Europarl. Gabriela Zoana: Romania va fi, in continuare, favorizata de Politica Agricola Comuna post 2020

Detalii

Categorie: Stiri agricole

01 Mai 2018

Europarlamentarul Gabriela Zoana: "Vesti bune de la Bruxelles - Romania va fi, in continuare, favorizata de Politica Agricola Comuna si dupa 2020! Fermierii mici si mijlocii vor fi favorizati, dar va trebui sa gasim variante pentru sustinerea in continuare a marilor fermieri" a precizat vicepresedintele Comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European - Comisia AGRI.

In data de 2 mai 2018, este planificata prezentarea de catre Comisia Europeana a variantei de buget propuse pentru perioada de dupa 2020, umbrela sub care va fi si bugetul viitoarei Politici Agricole Comune, iar in data de 30 Mai la Strasbourg vor fi prezentate propunerile de reforma.

Discutiile purtate, la nivel European, premergator acestui moment lasasera loc unor speculatii in ceea ce priveste bugetul PAC, un buget care la acest moment reprezinta aprox. 38% din bugetul total al Uniunii Europene. Nu au fost putine voci care au sustinut taierea drastica a fondurilor alocate acestui buget, iar cel mai dur scenariu prezentat initial de Comisia Europeana prevedea o scadere chiar si cu 30% a fondurilor alocate PAC 2020.

In acest context, europarlamentarul Gabriela Zoana, in calitate de vicepresedinte al Comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European (Comisia AGRI), a depus si depune in continuare eforturi sustinute pentru ca Romania, ca tara in care agricultura detine o pondere insemnata in ecuatia economiei nationale, sa nu aiba de suferit; in cadrul acestor demersuri, europarlamentarul roman a avut in luna martie o intalnire cu Antonio Tajani, presedintele Parlamentului European, caruia i-a prezentat pozitia Romaniei in cadrul negocierilor care urmau sa aiba loc si i-a solicitat ca viitoarea politica agricola comuna sa tina cont de specificitatea agriculturii romanesti. Comisarul european pentru agricultura Phil Hogan a avut mai multe discutii cu europarlamentarul Gabriela Zoana, toate vizand pozitia Romaniei pentru viitoarea politica agricola comuna.

Negocierile se indreapta in acest moment catre 3 directii principale si este extrem de probabil ca maine, 2 Mai 2018, Comisia Europeana sa prezinte urmatoarele principii pe care va fi construit bugetul PAC 2020:

I. Sprijinirea micilor fermieri si a tinerilor fermieri si limitarea platilor directe la 60.000 Euro/beneficiar/an.

Comisia Europeana are in vedere o limitare a platilor directe catre toti fermierii la suma de 60.000 Euro/beneficiar/an. Acesta este un scenariu care NU va afecta fermierii de marime medie si mijlocie dar va afecta marile exploatari agricole.

In plus, micii fermieri vor fi considerati prioritari si vor fi sprijiniti printr-un mecanism care este gandit ca fiind complementar actualului sistem, inclusiv prin suport european si national oferit pentru a intelege si aplica managementul riscului in agricultura, in ceea ce priveste productia si desfacerea produselor agricole.

In Romania, ponderea o detin micii fermieri, acesta fiind un motiv pentru care in acest scenariu va exista un impact mai redus in tara noastra fata de alte tari europene, cu o agricultura mai dezvoltata si mai tehnologizata.

Cu toate acestea, in viziunea eurodeputatului Gabriela Zoana trebuie projejati si cei cei care detin mari exploatari agricole, context in care trebuie gandit un mecanism prin care fondurile europene sa fie directionate si catre marii fermieri, peste acel plafon gandit de Comisia Europeana pentru platile directe. In acest fel s-ar putea proteja atat productia agricola, cat si veniturile din exporturile agricole, mentinandu-se competitivitatea Romaniei pe plan extern. In contextul in care majoritatea statelor membre vor fi in favoarea plafonarii, eurodeputatul Gabriela Zoana considera ca ceea ce ar putea sa obtina Romania este o plafonare voluntara, lasarea la latitudinea statelor membre sa decida asupra plafonarii.

