Dezvoltarea
rurala trebuie facuta diferit in regiunile rurale, fata de regiunile urbane,
montane, sau fata de regiunile aflate in declin. Pentru fiecare regiune Carta
Europei ofera modelul de urmat acceptat unanim in toata Uniunea Europeana
pentru dezvoltarea rurala.
Conditii de viata ca la oras
In regiunile
rurale trebuiesc create in primul rind conditii de viata acceptabile,
comparabile cu cele din zonele urbane. Orice proiect care se face va contine si
elemente de infrastructura. Sunt necesare drumuri asfaltate, podete, cursuri de
riu regularizate, retele de apa potabila, retele electrice, canalizare, statii
de epurare pentru apele uzate, statii pentru reciclarea deseurilor, asezaminte
sociale si culturale. Toate acestea vor permite dezvoltarea rurala din punct de
vedere economic si sociocultural.
Avem nevoie in
spatiul rural de conditii ca la oras dar nu costuri ca la oras. In spatiul
rural trebuie sa realizam sistemele neconventionale de producere a energie
precum biogazul, energia eoliana, energia solara, biomasa vegetala sau apele
termale. De asemenea trebuie sa folosim materiale locale de
constructii si care sunt mult mai ieftine. Pentru asta
este nevoie de initiativa si de creativiate. Si mai este nevoie de un sistem
democratic participativ, in care locuitorii satelor sa fie implicati, la
realizarea proiectelor, in calitate de membrii ai societatii civile.
Amenajarea si conservarea peisajului
Va trebui in al
doile rind conservat si amenajat peisajului din regiunile rurale. Peisajul spatiului rural rominesc nu este
ingrijit. Taranii nu sunt instruiti de catre cei care ii administreaza. Taranul
romin sa nascut poet, dar a uitat de harul primit de la Dumnezeu. Frumusetea
sufleteasca a taranului roman s-a transformat in mihnire sufleteasca. De la
mihnirea la mizerie nu este decit un pas. Mizeria sufleteasca in care au fost
tinut taranii romani de catre propaganda comunista si propaganda
In Ungaria vezi
toate spatiile verzi intretinute. Si asta pentruca amenda este de 1000 de lei,
daca nu ai taiat buruienile din fata casei. Statul ar face miliarde de lei
numai din amenzi. Si cele mai multe amenzi se pot da administratiilor locale
pentru buruienile din centrul si gunoaiele de la marginea comunelor. O secera costa 6 lei. Cu 1000 de lei, cat
face o amenda, poti lua 166 de seceri, cate una pentru fiecare zi, in care
creste iarba din fata caselor.
Orasele mici din Romania
In regiunile
urbane, care nu reprezinta de fapt
misiunea noastra, trebuie rezolvate alte aspecte cum sunt ocuparea spatiului,
reteaua stradala, transportul in comun, servicile publice, protejarea
patrimoniului arhitectural, punerea in valoare a patrimoniului cultural
artistic. Am prezentat aceste aspecte pentru a vedea ce probleme exista in
regiunile urbane comparative cu cele rurale. Orasele noastre au, din pacate, inca
aspecte de maidane rurale, inclusiv capitala tarii. In afara ca se schimba
bordurile si se construiesc supermarket-uri, in centru, si intreprinderii
pentru navetistii de la tara la periferie, in rest nu se face mai nimic. Vezi
doar reparatii, zgomot, praf, nervi si mizerie.
Regiunile de frontiera
In regiunile de
frontiera va trebui sa utilizam in comun o serie de elemente de infrastructura
cum sunt drumurile sau caile ferate. In al doilea rand trebuie sa evitam
proiectele care au consecinte nefaste pentru mediul statelor vecine. Se stie ca
multe rauri din vestul Romaniei care trec prin zona exploatatiilor miniere de
metale grele pot afecta flora si fauna din Ungaria. In nordul tarii noastre au
fost cazuri grave, care au afectat si mediul din tara vecina. In afara de
simpozione comune, unde se manaca si se bea, eventual se mai fac mici
cumparaturi, nu se petrece mare lucru in regiunile de frontiera.
Regiunile montane
In regiunile de
munte trebuie sa tinem cont de cadrul ecologic, cadrul economic, cadrul social
cultural, dezvoltarea turismului si conservarea mediului natural. Zona de munte
a Rominiei trebuie tratata in mod special. Conservarea mediului natural si
dezvoltarea turismului in cadrele mai sus mentionate trebuie facuta cu stiinta.
Orice abatere, provoaca daune ireparabile pe termen lung. Vezi efectele
defrisarii de paduri. De la tratarea in mod special la tratarea cu indiferenta
este o mica diferenta.
Litoralul romanesc
Regiune de
coasta a Marii Negre trebuie sa urmeze o dezvoltare echilibrata si o
urbanizarea coordonata. In acelasi timp va fi necesara dezvoltarea
transportului maritim, turismului si infrastructurii si protectia mediului. Flota
romaneasca a intrat la apa iar urbanizarea coordonata nu exista. Acum, in sezon
estival, se demoleaza ce s-a construit in vara trecuta. Turismul de pe Litoral
fara infrastructura si fara protectia mediului este sublim, dar falimentar cu
desavarsire.
Regiunile in declin economic
In regiunile in
decline economic cum de altfel sunt majoritatea regiunile rurale din Romania
sunt necesare strategii de reconversie si dezvoltare. Se inceraca timid, pe ici
pe colo, cu finantari de la UE, dar cu finalitate redusa.
In concluzie,
putem spune ca se face dezvoltare rurala dar fara nici o responsabilitate a
celor implicati. As propune sa existe un comisar pentru fiecare regiune, din
cele prezentate mai sus, si care sa raspunda de punerea in aplicare a modelelor
de dezvoltare rurala conform Cartei Europei.
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
13-10-2021 Plante furajere
Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>
12-02-2021 Pajisti pasuni fanete
Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>
08-12-2020 Plante furajere
Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>
24-06-2020 Pajisti pasuni fanete
Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>
19-09-2019 Plante furajere
Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>
25-04-2019 Plante furajere
Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>
24-04-2019 Pajisti pasuni fanete
In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>
20-12-2017 Pajisti pasuni fanete
Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>
28-11-2017 Lucerna
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>