Apreciata mai
ales de straini, cea de-a XVII-a Conferinta Europeana a Asociatiilor de Cercetatori
in domeniul Cartofului (EAPR) a avut loc de aceasta data la Brasov, semn al
recunoasterii si aprecierii cultivatorilor acestei specii din Romania.
Gazda a fost,
cum era firesc, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare a Cartofului, al
carui director general, dr. ing. Sorin Claudiu Chiru, a detinut in perioada
2005-2008 functia de presedinte al Asociatiei Internationale.
De numele
doamnei dr. ing. Luiza Mike se leaga multe dintre realizarile de exceptie ale
Statiunii de Cercetare din Targu-Secuiesc. Ea este insa constienta ca acestea
puteau dobandi o valoare mondiala, daca cercetatorii de aici ar fi avut parte
de un tratament economic prietenos.
De mentionat
faptul ca aceasta conferinta se incadreaza intre manifestarile organizate cu
ocazia Anului Mondial al Cartofului programat de ONU. Hotararea organizarii
conferintei la Brasov a fost luata in 2005 la Bilbao – Spania, avand in vedere
ca Romania ocupa unul dintre primele locuri in Europa ca suprafata cultivata.
Printre cei 342
de participanti veniti din 42 de tari din Europa, America, Africa si Australia
s-au numarat si oaspeti de seama ca Pamela Anderson, presedintele CIP (Centrul
International al Cartofului din Peru, tara de origine a acestei culturi),
Escart Elada, ambasadorul statului Peru la Bucuresti, dar si acad. dr. ing. Cristian
Hera, presedintele ASAS.
La
o astfel de manifestare s-ar fi cuvenit sa participe si conducerea MAPDR, care,
pana la urma, a fost reprezentata de un functionar fara putere de decizie.
Parlamentul
Romaniei a fost reprezentat prin deputatul Valeriu Tabara.
Cui folosesc aprecierile
măgulitoare?
Din discutiile
purtate cu oaspetii am retinut ca stiinta agricola romaneasca este cunoscuta si
apreciata mai ales peste hotare. Astfel, Jari Valkanen, prof. univ. la
Helsinki, care a fost ales la Brasov presedintele asociatiei pentru perioada
2008-20011, a tinut sa remarce ca pentru actuala conferinta si-a ales bine locatia,
tinand seama si de perioada optima pentru dezvoltarea cartofului in Romania.
„Intre Finlanda si Romania, (spunea Valkanen), sunt multe similitudini in domeniul cartofului. Avem un
sistem asemanator de producere a soiurilor si cred ca este bine sa se faca
schimburi intre noi. In conditiile crizei mondiale de alimente, cartofului ii
revine un rol esential.“
La randul sau,
olandezul Anton Haverkort, secretarul asociatiei, si-a aratat admiratia pentru
eforturile facute de cercetatorii romani, in conditiile in care acestia nu
beneficiaza de subventii din partea statului. Asa cum
sublinia acad. Cristian Hera: „cercetarea romaneasca
este remarcabila, dar se afla în pragul colapsului. Nici nu mai are posibilitati de finantare, in conditiile in care 81 de mii
ha de pe care se valorifica altadata productia au fost retrocedate. Cum sa mai
tina Romania pasul in cercetare cu UE cand Franta, de exemplu, investeste anual
685 milioane de euro in cercetarea agricolă, iar Olanda, o tara mult mai mică,
58 milioane de euro numai pentru cartofi? Aceasta In conditiile in care, din
1998, statul roman nu a mai alocat niciun leu.“
Perspectiva nu este prea încurajatoare
Ceea
ce s-a petrecut la Brasov a demonstrat ca stiinta agricola romaneasca merita
mai multa atentie. In sectiunile conferintei au fost dezbatute 70 de lucrari. In
plen s-au prezentat expuneri privind impactul Incalzirii globale asupra
cartofului (Anton Haverkort), calitatile sale alimentare benefice sanatatii
(Norbert Haase – Germania), industrializarea cartofului (Sorin Chiru si
colaboratorii) etc.
S-a subliniat,
printre altele, faptul ca suprafata cultivata in Europa va scadea pana la 50%,
in conditiile dublarii productiei pe unitatea de suprafata. La noi, in schimb,
suprafaţa se va reduce doar cu 5%. In acelasi timp se vor mari suprafetele
cultivate in tarile mari ale Asiei.
Aceeasi solutie
o vede si d-na Pamela Anderson pentru tarile sarace unde, odata cu cultivarea
cartofului pe suprafete mai mari, a scazut procentul de imbolnaviri si subnutritie.
La randul sau, prof. univ. Valeriu Tabara, care preda de trei decenii un curs
despre cartof la USAMV Timisoara, vede in acesta „materia
prima a viitorului“ care va ajuta la progresul economic al omenirii.
Cu o floare de cartof…
Dupa
expunerile teoretice oaspetii au luat contact cu terenul. Pe unul din
traseele vizitate s-au evidentiat realizarile unor producatori romani care obtin
rezultate la nivelul fermierilor occidentali.
Unul dintre ei
este ing. Ioan Bartha, managerul Societatii SOLFARM din Sfantu Gheorghe, care
cultiva in fiecare an in jur de 400 hectare, cu preponderenta cartofi. „Mai toate arata excelent, (observa cercetatorul elvetian
Ruedi Schvarzel), iar meritul este exclusiv al producatorului“.
Culturi
frumoase de cartofi au fost admirate de vizitatori si la o ferma din Zabala,
dar mai ales la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare a Cartofului Targu-Secuiesc.
Miron STEFANESCU
REVISTA LUMEA SATULUI
NR. 16, 16-31 AUGUST 2008
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
13-10-2021 Plante furajere
Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>
12-02-2021 Pajisti pasuni fanete
Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>
08-12-2020 Plante furajere
Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>
24-06-2020 Pajisti pasuni fanete
Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>
19-09-2019 Plante furajere
Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>
25-04-2019 Plante furajere
Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>
24-04-2019 Pajisti pasuni fanete
In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>
20-12-2017 Pajisti pasuni fanete
Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>
28-11-2017 Lucerna
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>