In campiile
cele mai fertile din Romania, la 18 ani de la revolutie, majoritatea populatie
este saraca. Acest lucru sa petrecut si in SUA, unde populatia din Sudul
fertil, era in anii "50" mult mai saraca decat cea din Nord. Istoria
Sudului merita cunoscuta, ca sa ne putem da seama, despre cum sa ajuns la
saracia romanilor, intr-o tara bogata.
Putine regiuni
din lume au potentialul agricol al Sudului din SUA. Putine regiuni din lume au
fost atat de nemilos jefuite si atat de epuizate printr-o folosire nerationala
si printr-o permaneta incapacitate a omului de a se adapta la mediul
inconjurator.
Regiunea
scaldata de valea fluviului Mississippi are o lungime de 500 de mile, o
latime de 100 de mile si este tot atat de fertila ca si valea Nilului.
Peisajul zonei
in anii "50" era cel a foamei si reprezenta o mostenire culturala a
epocii de pionerat, a conditiilor coloniale si a sclaviei. Regiunea a fost
saracita ulterior, in perioda moderna, prin activitatea speculatorilor de
pamant.
Primii
colonisti din coloniile din Sud au incercat sa creeze pe pamantul Virginei o
agricultura variata. Eu au semanat culturi aduse din Europa, dar care nu
s-au adaptat prea bine Sudului. Au invatat de la indieni sa cultive
porumbul, fasolea, cartoful dulce, dovleacul, pepenele verde si fragii. Culturile
europene s-au indrodus treptat in functie de adaptarea acestora la conditiile
de mediu.
Din nefericire
acest gen de agricultura nu a fost privita favorabil de catre Anglia. O companie din Londra formata din cavaleri,
nobili, negustori si aventurieri, a primit de la regele Iacob I, in anul 1606,
dreptul de a exploata coloniile din Sud, si de a gasii o marfa solicitata la
export care sa le aduca profituri fabuloase.
Au incercat cu
matasea, apoi vita de vie, si au gasit pana la urma un produs indigen, numit
tutunul. Astfel s-a creat un sistem de mari plantatii de tutun in Virginia,
Maryland si Carolina. Pe valea fluviului Mississipii sa introdus bumbacul, iar
in regiunile de coasta ale Louisianei, cultura de baza a devenit trestia de
zahar. Marimea unei ferme mijlocii din Sud a ajuns in anul 1700 la 700 de acri.
La mijlocul
secolului al XVIII -lea, aristrocratii din Sud, aveau proprietati de 150 000 de acri. Pentru a lucra in aceste ferme in
anul 1619 au introdus sclavii negri, adusi din Africa. A inceput sa se dezvolte
monocultura cu suita lui de consecinte triste: hrana insuficienta; secatuirea
solului; sclavia; munca fortata; crizele economice; si un nivel cultural si
biologic scazut al populatiei.
Pe langa
aristrocratii mai existau aproape 2 milioane din familiile care nu poseda
pamant. Ei sunt arendasi la cheremul fluctuatiilor pretului marfii lor supuse
speculatiilor.
La inceput
bumbacul si tutunul au fost cultivate fara a se aplica ingrasaminte. Dar prin
monocultura s-a saracit pamanturile, incat au devenit necesare cantitati tot
mai mari de ingrasaminte chimice. 30% din cel mai fertil teren din Sud, sufera in
prezent de eroziune.
Dupa 1900
bancherii si grupurile finaciare din nord au cumparat in bloc fermele saracite
din Sud. Forta disponibila din agricultura a inceput sa lucreze, pe niste
salarii de mizerie, in fabricile care s-au mutat din Nord in Sud.
Arendasii cu
sculele lor vechi au fost alungati, de pe pamanturile din Sud, si au pornit in
cautarea de ferme unde sa lucreze in perioadele de campanie. John Steimbeck in
romanul "Fructele maniei", a descris acest simbol al mizeriei din
mijlocul belsugului, in care arendasii nu aveau bani sa cumpere paine copiilor
lor.
In anii
"50", au intervenit masurile federale care au dus la reconstructia
Sudului. Astfel venitul individual a crescut cu 75% in 10 ani, in
timp ce venitul national a crescut, in aceasi perioada, cu numai 56%. Nici astazi
dupa 50 de ani de la reforme, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult in bine.
"Mahalale rurale ale Sudului sunt lucrul cel mai revoltator din SUA."
este parerea analistului american, John Gunter.
In zona
Campiilor fertile din Romania, in cei 18 ani de la revolutie se petrece acelasi
fenomen de saracie si de degradare biologica si culturala a populatie. Guvernul
SUA a intervenit in 1950 cu masuri
federale pentru cresterea venitului individual. In Romania peste 50% din
populatie traieste sub pragul de saracie, iar masurile nationale se reduc la
intalniri populiste si demagogice intre partidele politice.
Aristrocratii
romani (cu zeci de mii de ha), aventurierii, speculatorii de terenuri,
grupurile financiare si de interes din Romania, sunt tinuti in brate si primesc
aceleasi drepturi pe care le-a primit,
compania londoneza, de la regele Iacob I, in anul 1606.
De 18 ani
rescriem istoria saraciei dintr-o tara bogata, si nu invatam nimic din dilemele
Sudului american. Si asta pentruca Romania a ajunsa pe mana unor sabotori ai
economiei nationale, pentru care nu exista nici un fel de lege.
Sunt inginer
agronom, traiesc intr-o regiune fertila din vestul tarii si nu pot sa stau
nepasator la fenomenele de degradare biologica, psihica si sociala a satelor,
comunelor si oraselor mici din Campia Aradului. In calitate de consultant
agricol, nu am fost solicitat de nici un primar sau consilier local, sa-i
sprijin in punerea in practica a masurilor de dezvoltare locala, rurala sau
regionala. In schimb reprezentantii puterii locale sunt inconjurati de "asa
zisi experti" care ii invata cum sa ocoleasca si sa incalce legea.
Totusi exista o
mica mandrie nationala, pentruca am reusit sa rescriem, in 18 ani, istoria sumbra, multiseculara, a Statelor Unite
ale Americii. Nu se poate lauda nimeni, in lumea contemporana, cu asemenea
performante negative. Si asta pentruca restul lumii se lauda cu un minim de
intelepciune si nu cu un maxim de prostie. Iar aceasta prostie nationala ne afecteaza pe toti, deoarece veniturile lunare le cheltuim intr-o saptamana pe mancare si intretinere. Restul de 3 saptamani traim ca si sclavii de pe fostele plantatii ale sudului prin asa numitele "masurile de protectie sociala" oferite de o clasa politica ajunsa in fruntea tarii pe scurtaturi necinstite si imorale.
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
13-10-2021 Plante furajere
Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>
12-02-2021 Pajisti pasuni fanete
Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>
08-12-2020 Plante furajere
Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>
24-06-2020 Pajisti pasuni fanete
Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>
19-09-2019 Plante furajere
Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>
25-04-2019 Plante furajere
Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>
24-04-2019 Pajisti pasuni fanete
In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>
20-12-2017 Pajisti pasuni fanete
Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>
28-11-2017 Lucerna
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>