indeaproape de cele cu substraturi neutre, cum sunt rocile vulcanice (Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Harghita, Persani). De altfel, si gospodariile permanente urca in Carpati la altitudinea de 1300-1500 metri numai pe substraturi calcaroase (Apuseni, Bucegi) si aproape deloc peste 800 – 1000 metri pe substraturi litologice silicoase, acide (Cibin).
Daca se doreste practicarea unei agriculturi ecologice pe soluri acide, este necesara amendarea calcica pentru corectarea aciditatii, pentru aceasta fiind necesare eforturi financiare mai mari.
Substratul calcaros nativ al solurilor de munte este o garantie sigura a instalarii in pajisti si a reusitei cultivarii in arabil a leguminoaselor perene, veritabile „uzine vii” de fixare a azotului atmosferic, fara de care nu ar fi posibila o agricultura ecologica eficienta.
Practicarea agriculturii ecologice reclama o fertilizare aproape exclusiva cu gunoi de grajd, tulbureala de grajd (purin, güle), compost, obtinute in principal de la specia bovina. Este utopic sa ne gandim ca se poate dezvolta o ferma ecologica fara cresterea bovinelor de la care, sa se obtina la nivel local, cu cheltuieli minime de transport si administrare, fertilizantii de origine organica pentru pajistile permanente si culturile agricole in arabil.
Conform reglementarilor europene, la care a subscris si Romania, sunt admise maximum doua Unitati Vita Mare (UVM) la un hectar de teren agricol (echivalentul a doua vaci de lapte), astfel incat sa nu se depaseasca 170 kg/ha/an azot provenit din dejectiile animalelor din ferma.
Cresterea bovinelor, in special a vacilor de lapte, se face in sistem extensiv pe pasune in perioada de vegetatie si in stabulatie libera, avand ca principal furaj fanul obtinut pe pajisti permanente bogate in leguminoase perene sau din culturi de leguminoase si amestecuri de graminee cu leguminoase perene in arabil.
Furajele concentrate (graunte de cereale si boabe de leguminoase) sunt produse pe cat posibil in ferma proprie si, in caz ca nu sunt suficiente, sunt cumparate de la alte ferme cerealiere care produc in sistem ecologic, fiind aproape singurele intrari, pe langa sare.
O mare atentie este acordata confortului vacilor de lapte si altor categorii de bovine care pe pasune au acces permanent la apa si umbra, inclusiv conditii de scarpinat la trunchiurile arborilor. La fel, in grajd, animalele au la dispozitie un pat gros de paie, pentru a produce o cantitate cat mai mare de gunoi, necesar pentru fertilizarea culturilor. Furajarea exclusiva cu fan de cea mai buna calitate se face la discretie si cea cu concentrate, in functie de productia de lapte a fiecarei vaci.
Pajistile permanente, cu diversitatea lor floristica, utilizate ca pasune si pentru producerea fanului, fac in final diferenta de calitate si savoare a laptelui de vaca si branzeturilor care se obtin in diferite zone geografice si pedoclimatice sub diferite marci cu origine cunoscuta si controlata.
Pe pajistile permanente unde animalele pasc si se odihnesc peste noapte sub cerul liber in spatii ingradite (tarle, staoine) pentru a fi ocrotite de rapitoarele mari (ursi, lupi, rasi), se concentreaza dejectii lichide si solide, adesea in exces. De aceea este imperios necesar ca tarla sa fie mutata la doua – patru zile pe pajistile cu covor ierbos format din specii furajere valoroase de paius rosu (Festuca rubra), iarba-campului (Agrostis capillaris) si la patru – sase zile pe pajistile degradate de parul-porcului (Nardus stricta), cu o densitate de o oaie/mp sau o vaca/6 mp.
Stationarea mai lunga de sapte – opt nopti in acelasi loc poate duce la degradarea covorului ierbos al unei pajisti si la instalarea buruienilor nitrofile ca steviile (Rumex sp.), urzica mare (Urtica dioica), stirigoaia (Veratrum album), brandusa de toamna (Colchicum autumnale) si altele.
Rezulta astfel rolul deosebit pe care il au pajistile permanente in practicarea unei agriculturi ecologice in zona montana, unde este necesar sa producem hrana ecosanogena pentru nevoile familiale sau pentru comercializare, sa practicam agroturismul adevarat cu alimente produse in gospodaria proprie, sa pastram puritatea apelor, sa ocrotim frumusetea peisajelor silvopastorale si sa intreprindem alte actiuni economice, protective si estetice.
