Eurodeputatii in Parlamentul Europei

Detalii

04 Decembrie 2007

 
Parlamentul European - Strasbourg (Franta)

La Parlamentul European sunt 785 de Deputaţi Europeni. În timp ce Consiliul reprezintă interesele Statelor Membre, iar Comisia le susţine pe cele ale Uniunii, Parlamentul European reprezintă cei 490 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene şi este ales direct de aceştia. Deciziile Deputaţilor Europeni au impact direct asupra vieţilor oamenilor din toate ţările Uniunii. Daca cetatenii romani ar fi stiut ce rol au eurodeputatii in realizarea bunastarii lor ar fi avut un motiv bun ca să meargă, in numar mai mare, la vot în alegerile Europene.

Deputaţii Europeni pot aproba, modifica sau respinge majoritatea proiectelor de legi Europene. Parlamentul European nu este singurul care are cuvântul final asupra legislaţiei. Cu toate acestea, pentru ca o lege să fie adoptată, Parlamentul trebuie să ajungă la un acord cu Consiliul, reprezentant al Statelor Membre.

Din ce în ce mai mult, Parlamentul European, reprezentând interesele cetăţenilor, este cel care găseşte soluţii ce duc la legislaţie Europeană. Îmbunătăţirea standardelor pentru apa de scăldat, folosirea mai sigură a Internetului, numărul maxim de ore de muncă, interzicerea testelor pe animale pentru cosmetice şi etichetarea produselor alimentare sunt doar câteva din domeniile asupra cărora au aprobat legi Deputaţii Europeni.

Deputaţii Europeni au putere de decizie şi asupra bugetului European şi supraveghează cheltuielile din cadrul acestuia.

De asemenea, Deputaţii supraveghează activitatea Comisiei, adresându-i întrebări, acordând descărcarea de gestiune (verificând dacă banii din bugetul European au fost cheltuiţi corect) sau organizând audieri ale comisarilor desemnaţi. Parlamentul European poate forţa Comisia Europeană să-şi dea demisia.

Lucrările Parlamentului sunt conduse de Preşedinte, care are şi rolul de reprezentant al acestei instituţii in relatiile externe si cu celelalte institutii comunitare. Presedintele este ales de eurodeputaţi. Candidatul care obţine majoritatea absolută a voturilor exprimate prin vot secret este ales. Dacă, după trei tururi de scrutin, nu se obţine o majoritate absolută, Preşedintele este ales cu majoritate simplă, într-un al patrulea tur de scrutin. Mandatul Preşedintelui este de doi ani şi jumătate (o jumătate de legislatură) şi poate fi reînnoit.

Modul de lucru

Deputaţii Europeni petrec patru zile pe lună în sesiune parlamentară la Strasbourg - sesiuni suplimentare sunt organizate la Bruxelles. În timpul acestor şedinţe, Deputaţii se reunesc în public şi iau cele mai importante decizii, votând asupra legislaţiei.

Cea mai mare parte a activităţii lor, însă, are loc în comisiile parlamentare, unde sunt discutate toate propunerile de lege înainte să fie dezbătute şi votate în plen. În comisii, Deputaţii Europeni modifică propuneri ale Comisiei sau Consiliului şi adoptă propuneri legislative sau rapoarte din proprie iniţiativă. În Parlamentul European există 20 comisii de specialitate (de exemplu Comisia pentru Mediu, Sănătate publică şi Siguranţa Alimentară, Comisia pentru Industrie, cercetare şi energie, Comisia pentru Transport şi Turism sau Comisia pentru Agricultură). Deputaţii se mai reunesc în sub-comisii, comisii temporare şi comisii de anchetă, pentru a se concentra asupra unui subiect specific (de exemplu existenţa unor centre de detenţie secrete CIA pe teritoriul Europei sau criza societăţii de asigurări Equitable Life).

O săptămână pe lună este dedicată de obicei reuniunilor grupărilor politice, unde Deputaţii Europeni discută legislaţia propusă ce urmează să fie dezbătută în plen. Deputaţii sunt grupaţi în funcţie de afilierea politică, nu de naţionalitate. În Parlamentul European există opt grupări politice. Deputaţii Europeni nu pot face parte din mai multe grupări politice.

În afară de şedinţele de plen, comisii şi grupuri politice, Deputaţii Europeni se mai reunesc în delegaţii (în care Parlamentul European colaborează cu parlamentele ţărilor ce nu fac parte din Uniunea Europeană) şi în inter-grupuri (care se concentrează asupra unor subiecte de interes comun).

Deputaţii Europeni au şi responsabilitatea de a petrece timp în circumscripţiile lor, pentru a putea reprezenta apoi preocupările locale la nivel European. Toţi Deputaţii petrec cât mai mult timp cu cetăţeni, companii locale şi organizaţii din ţara lor. Parlamentul European a rezervat perioade scurte în care Deputaţii Europeni pot face acest lucru.

Grupurile politice la Parlamentul European

Dacă expresia „grup politic“ în context European vă este neclară, atunci următorul dosar a fost scris pentru dumneavoastră. Aici vă prezentăm cele opt grupuri politice de la Parlamentul European, istoricul lor, liderii şi programele. Începem prin a vă prezenta grupul politic şi rolul acestuia în Uniunea Europeană.

