O vorba spune
ca toata lumea se pricepe la agricultura si la fotbal. Am putea adauga si
imobiliarele, care au devenit sport national. Toata lumea vinde si cumpara
terenuri. Mai putin ne gandim la cultivarea pamantului. Asa se face ca un
milion de hectare raman nelucrate.
Circuli
cu masina prin Romania si iti dai imediat seama de terenurile vandute – au
ramas parloaga, necultivate, pline de maracini cat calaretul. Satele din jurul
marilor orase, in loc sa redevina bazine legumicole, cum au fost dintotdeauna, s-au
transformat in bazine imobiliare. Foarte bine, astea sunt cererea si oferta
zilei, dar sa nu ne mai plangem. Daca am avea recolte bune in alte parti, am
putea rupe si ceva suprafete pentru imobiliare.
Punctul
116 din Rezolutia PE privind evaluarea "starii de sanatate" a PAC atrage
insa atentia asupra rolului important detinut de agricultorii din zonele
periurbane. Hrana devine marfa cea mai pretioasa. Muntii de unt si
lacurile cu lapte au devenit un vis. Auzi insa de proiecte imobiliare
si mai deloc de cele agricole. Putini romani cumpara terenuri pentru
infiintarea de ferme. Mai curand strainii, care stiu ce valoare va avea o ferma
cu pamant bun. Specialisti de prestigiu afirma ca investitiile in agricultura
vor fi la fel de profitabile precum cele petroliere.
Dezbatem
toate zvonurile politice si toate mondenitatile, mai putin
probleme serioase, cum ar fi faptul ca FAO avertizeaza ca in deceniul urmator
preturile la alimente vor cunoaste "valori fara
precedent" fata de nivelul mediu din ultimii zece ani. Asadar,
agricultura devine importanta pentru fiecare. Sa nu uitam ca 40% din bugetul UE
este destinat finantarii productiei agricole.
Romania
are mari suprafete de teren agricol de cea mai buna calitate, avem
si conditii climatice, nu trebuie decat sa-i sprijinim pe agricultori sa devina
eficienti. Criza preturilor la produsele alimentare n-ar trebui
sa afecteze o tara ca Romania, harazita de Dumnezeu cu "unt", nu pamant. Cand vorbim despre darurile de
care dispune pamantul romanesc, pe prim plan trebuie sa punem tocmai pamantul.
Altii cultiva in nisip si pamant rosu, iar noi ne batem joc de cel mai bun
pamant posibil.
De departe, agricultura este cea mai raspandita ocupatie umana – 42% din populatia globului. Atunci, iti pui intrebarea: de ce se
scumpesc alimentele? Securitatea alimentara depinde de noi: sa ne
uitam mai atent la cultivarea terenurilor, nu la vanzarea lor pentru scopuri
imobiliare. In perspectiva, terenul va fi mai valoros prin productia agricola
decat 10-15 euro/mp cat se obtine acum pe el.
Dezvoltarea
accelerata a pietei imobiliare nu este ceva rau, asa cum scoaterea
din circuitul agricol a 500 de hectare — sa zicem – pentru orase ca Timisoara,
Cluj, Iasi nu inseamna cine stie ce, cu o conditie: sa cultivam sutele de mii
de hectare nelucrate.
Comuna Stefanestii de Jos a ajuns etalonul luptelor de strada cu iz de imobiliare, prin mita electorala data la intamplare. "stefanescul" este, asadar, etalonul imobiliarului. O
categorie noua de satean, capabil sa vina de cu noapte la urne, sa-l voteze pe
cel care-i asigura o vanzare mai buna terenului sau agricol. "stefanestii" nostri se gandesc si sa pacaleasca
APIA prin supradeclaratii. Dar CE ne-a numarat hectarele (aproape un milion in
plus).
"stefanestii
nostri" au trecut mai curand prin febra nutriilor (rentabile cat timp se vindeau pentru reproductie; asa se va intampla si
cu chinchilla, adica tot o himera), au distrus sistemele de irigatii (in anii
secetosi stau cu ochii pe cer, dupa ce au furat dalele din canale), au taiat
padurile, au furat caramizile grajdurilor.
Romania,
lipsita de resurse, face fara sa vrea agricultura ecologica sau
organica. Adica produce hrana curata. asta este un avantaj. Pretul obtinut din
produsele ecologice este dublu. Numai ca, la invazia de produse de aiurea, si
agricultorii romani vor apela la fertilizanti, stimulatori, regulatori de
crestere, hormoni s.a.m.d.
Cunosc
un savant roman care a reusit sa inmulteasca o viespisoara ce se poate
hrani cu ouale a peste 200 de daunatori ai agriculturii. Dar s-a uitat cu
desavarsire de componenta biologica – adica sa beneficiezi aproape gratuit de
serviciile naturii. Australia, de pilda, s-a transformat in cel mai mare
producator de hrana organica din lume. La noi, agricultura ecologica este
o sansa amanata.
In
multe zone din tara se practica o agricultura de Ev Mediu, in vreme ce
peste tot in lume se vorbeste despre rolul vital al tehnologiei in cultivarea
pamantului. Iata exemplul Chinei, care a accelerat procesul de modernizare a
agriculturii sale, in conditiile in care este tara cu cea mai mare populatie
din lume, cu rezerve mici de apa si suprafete arabile reduse (7% din suprafata
arabila a lumii, in vreme ce are de hranit un sfert din populatia globului).
Deplangem SUA – "zdruncinate de criza financiara" –, dar sa nu uitam
ca ele reprezinta cel mai mare exportator de produse agricole din lume. In
final, vom descoperi cum creste economia americana din devalorizarea dolarului
si ce banet obtine din produsele sale agricole.