Enigme biochimice
Stiati ca…
Dr. ing. Teodor Marusca
director general al Institutului pentru Cercetarea si Dezvoltarea Pajistilor
18-03-2024 Eco / Bio
Fermierii romani si moldoveni au pornit intr-o calatorie pentru a descoperi produse biologice inovatoare, prin participarea la evenimentul educativ organizat de compania internationala Corteva Agriscience de cercetare si dezvoltare in domeniul agricol, care introduce in 2024 aceste inovatii revolutionare in ambele tari. Peste 500 de fermieri si distribuitori din Romania si Republica Moldova s-au alaturat expertilor Corteva pentru a afla despre noile practici sustenabile, care isi au originile di... Mai multe>>
12-02-2024 Energie regenerabila
Fonduri nerambursabile de peste 800 milioane euro pentru investitii in proiecte de energie verde vor fi disponibile pe piata in urmatoarele saptamani, unde companiile vor putea creste eficienta energetica a fabricilor sau noi unitati de producere a energiei regenerabile vor putea fi instalate pe tot teritoriul tarii, arata datele REI, grup de companii specializate in atragerea de fonduri europene si ajutoare de stat, aflat in topul celor mai mari firme de consultanta de profil din Romania. Mai multe>>
23-01-2024 Energie regenerabila
Intr-un context economico-politic tot mai instabil, romanii, atat persoane fizice, cat si persoane juridice, resimt costurile din ce in ce mai mari la energie si se indreapta spre sistemele fotovoltaice, ce le-ar putea reduce aceste costuri de pana la 6 ori. Astfel, 2024 va fi cel mai bun an pentru piata de sisteme fotovoltaice, cu o cerere in crestere, in special din partea romanilor din mediul rural, si cu un interes ridicat pentru finantari din partea IMM-urilor, arata previziunile Kilowat, u... Mai multe>>
09-01-2024 Energie regenerabila
UniCredit Bank Romania a finalizat cu succes o tranzactie de finantare pe proiect, in valoare totala de 39,3 milioane de euro cu Comcris Energy SRL, o subsidiara a companiei de productie din surse regenerabile, Enery, cu sediul la Viena. Pachetul de finantare sustine dezvoltarea, constructia si exploatarea centralei fotovoltaice Sarmasag de 51,4 MW DC, situata in judetul Salaj. Mai multe>>
13-12-2023 Energie regenerabila
Directia in care se indreapta biocombustibilii este neclara si exista dificultati la fiecare pas, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat astazi. Lipsa unei viziuni pe termen lung a afectat siguranta investitiilor, iar problemele legate de durabilitate, concurenta pentru biomasa si costurile ridicate actioneaza drept constrangeri in introducerea in utilizare a biocombustibililor. Mai multe>>
21-11-2023 Energie regenerabila
Sectorul de energie verde este unul dintre cele mai populare subiecte ale ultimilor ani, iar aceasta tendinta este de asteptat sa persiste avand in vedere intentia globala de tranzitie catre politica emisiilor zero. Cu toate acestea, piata nu a inregistrat un avans constant si sigur. Potrivit lui Radu Puiu, analist financiar la XTB Romania, in ultimele luni, actiunile din domeniul energiei regenerabile au pierdut puternic teren, inregistrand o performanta semnificativ mai mica fata de companiile... Mai multe>>
21-11-2023 Protectia mediului
Start-up-urile romanesti 3D Printing Hub si Peelhy s-au calificat printre primele cinci solutii regionale ale competitiei pentru un viitor sustenabil, BASF Innovation Hub. Selectarea acestora in etapa regionala deschide posibilitatea de a participa la Marea finala pentru intreaga Europa Centrala si de Sud-Est. Start-up-ul Peelhy dezvolta un bio-sticker antimicrobian si biodegradabil pentru alimente proaspete si legume cu coaja comestibila, care scade nivelul acestora de contaminare. Mai multe>>
12-11-2023 Protectia mediului
Proiectul „BIOservicES - Crearea legaturilor intre biodiversitatea solului si serviciile si functiile ecosistemice in diferite utilizari ale solului: de la identificarea factorilor, presiunilor si rezilientei la schimbarile climatice pana la evaluarea economica a acestora”, condus de Universitatea Politehnica din Cartagena si coordonat de Raul Zornoza, profesor la aceeasi institutie, anunta debutul. Cu un buget de 7 milioane de euro obtinut prin programul Horizon Europe, proiectul va reuni 22 de... Mai multe>>
01-11-2023 Energie regenerabila
Poti instala o baterie solara in casa ta pentru a stoca energia produsa de panourile solare si pentru a o utiliza in timpul noptii sau in zilele innorate. Proprietarii de cladiri comerciale au posibilitatea sa foloseasca baterii solare pentru a economisi energie si a reduce costurile cu electricitatea. Astfel, bateriile pot fi amplasate pe acoperisuri, in parcari sau in spatii de depozitare. Agricultorii pot instala baterii solare pentru a alimenta pompe de apa, sisteme de irigatie si alte echip... Mai multe>>
20-10-2023 Protectia mediului
Schimbarile recente ale climei au motivat fermierii sa adopte practici sustenabile in scopul obtinerii unei productivitati pe termen lung. In 2023, fermierii romani persista in eforturile lor de a se alinia cu practici care sustin un sistem alimentar rezilient. Mai multe>>
12-10-2023 Protectia mediului
Esti agricultor si doresti sa imbunatatesti practicile de gestionare a terenului tau si sa contribui la un viitor mai sustenabil? Raspunsul este: cursul despre agricultura sustenabila si gestionarea terenului, finantat prin Programul Erasmus+. Condus de o echipa de experti in agricultura durabila, Cursul de agricultura sustenabila Agereco este conceput pentru a oferi agricultorilor cele mai recente tehnici si cele mai bune practici pentru gestionarea terenurilor, intr-un mod prietenos cu me... Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>