Populatie saraca, in campie bogata

Detalii

Categorie: Editorial

04 Iulie 2008

In campiile cele mai fertile din Romania, la 18 ani de la revolutie, majoritatea populatie este saraca. Acest lucru sa petrecut si in SUA, unde populatia din Sudul fertil, era in anii "50" mult mai saraca decat cea din Nord. Istoria Sudului merita cunoscuta, ca sa ne putem da seama, despre cum sa ajuns la saracia romanilor, intr-o tara bogata.

Putine regiuni din lume au potentialul agricol al Sudului din SUA. Putine regiuni din lume au fost atat de nemilos jefuite si atat de epuizate printr-o folosire nerationala si printr-o permaneta incapacitate a omului de a se adapta la mediul inconjurator.

Regiunea scaldata de valea fluviului Mississippi are o lungime de 500 de mile, o latime de 100 de mile si este tot atat de fertila ca si valea Nilului.

Peisajul zonei in anii "50" era cel a foamei si reprezenta o mostenire culturala a epocii de pionerat, a conditiilor coloniale si a sclaviei. Regiunea a fost saracita ulterior, in perioda moderna, prin activitatea speculatorilor de pamant.

Primii colonisti din coloniile din Sud au incercat sa creeze pe pamantul Virginei o agricultura variata. Eu au semanat culturi aduse din Europa, dar care nu s-au adaptat prea bine Sudului. Au invatat de la indieni sa cultive porumbul, fasolea, cartoful dulce, dovleacul, pepenele verde si fragii. Culturile europene s-au indrodus treptat in functie de adaptarea acestora la conditiile de mediu.

Din nefericire acest gen de agricultura nu a fost privita favorabil de catre Anglia. O companie din Londra formata din cavaleri, nobili, negustori si aventurieri, a primit de la regele Iacob I, in anul 1606, dreptul de a exploata coloniile din Sud, si de a gasii o marfa solicitata la export care sa le aduca profituri fabuloase.

Au incercat cu matasea, apoi vita de vie, si au gasit pana la urma un produs indigen, numit tutunul. Astfel s-a creat un sistem de mari plantatii de tutun in Virginia, Maryland si Carolina. Pe valea fluviului Mississipii sa introdus bumbacul, iar in regiunile de coasta ale Louisianei, cultura de baza a devenit trestia de zahar. Marimea unei ferme mijlocii din Sud a ajuns in anul 1700 la 700 de acri.

La mijlocul secolului al XVIII -lea, aristrocratii din Sud, aveau proprietati de 150 000 de acri. Pentru a lucra in aceste ferme in anul 1619 au introdus sclavii negri, adusi din Africa. A inceput sa se dezvolte monocultura cu suita lui de consecinte triste: hrana insuficienta; secatuirea solului; sclavia; munca fortata; crizele economice; si un nivel cultural si biologic scazut al populatiei.

Pe langa aristrocratii mai existau aproape 2 milioane din familiile care nu poseda pamant. Ei sunt arendasi la cheremul fluctuatiilor pretului marfii lor supuse speculatiilor.

La inceput bumbacul si tutunul au fost cultivate fara a se aplica ingrasaminte. Dar prin monocultura s-a saracit pamanturile, incat au devenit necesare cantitati tot mai mari de ingrasaminte chimice. 30% din cel mai fertil teren din Sud, sufera in prezent de eroziune.

Dupa 1900 bancherii si grupurile finaciare din nord au cumparat in bloc fermele saracite din Sud. Forta disponibila din agricultura a inceput sa lucreze, pe niste salarii de mizerie, in fabricile care s-au mutat din Nord in Sud.

Arendasii cu sculele lor vechi au fost alungati, de pe pamanturile din Sud, si au pornit in cautarea de ferme unde sa lucreze in perioadele de campanie. John Steimbeck in romanul "Fructele maniei", a descris acest simbol al mizeriei din mijlocul belsugului, in care arendasii nu aveau bani sa cumpere paine copiilor lor.

In anii "50", au intervenit masurile federale care au dus la reconstructia Sudului. Astfel venitul individual a crescut cu 75% in 10 ani, in timp ce venitul national a crescut, in aceasi perioada, cu numai 56%. Nici astazi dupa 50 de ani de la reforme, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult in bine. "Mahalale rurale ale Sudului sunt lucrul cel mai revoltator din SUA." este parerea analistului american, John Gunter.

In zona Campiilor fertile din Romania, in cei 18 ani de la revolutie se petrece acelasi fenomen de saracie si de degradare biologica si culturala a populatie. Guvernul SUA a intervenit in 1950 cu masuri federale pentru cresterea venitului individual. In Romania peste 50% din populatie traieste sub pragul de saracie, iar masurile nationale se reduc la intalniri populiste si demagogice intre partidele politice.

Aristrocratii romani (cu zeci de mii de ha), aventurierii, speculatorii de terenuri, grupurile financiare si de interes din Romania, sunt tinuti in brate si primesc aceleasi drepturi pe care le-a primit, compania londoneza, de la regele Iacob I, in anul 1606.

De 18 ani rescriem istoria saraciei dintr-o tara bogata, si nu invatam nimic din dilemele Sudului american. Si asta pentruca Romania a ajunsa pe mana unor sabotori ai economiei nationale, pentru care nu exista nici un fel de lege.

Sunt inginer agronom, traiesc intr-o regiune fertila din vestul tarii si nu pot sa stau nepasator la fenomenele de degradare biologica, psihica si sociala a satelor, comunelor si oraselor mici din Campia Aradului. In calitate de consultant agricol, nu am fost solicitat de nici un primar sau consilier local, sa-i sprijin in punerea in practica a masurilor de dezvoltare locala, rurala sau regionala. In schimb reprezentantii puterii locale sunt inconjurati de "asa zisi experti" care ii invata cum sa ocoleasca si sa incalce legea.

Totusi exista o mica mandrie nationala, pentruca am reusit sa rescriem, in 18 ani, istoria sumbra, multiseculara, a Statelor Unite ale Americii. Nu se poate lauda nimeni, in lumea contemporana, cu asemenea performante negative. Si asta pentruca restul lumii se lauda cu un minim de intelepciune si nu cu un maxim de prostie. Iar aceasta prostie nationala ne afecteaza pe toti, deoarece veniturile lunare le cheltuim intr-o saptamana pe mancare si intretinere. Restul de 3 saptamani traim ca si sclavii de pe fostele plantatii ale sudului prin asa numitele "masurile de protectie sociala" oferite de o clasa politica ajunsa in fruntea tarii pe scurtaturi necinstite si imorale.

• < Anterior
• Următor >