Pajistile montane ale Romaniei, in suprafata de circa 2,1 milioane de hectare, sunt situate la peste 600-800 metri altitudine in Muntii Carpati, pornind din etajul superior al padurilor de gorun, traversand etajele fagului, molidului, cel subalpin al tufarisurilor de jneapan pana in etajul alpin al ierburilor, care atinge 2.544 metri pe Vf. Moldoveanu, din Masivul Fagaras.
Daca in partea inferioara a zonei montane conditiile climatice si de sol permit practicarea unei agriculturi mai diverse, in partea superioara, la peste 1.200 – 1.400 de metri altitudine, deasupra locuirii permanente in Carpati, terenul agricol este constituit exclusiv din pajisti permanente seminaturale, rezultate dupa defrisarea padurii si tufarisurilor, sau pajisti permanente naturale in etajul alpin.
Astfel, pe masura ce creste altitudinea, sporeste ponderea pajistilor permanente si posibilitatea valorificarii acestora, ca resursa furajera naturala, necesara cresterii animalelor erbivore.
Valorificarea pajistilor permanente prin pasunat cu animalele, in sezonul de vegetatie, sau prin cositul fanului, pentru sezonul rece al anului, este o practica milenara pe meleagurile noastre. Pana la aparitia fertilizantilor de sinteza pentru nutritia plantelor si a substantelor chimice de combatere a buruienilor, bolilor si daunatorilor la plantele de cultura se practica o agricultura traditionala si se obtineau produse alimentare vegetale si animale naturale cu calitati sanogene mai ridicate.
Utilizarea pe scara larga, uneori exagerata, a fertilizantilor si pesticidelor chimice in agricultura a dus la dezechilibre grave in mediul ambiant si la cresterea incidentei unor boli in randul populatiei umane.
Pentru a contrabalansa tendinta practicarii agriculturii intensive prin utilizarea substantelor chimice de sinteza, in Europa, cu deosebire in zona montana, au aparut si se practica mai multe sisteme de agricultura care utilizeaza fertilizanti naturali cum sunt composturile preparate dupa diferite metode. Iata cateva dintre aceste metode si initiatorii lor:
Se poate spune ca leaganul agriculturii ecologice franceze si elvetiene sunt Muntii Jura, unde a trait si muncit parintele acestei discipline, filosoful si agronomul de origine austriaca Rudolf STEINER (1861-1925). Acesta a fondat la Dornach, in Elvetia, Centrul de studii antroposofice „Goetheanum”, unde s-au facut cercetari in domeniul terapiilor naturiste si al agriculturii biodinamice, creandu-se preparatele enzimatice 500-507 formate din balega de vaca si plante medicinale, utilizate si in prezent.
In Muntii Jura, cu strat litologic calcaros, pe care s-au format soluri subtiri si pietroase cu pajisti intinse, de o biodiversitate ridicata, principala activitate agricola este cresterea vacilor de lapte si prepararea branzeturilor de foarte buna calitate.
Tinand seama de aceste rezultate obtinute in zona montana a Europei, pentru practicarea agriculturii ecologice in Carpatii romanesti va trebui sa alegem cu prioritate arealele cu substraturi geologice calcaroase cum sunt Muntii Apuseni, Muntii Banatului, Muntii Bucegi – Piatra Craiului, Muntii Rarau – Giumalau, Ceahlau si alti munti cu substrat bazic, urmate indeaproape de cele cu substraturi neutre, cum sunt rocile vulcanice (Oas, Gutai, Tibles, Calimani, Harghita, Persani). De altfel, si gospodariile permanente urca in Carpati la altitudinea de 1300-1500 metri numai pe substraturi calcaroase (Apuseni, Bucegi) si aproape deloc peste 800 – 1000 metri pe substraturi litologice silicoase, acide (Cibin).
Daca se doreste practicarea unei agriculturi ecologice pe soluri acide, este necesara amendarea calcica pentru corectarea aciditatii, pentru aceasta fiind necesare eforturi financiare mai mari.
Substratul calcaros nativ al solurilor de munte este o garantie sigura a instalarii in pajisti si a reusitei cultivarii in arabil a leguminoaselor perene, veritabile „uzine vii” de fixare a azotului atmosferic, fara de care nu ar fi posibila o agricultura ecologica eficienta.