Sistemul grupurilor politice la Parlamentul European este unul specific. Deputaţii Europeni se reunesc nu în funcţie de interesele naţionale, ci în formaţiuni supranaţionale ce reprezintă interese comune. De exemplu, grupul cel mai mare în această legislatură, Grupul Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni reuneşte 277 Deputaţi reprezentând toate cele 27 State Membre.

În momentul de faţă, la Parlamentul European sunt opt grupuri politice, la care se adaugă 14 Deputaţi neafiliaţi. Pentru formarea unui grup politic nou este nevoie de cel puţin 20 Deputaţi, iar cel puţin o cincime din Statele Membre trebuie să fie reprezentate în cadrul grupului.

Grupurile politice sunt esenţiale pentru buna funcţionare a Parlamentului European: ele hotărăsc ce subiecte vor fi dezbătute în sesiune şi pot aduce amendamente rapoartelor votate în plen. Înaintea sesiunii, fiecare grup politic hotărăşte asupra poziţiei pe care o va lua; cu toate acestea, nici un Membru nu poate fi forţat să voteze într-un anumit fel.

„Coordonatorii de grup“ joacă un rol important, oferind un punct de contact în
interiorul grupului lor politic şi organizând în cadrul comisiilor sprijinul în ce priveşte votarea rapoartelor.

Fiecare grup politic îşi desemnează un preşedinte - în anumite cazuri doi preşedinţi. Influenţa grupurilor se reflectă în faptul că ele pot propune candidaţi pentru toate posturile importante, şi anume pentru Preşedintele Parlamentului, pentru vicepreşedinţi, preşedinţii de comisie şi chestori.

Bilanţul general al activităţii Parlamentului European, la jumătatea legislaturii iulie 2004 - decembrie 2006

Parlamentul European a suferit schimbări majore în 2004. După extinderea istorică a Uniunii de la 15 la 25 State Membre, la 1 mai 2004, alegerile pentru Parlamentul European au avut loc în iunie 2004 în toate cele 25 State Membre. Numărul Deputaţilor Europeni a crescut de la 626 la 732. În consecinţă, numărul limbilor oficiale de lucru a crescut de la 11 la 20, iar numărul combinaţiilor de interpretare a ajuns la nu mai puţin de 380. De la 1 ianuarie 2007, numărul Deputaţilor Europeni a crescut temporar la 785, după sosirea a 35 Deputaţi Europeni din partea României şi a 18 Deputaţi Europeni din partea Bulgariei. După alegerile Europene din 2009, numărul total al Deputaţilor Europeni s-a redus la 736. Totodată, de la 1 ianuarie 2007, numărul limbilor oficiale de lucru a ajuns de la 20 la 23, cu adăugarea Românei, Bulgarei şi Irlandezei.

Una din primele sarcini ale Parlamentului, după alegerile din 2004, a fost votarea componenţei noii Comisii Europene - la vremea respectivă 25 comisari, însă după aderarea României şi Bulgariei, cu 27 comisari. Deputaţii Europeni s-au dovedit foarte fermi când au respins candidatura italianului Rocco Buttiglione pentru conducerea Comisiei; în final Parlamentul a votat în favoarea echipei lui José Manuel Barroso, în noiembrie 2004. În mai 2005, Parlamentul s-a confruntat cu rezultatul negativ al referendumurilor din Franţa şi Olanda privind noua Constituţie Europeană. În ianuarie 2005, Deputaţii Europeni votaseră cu 500 voturi pentru, 137 împotrivă şi 40 abţineri în favoarea Tratatului Constituţional.

Din punct de vedere legislativ, poziţia Parlamentului privind mult dezbătuta Directivă a Serviciilor - care are ca obiectiv facilitarea serviciilor trans-frontaliere, prin înlăturarea obstacolelor din calea liberei circulaţii a serviciilor pe piaţa internă - a fost luată în considerare de Executivul European şi adoptată de Deputaţi în noiembrie 2006. În decembrie 2006, Parlamentul European a adoptat compromisul negociat cu Consiliul privind noul regulament pentru produse chimice, REACH, ce-i obligă pe producători să înregistreze toate substanţele chimice produse sau importate în cantitate de peste o tonă pe an (circa 30.000 substanţe afectate).

Referitor la puterile bugetare ale Parlamentului, Parlamentul a adoptat, în mai 2006, un raport privind perspectiva financiară a Uniunii pentru perioada 2007-2013. După doi ani de negocieri dure cu Consiliul de Miniştri al Uniunii, Parlamentul European a reuşit să obţină mai mult cu patru miliarde de euro decât Statele Membre pregătiseră iniţial să cheltuiască. Deputaţii Europeni au căutat mult timp să sporească bugetul Uniunii, pentru a face faţă ambiţiilor din ce în ce mai mari ale Comunităţii. Totuşi, în faţa inflexibilităţii unor State Membre şi a riscului unei crize majore dacă perspectiva financiară nu este adoptată la timp, ei au optat pentru un aranjament "realist", focalizându-şi eforturile asupra politicilor considerate mai importante.

Sursa: Parlamentul European

• < Anterior
• Următor >