Sa
luam si exemplul danez: agricultura produce alimente pentru 25 milioane
de oameni, adica de patru ori populatia Danemarcei, tara vitregita din punctul
de vedere al terenului si al climei. 65% din productia agricola daneza este
destinat exportului.
Agricultura
noastra, cu pamanturi atat de bune, ar trebui sa-i hraneasca pe romani si
jumatate din Europa. "stefanestii nostri"
s-o tina tot asa! Sa dezbata ce a mai facut Magda lu’ Tolea, in vreme
ce-si pun stomacurile la bataie cu produse scumpe. Mancarea o sa arda tare la
buzunar.
Petre Mihai Bacanu
Romania Libera
25-01-2024 Pajisti pasuni fanete
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca anunta lansarea unui concurs inedit, cu premii consistente, destinat fermierilor romani care integreaza pasunatul in cresterea animalelor (vaci, oi, capre, cai etc). Concursul are loc in cadrul Proiectului Grazing4Agroecology (G4AE), in care USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, si in parteneriat cu UBM Feed Romania, fabrica de furaje din comuna Sanpaul (jud. Mures). Mai multe>>
07-03-2023 Pajisti pasuni fanete
USAMV Cluj-Napoca reprezinta Romania, in calitate de partener, in cadrul Proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), care sustine fermierii prin promovarea unor solutii inovative, prin care sistemele agricole bazate pe pasunat sa devina viabile din punct de vedere economic, iar obiectivul principal este acela de a produce alimente mai sanatoase si cu un impact mai scazut asupra mediului. Mai multe>>
13-10-2021 Plante furajere
Calitatea furajelor insilozate poate fi pastrata si imbunatatita cu ajutorul inoculantilor furajeri Pioneer®, astfel incat intreaga energie colectata in camp si conservata in silozuri sa ajunga in hrana animalului. Inoculantii Pioneer® au fost testati in ferme in conditii optime de recoltare, iar rezultatele experientelor arata ca acestia imbunatatesc calitatea insilozarii si scad pierderile, chiar si atunci cand conditiile de mediu si de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune. Mai multe>>
12-02-2021 Pajisti pasuni fanete
Fundatia ADEPT Transilvania a lansat la finele anului 2020, un nou proiect cu finantare prin programul LIFE al Uniunii Europene, implementat cu sprijinul Deutsche Bundesstiftung Umwelt DBU (Fundatia Federala Germana pentru Mediu) si Sigrid Rausing Trust, in valoare de 596,275 Euro, ce se va derula pana la finele anului 2023. Scopul acestui proiect este acela de a demonstra modul in care cooperarea la scara larga, de peisaj, poate duce la cresterea veniturilor fermierilor care gestioneaza terenur... Mai multe>>
08-12-2020 Plante furajere
Conditiile meteorologice au fost variabile in intreaga Europa de-a lungul sezonului agricol 2020 si au avut un impact direct asupra prezentei mucegaiurilor si micotoxinelor specifice in diferite regiuni. Micotoxinele sunt produse de anumite specii de mucegaiuri si sunt o preocupare pentru crescatorii de animale din cauza capacitatii lor de a influenta negartiv calitatea furajelor si ulterior, sanatatea si performanta animalelor. Mai multe>>
24-06-2020 Pajisti pasuni fanete
Proprietatile solului, conditiile climatice (minimum 800 mm precipitatii anuale), altitudinea, compozitia floristica influenteaza potentialul de productie al pajistilor. Pajistile/fanetele din zonele montane sunt de obicei cosite de 2-3 ori pe an, iar pajistile si fanetele intensive aflate in zone favorabile pot da chiar si 5-6 coase/an. O pajiste/faneata cu 3 coase/an consuma aprox. 100 - 130 kg N/ha. Mai multe>>
19-09-2019 Plante furajere
Barenbrug are placerea sa anunte ca si-a unit fortele cu Holland Farming Agro ca distribuitor pentru iarba furajera si seminte de lucerna in Romania. Aceasta colaborare reprezinta un pas benefic, care ne ofera sansa de a sta si mai mult la dispozitia fermierilor din Romania. Acum fermele romanesti producatoare de lapte pot fi sigure de calitatea inalta a semintelor furajere testate de ani de zile pe piata locala la Centrul de cercetare Barenbrug din Brasov. Mai multe>>
25-04-2019 Plante furajere
Pentru a veni in sprijinul producatorilor de plante furajere (lucerna, trifoi), atentionam ca s-a depistat atacul produs de Cuscuta spp. (tortel) sub forma de vetre, care netratate, se pot intinde pe toata suprafata, compromitand intreaga recolta de masa verde sau seminte. Deasemenea conditiile climatice din ultima perioada, au creat, conditii deosebit de favorabile atacului unui complex de daunatori periculosi, specifici lucernei, cum ar fi de exemplu gargarita frunzelor de lucerna (Phytonomus ... Mai multe>>
24-04-2019 Pajisti pasuni fanete
In data de 24 aprilie 2019 a fost promulat Decretul de aprobare a Legii pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (PL-x 235/23.04.2018). Mai multe>>
20-12-2017 Pajisti pasuni fanete
Pasunatul animalelor domestice va fi permis pe perioada intregului an crescatorilor care sunt proprietari sau detin cu orice titlu terenuri agricole ori au acordul scris al proprietarilor de terenuri agricole, pe care se pasuneaza. Mai multe>>
28-11-2017 Lucerna
Presedintele Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), dr. Geronimo Branescu a semnat, alaturi de Zhi Shuping, ministrul Administratiei Generale pentru Supravegherea Calitatii, Inspectie si Carantina a Republicii Populare Chineze (AQSIQ), Protocolul privind conditiile sanitare veterinare si fitosanitare pentru exportul de lucerna romaneasca in Republica Populara Chineza. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>