Practicarea agriculturii ecologice reclama o fertilizare aproape exclusiva cu gunoi de grajd, tulbureala de grajd (purin, güle), compost, obtinute in principal de la specia bovina. Este utopic sa ne gandim ca se poate dezvolta o ferma ecologica fara cresterea bovinelor de la care, sa se obtina la nivel local, cu cheltuieli minime de transport si administrare, fertilizantii de origine organica pentru pajistile permanente si culturile agricole in arabil.
Conform reglementarilor europene, la care a subscris si Romania, sunt admise maximum doua Unitati Vita Mare (UVM) la un hectar de teren agricol (echivalentul a doua vaci de lapte), astfel incat sa nu se depaseasca 170 kg/ha/an azot provenit din dejectiile animalelor din ferma.
Cresterea bovinelor, in special a vacilor de lapte, se face in sistem extensiv pe pasune in perioada de vegetatie si in stabulatie libera, avand ca principal furaj fanul obtinut pe pajisti permanente bogate in leguminoase perene sau din culturi de leguminoase si amestecuri de graminee cu leguminoase perene in arabil.
Furajele concentrate (graunte de cereale si boabe de leguminoase) sunt produse pe cat posibil in ferma proprie si, in caz ca nu sunt suficiente, sunt cumparate de la alte ferme cerealiere care produc in sistem ecologic, fiind aproape singurele intrari, pe langa sare.
O mare atentie este acordata confortului vacilor de lapte si altor categorii de bovine care pe pasune au acces permanent la apa si umbra, inclusiv conditii de scarpinat la trunchiurile arborilor. La fel, in grajd, animalele au la dispozitie un pat gros de paie, pentru a produce o cantitate cat mai mare de gunoi, necesar pentru fertilizarea culturilor. Furajarea exclusiva cu fan de cea mai buna calitate se face la discretie si cea cu concentrate, in functie de productia de lapte a fiecarei vaci.
Pajistile permanente, cu diversitatea lor floristica, utilizate ca pasune si pentru producerea fanului, fac in final diferenta de calitate si savoare a laptelui de vaca si branzeturilor care se obtin in diferite zone geografice si pedoclimatice sub diferite marci cu origine cunoscuta si controlata.
Pe pajistile permanente unde animalele pasc si se odihnesc peste noapte sub cerul liber in spatii ingradite (tarle, staoine) pentru a fi ocrotite de rapitoarele mari (ursi, lupi, rasi), se concentreaza dejectii lichide si solide, adesea in exces. De aceea este imperios necesar ca tarla sa fie mutata la doua – patru zile pe pajistile cu covor ierbos format din specii furajere valoroase de paius rosu (Festuca rubra), iarba-campului (Agrostis capillaris) si la patru – sase zile pe pajistile degradate de parul-porcului (Nardus stricta), cu o densitate de o oaie/mp sau o vaca/6 mp.
Stationarea mai lunga de sapte – opt nopti in acelasi loc poate duce la degradarea covorului ierbos al unei pajisti si la instalarea buruienilor nitrofile ca steviile (Rumex sp.), urzica mare (Urtica dioica), stirigoaia (Veratrum album), brandusa de toamna (Colchicum autumnale) si altele.
Rezulta astfel rolul deosebit pe care il au pajistile permanente in practicarea unei agriculturi ecologice in zona montana, unde este necesar sa producem hrana ecosanogena pentru nevoile familiale sau pentru comercializare, sa practicam agroturismul adevarat cu alimente produse in gospodaria proprie, sa pastram puritatea apelor, sa ocrotim frumusetea peisajelor silvopastorale si sa intreprindem alte actiuni economice, protective si estetice.
