
Titlurile
zilei:
Prima stana ecologica;
Busuioaca de Bohotin, falsificata salbatic;
Agricultura ecologica,
contaminata de OMG
Produs destinat procesarii;
Dezastru in nordul Moldovei.
Prima stana ecologica
Prima stana cu apa curenta,
energie electrica si camera „sterila" pentru prepararea si depozitarea branzeturilor
a fost construita in masivul Retezat. Aceasta se afla la cota 1400, iar
constructia ei a durat un an de zile. „Scorota Seaca" (imaginea de sus) a devenit intre timp si destinatie turistica. Stana adaposteste doar
300 de mioare pentru ca asa prevad standardele europene.
Stana este dotata cu instalatii
sanitare si beneficiaza de apa rece curenta. In plus, proprietarii folosesc apa
calda la igienizarea vaselor pentru laptele muls. Stana este dimensionata
corect in functie de personalul angajat si de suprafata pe care oile pot paste,
fara a intra in rezervatiile naturale.
Toate produsele din lapte de oaie,
care se fac la aceasta stana, respecta conditiile impuse de reglementari atat in
ceea ce priveste igiena, cat si ecologia. "Branzeturile nu contin
conservanţi, si nu folosim chimicale pentru inchegarea laptelui." spune Cornelia
Corman, „sefa" stanei.
Busuioaca de Bohotin, falsificata salbatic
Profesorul Ioan
Namolosanu, seful catedrei de viticultura si vinificatie din USAMV Bucuresti,
explica, din punctul de vedere al unui om care „creste“ butuci omologati de
Busuioaca, de unde provin confuziile: „Numele consacrat de Busuioaca de Bohotin
desemneaza acelasi soi cunoscut si ca Tamaioasa de Bohotin, cum este consemnat
in Ampelografia Romaniei, sau Busuioaca vanata.
Soiul pare ca
se trage din arealul pontic insa, dupa cum spun cartile, se intalneste si in
Europa, sub numele de Muscat violet de Madera. Nu trebuie vinificat sec, pentru
ca isi pierde tocmai ceea ce-i caracteristic si frapant, cea mai mare parte din
arome, acestea fiind sesizabile doar cand se pastreaza zahar in vinificatie.
Procesul
de vinificatie in sine este ceva deosebit la acest soi, fiindca maceratia, procesul
prin care viitorul vin se imbogateste in arome, substante colorante si
taninuri, trebuie dirijata cu multa atentie, vinul rezultat trebuind sa capete
culoarea spre porfiriu la tinerete si a foii de ceapa dupa 1 an 2 de maturare,
nu trandafiriu, asa cum s-ar astepta, in general, de la un asemenea soi.
In Romania
exista, cu indulgenta, circa 1.000 de hectare de Busuioaca. Peste 80, spre 100,
sunt la noi, la Statiunea de Cercetari din Pietroasa, unde avem si o clona
omologata. Ies vinuri exceptionale de degustat, nu de baut. Ce scot unii
comercianti pe piata, ce-i drept cu etichete de-ti iau ochii, sunt vinuri care
nici pe langa strugurii de Busuioaca n-au trecut macar. Insa, la pretul la care
sunt, se vand foarte bine. Producatorii cumpara de la noi o mie, doua mii,
cinci mii de litri, deci pot spune ca au "Busuioaca“.
Agricultura ecologica, contaminata de OMG
De cand
porumbul modificat genetic a fost introdus in cultura in Spania, in 1998, au
fost multe discutii contradictorii care au evoluat intr-o dezbatere asupra
ideii de coexistenta a OMG-urilor cu agricultura ecologica. Porumbul Bt – care produce
o toxina ce omoara sfredelitorul porumbului – a ajuns astazi sa ocupe 23.000 de
hectare in Catalunia si 35.900 de hectare in Aragon, ceea ce reprezinta
55% si respectiv 42% din totalul suprafeţei cultivate cu porumb. Standardele eco
exclud categoric OMG-urile. Insa, prin aducerea culturilor transgenice in vecinatate,
contaminarea poate aparea oricand.
Polenul
provenit de la plantele OMG, purtat de vant, albine sau alte insecte, poate
ajunge pe alte plante pe care le contamineaza. Si in timpul recoltarii,
transportului si procesarii există risc de contaminare: fie ca utilajele nu au
fost bine curatate inainte de a fi utilizate pentru bio, fie ca nu se asigura o
buna separare intre eco si OMG la depozitare si exemplele pot continua.
Problema e ca e
greu sa continui sa produci eco dupa ce te-ai trezit de cateva ori cu roadele
contaminate si a trebuit sa le vinzi la un pret mult mai mic, de produs conventional.
Plus ca multi agricultori sant atrasi de mirajul culturii mai rezistente, deci
mai simplu de intretinut, si care promite productii mai mari la hectar.
Produs destinat procesarii
Dupa lungi dezbateri, reprezentantii Comisiei Europene au ajuns la
concluzia ca un morcov stramb ar putea fi la fel de bun in ciorba ca si unul
perfect drept. Motiv pentru care pe rafturile supermarketurilor din Uniunea
Europeana vor aparea in curand si legumele sau fructele "diforme",
care, pana acum, erau date de o parte. Comisia Europeana vrea astfel sa mai
domoleasca escaladarea preţurilor.
Uniunea Europeana vrea sa renunte la 26 din cele 36 de standarde care se
aplica unei game foarte largi de produse, printre care conopida, usturoiul,
spanacul, prunele sau pepenii. Standarde care erau considerate de unii
"absurde". Conditia este insa ca acestea sa fie vandute cu o eticheta
pe care sa fie inscriptionat mesajul: "produs
destinat procesarii", adica bun pentru gatit.
Franta, Italia, Spania sau Grecia sunt insa tarile care se opun comercializarii
produselor imperfecte.
Dezastru in nordul Moldovei
Ploile abundente au provocat un
dezastru in nordul Moldovei. Un baiat de 15 ani a fost luat de viitura formata
pe raul Suceava, care a maturat peste 70 de localitati. In satul sucevean Tibeni,
cel mai afectat, oamenii s-au urcat in podurile caselor si s-au rugat lui
Dumnezeu sa fie salvati.
Faptul ca autoritatile cereau barci
din alte judete, pentru ca pe ale lor le inchiriasera, spune totul despre modul
in care s-au pregatit pentru situatia de criza.
Potopul a facut ravagii si in
judetele Botosani, Iasi si Neamt. Viitura anuntata pe raul Siret a bagat spaima
in oamenii din 16 localitati iesene. Autoritatile au inceput aseara sa evacueze
localnicii din calea apelor.
Mai multe trenuri au fost anulate
si zeci de poduri si podete au fost distruse. Ieri, Armata si Internele s-au
mobilizat pentru a stavili cat de cat prapadul.
Se va produce o noua viitura pe raul
Suceava, cele mai expuse localitati fiind Tibeni si Itcani. Viitura din Ucraina
forteaza barajele de pe Siret. In Pascani este stare de alerta.
Sursa: www.pescurt.ro/agricultura
12-11-2025 Ministerul Agriculturii