II. Existenta a 9 principii de baza a viitoarei PAC.

1. 1. Sprijinirea fermelor si exploatarilor agricole viabile pentru cresterea securitatii alimentare in Uniunea Europeana.
   2. Cresterea competitivitatii si a orientarii productiei pe nevoile pietei de desfacere.
   3. Imbunatatirea pozitiei fermierilor in cadrul lantului alimentar.
   4. Cresterea contributiei agriculturii la imbunatatirea conditiilor climatice.
   5. Promovarea dezvoltarii sustenabile si managementul eficient al resurselor naturale.
   6. Conservarea naturii si conservarea peisagistica.
   7. Atragerea tinerilor catre sectorul agricol.
   8. Cresterea numarului locurilor de munca in agricultura, a incluziunii sociale si dezvoltarea economica a zonelor rurale dependente de agricultura.
   9. Satisfacerea nevoilor si asteptarilor societatii in ceea ce priveste alimentatia.

III. Identificarea variantei optime de ajustare a contributiilor sau reducerea fondurilor catre alte sectoare pentru a nu exista taieri semnificative ale bugetului viitoarei PAC.

In ceea ce priveste negocierea pe viitoarea propunere bugetara, la momentul acesta exista 2 directii de negociere ca urmare a Brexit-ului: diminuarea bugetului sau marirea contributiei statelor membre.

Franta, Italia si Germania au cazut de acord sa se mareasca procentual contributia statelor membre, astfel incat sa nu existe reduceri ale bugetului PAC, insa tarile nordice, mai putin interesate de acest sector, se opun deocamdata. Discutiile se poarta in contextul in care Brexit a diminuat bugetul UE cu peste 12 miliarde Euro, iar prioritatile Comisiei sunt securitatea, migratia si apararea.

In acest moment exista doua mari curente de opinii: Comisia Europeana gandeste un scenariu in care statele membre sa isi mareasca procentual contributia la bugetul Uniunii cu 0,1%, scenariu in care PAC si politica de coeziune vor suporta reduceri ale bugetului cu 5-6% (un procent oricum mult mai redus decat acel scenariu de taiere cu 30% a fondurilor).

Al doilea curent de opinie vine de la Parlamentul European — un scenariu in care contributia statelor membre sa se mareasca cu 0,3-0,4%, dar sa nu existe taieri ale fondurilor destinate agriculturii. Desigur, negocierile intre statele membre, Parlament si Comisie vor stabili cuantumul exact al acestor propuneri.

Vicepresedintele Comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, Gabriela Zoana a sustinut si sustine in continuare pozitia Romaniei la Bruxelles, mentinerea bugetului PAC la acelasi nivel si sustinerea sistemului platilor directe, fara plafonare, iar daca va fi impusa prin decizia majoritara plafonarea, aceasta sa fie lasata la dispozitia statelor membre / plafonarea voluntara.

In cadrul discutiei cu Antonio Tajani, Gabriela Zoana a punctat necesitatea mentinerii bugetului PAC: 'Dupa cum stiti, domnule presedinte, Romania detine una dintre cele mai mari suprafete agricole din Uniunea Europeana. Mentinerea PAC este extrem de importanta pentru a sustine productia la nivelul Europei, pentru a o valorifica si pentru a limita, pe cat posibil, importurile din afara Uniunii Europene. Va solicit, pe aceasta cale, sprijinul pentru mentinerea bugetului PAC si al celor 2 piloni, pentru mentinerea platilor directe fara cofinantare nationala si pentru continuarea platilor SAPS. Pentru Romania este importanta reducerea decalajelor intre fermierii din diferitele state membre'.

Romania trebuie sa isi apere punctul de vedere care a rezultat in urma Consultarilor Nationale pe tema viitoarei Politici Agricole Comune in cadrul negocierilor dure care urmeaza, iar Gabriela Zoana, in calitate de vicepresedinte AGRI, comisie care va fi in prim planul negocierilor bugetului viitoarei PAC, va juca un rol extrem de important.

• < Anterior
• Următor >