Enigme biochimice
Stiati ca…
Dr. ing. Teodor Marusca
director general al Institutului pentru Cercetarea si Dezvoltarea Pajistilor
07-08-2025 Energie regenerabila
- PORR, compania austriacă de construcții și infrastructură, a fost aleasă ca partener pentru lucrările civile și electrice - Cele 42 de turbine de 6,4 MW, cu cea mai mare putere instalată din România, vor fi furnizate de Vestas - Construcția Fazei 2 este programată să înceapă în toamnă Mai multe>>
24-07-2025 Alimentatie sanatoasa
Tehnologia devine un instrument cheie pentru români în monitorizarea sănătății: 69% dintre respondenții sondajului Voice of the Consumer 2025 realizat de PwC România folosesc aplicații sau dispozitive inteligente, care le-au influențat obiceiurile zilnice, o treime arătând chiar că și-au schimbat semnificativ stilul de viață. De la ceasuri și brățări inteligente la dispozitive complexe, precum monitoare de glicemie sau aparate de bucătărie cu inteligență artificială, tehnologia facilitează adopt... Mai multe>>
23-07-2025 Energie regenerabila
București, 22 iulie 2025 – Compania Rezolv Energy, sprijinită de fondul de investiții Actis, prin intermediul subsidiarei sale First Look Solutions S.R.L., anunță investiții suplimentare în valoare de până la 331 milioane euro pentru a susține construcția fazei a doua (269 MW) a parcului eolian VIFOR, aflat în județul Buzău, România. Această etapă va permite proiectului să funcționeze la capacitatea maximă de 461 MW. Mai multe>>
11-07-2025 Alimentatie sanatoasa
S-a încheiat cea de-a 8-a ediție a programului educațional național „Stil de viată sănătos, o alimentație diversificata si o atitudine eco-responsabila” sub deviza „Bun pentru Gust, Bun pentru Sănătate, Bun pentru Planetă!”, organizat de Asociația Sărbătoarea Gustului și finanțat de Fundația Auchan cu peste 96.000 euro. Mai multe>>
25-06-2025 Energie regenerabila
Peste 450 mil. EUR fonduri nerambursabile pentru investiții în energie regenerabilă sunt disponibili în această vară. Peste 1 miliard euro fonduri europene pentru antreprenori și viitori antreprenori în această vară; Sunt fonduri în această vară atât pentru start-up-uri, IMM, cât și întreprinderile mari; Peste 11.000 locuri mai sunt disponibile azi la cursurile de antreprenoriat pentru cei 50.000 euro puși la dispoziție prin Start-up Nation. Mai multe>>
20-06-2025 Energie regenerabila
Pentru mulți români, povara scumpirilor va fi greu de dus, iar bugetul familiei va fi vulnerabil. În acest context, energia de la soare devine scutul anti-scumpiri: românii, interes de 2 ori mai mare pentru sisteme fotovoltaice ca să scape de grija facturilor la curent. Scumpirea energiei de la 1 iulie îi dezechilibrează financiar pe unii dintre români, mai ales în contextul creșterii costului vieții. Mai multe>>
22-05-2025 Energie regenerabila
Un nou reper în modernizarea avansata a biogazului, orientat spre piață: Grupul UGS, un furnizor global de top în tehnologii de separare și modernizare a gazelor regenerabile, care include și compania Unconventional Gas Solutions LLC din Houston și H-Iron GmbH din Dortmund, a fondat UGS Europe GmbH, cu sediul în Ratingen, Germania, în ianuarie 2025. Mai multe>>
08-05-2025 Protectia mediului
În lumina raționalizării apei din cauza secetei, care a afectat zeci de mii de persoane în șase județe din România în 2024, un nou raport al mișcării Salvează Solul identifică degradarea solului drept un factor-cheie care accentuează criza apei. Mai multe>>
07-05-2025 Protectia mediului
Fundația WorldSkills România a implementat în peste 300 de școli din România ediția 2024-2025 a programului Educație despre biodiversitate în spații urbane, în cadrul proiectului Acțiuni verzi, viitor durabil. Au fost organizate 3 evenimente de tipul Urban Greening Days la București, Iași și Ciumbrud, care au adus împreună elevi, experți și companii din domeniul înverzirii urbane, ce au ca scop comun soluționarea unei provocări reale din mediul urban actual. Mai multe>>
29-04-2025 Alimentatie sanatoasa
București, 29 aprilie 2025 – Românii își doresc să mănânce sănătos, însă datele studiului „Educația alimentară în România” realizat de AGRICOLA și iVox arată că există o discrepanță între intenție și practică. Peste 77% dintre respondenți au declarat că prioritizează alimentația sănătoasă în mare și în foarte mare măsură, însă doar 4 din 10 își evaluează calitatea alimentației ca fiind „bună”, iar 5 din 10 o descriu drept „medie”. Mai multe>>
27-04-2025 Alimentatie sanatoasa
În plină campanie electorală, tema sănătății și securității alimentare ia avânt. 89% dintre românii cu drept de vot afirmă că nu vor să consume alimente produse cu pesticide și nu vor ca fermierii români să folosească pesticide interzise în UE Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>