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale salută acordul provizoriu la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene privind simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC), un pas important pentru creșterea flexibilității și eficienței intervențiilor destinate fermierilor. Mai multe>>
12-11-2025 Stiri agricole

Clubul Fermierilor Români se opune propunerii Comisiei Europene din 16 iulie și concesiilor minimaliste anunțate pe 9 noiembrie de către Președinta Ursula von der Leyen privind reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2028-2034. Considerăm că această propunere pune în pericol viitorul agriculturii românești și europene prin reduceri bugetare drastice și prin subminarea autonomiei PAC. Mai multe>>
11-11-2025 Plati APIA

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată, înperioada 16 octombrie – 10 noiembrie 2025, în cadrul Campaniei de plăți în avans aferentă anului de cerere 2025, un număr de 553.545 fermieri, cu suma totală de 503.838.336,10 euro (2.559.619.384 lei). Mai multe>>
11-11-2025 Stiri agricole

Prețurile mondiale ale mărfurilor alimentare au scăzut, în general, în luna Octombrie, determinate în mare parte de stocurile globale abundente, conform măsurii de referință publicate vineri, 7 Noiembrie de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Mai multe>>
07-11-2025 Credite agricultura

- 300 de clienți fermieri în regiunea Moldova Sud - 181 milioane lei finanțări acordate fermierilor din zona Moldova Sud în primele șase luni din 2025 - aproximativ 50% cotă de piață în rândul fermierilor din regiune care operează suprafețe mai mari de 100 de hectare Mai multe>>
05-11-2025 Stiri agricole

Pachetul de finanțare sustenabilă a fost lansat în cadrul Climate Supplier Event by Auchan, aflat la cea de-a doua ediție și organizat sub egida Climate Change Summit. Auchan România și BRD – Groupe Société Générale anunță lansarea în premieră a unui pachet de finanțare sustenabilă dedicat exclusiv furnizorilor Auchan. Această inițiativă face parte dintr-un parteneriat strategic ce susține decarbonizarea operațiunilor și a produselor alimentare și nealimentare. Mai multe>>
05-11-2025 Stiri agricole

În cadrul Zilei Olandei @ INDAGRA 2025, eveniment amplu ce a avut loc pe 30 octombrie a.c., la Romexpo, Ambasada Regatului Țărilor de Jos la București a organizat conferința „Devenind tot mai puternici: producție agroalimentară rezilientă pentru o Europă în schimbare”, dedicată dialogului și cooperării în domeniul agroalimentar dintre România și Țările de Jos. Mai multe>>
05-11-2025 Ministerul Agriculturii
România a înregistrat un progres semnificativ în implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014–2020, atingând până la această dată un grad de absorbție de 95,16% din fondurile europene alocate pentru dezvoltarea agriculturii și a mediului rural. Mai multe>>
05-11-2025 Intalniri si conferinte
Agri Trade Summit: 26 februarie 2026 – Romexpo, Pavilionul C2, București.O nouă ediție a platformei care reunește liderii agribusiness-ului. Mai multe>>
05-11-2025 Ministerul Agriculturii
Calendarul estimativ de lansare a sesiunilor de depunere a cererilor de finanțare pentru intervențiile din cadrul Pilonului II – Dezvoltare Rurală al Planului Strategic PAC 2023–2027 a fost publicat pe site-ul oficial al MADR. Mai multe>>
05-11-2025 Ministerul Agriculturii
România își consolidează poziția de lider în agricultura europeană, atingând în 2025 performanțe istorice în exporturile de cereale și animale vii către piețele din afara Uniunii Europene, potrivit celor mai recente date publicate de Comisia Europeană – Agridata Europa: Mai multe>>
04-11-2025 Stiri agricole

Kaufland România anunță parteneriatul cu Asociația Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, prin care susține programul „Antreprenor în Agricultură 4.0 - seria VI” și o serie de inițiative strategice dedicate dezvoltării agriculturii românești și promovării produselor autohtone. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>