Stirile zile de 16.09.2008

Detalii

Categorie: Arhiva stiri

16 Septembrie 2008

Titlurile zilei

• Probleme cu deseurile animaliere;
• Esecul de la APIA, platit de tarani;
• Austriecii interesati de IMM-uri;
• 5 nopti cu 150 de lei;
• Exemplul Italiei in pomicultura.

Probleme cu deseurile animaliere

Romania risca sa nu mai poata exporta carne de vaca, daca procesatorii nu distrug deseurile de origine animala in mod corespunzator, a declarat luni presedintele Romalimenta, Sorin Minea.

Acesta a precizat ca de cand a fost inchisa unitatea Protan de la Popesti Leordeni procesatorii de carne au inregistrat pierderi financiare uriase. "Singura greseala o reprezinta faptul ca nu exista un inlocuitor pentru colectarea deseurilor", a declarat Sorin Minea. Acesta a precizat ca unul dintre membrii Romalimenta intentioneza sa faca un contract cu o firma de colectare a deseurilor de origine animala din Bulgaria sau Ungaria.

Procesatorii avertizeaza ministerul Mediului asupra pericolului ca unele dintre firme sa fie nevoite sa arunce resturile pe camp. Asta ar putea duce la aparitia unor epidemii in zona. Unul dintre pericole ar fi chiar boala vacii nebune. In acest moment în fabricile din capitala sunt depozitate peste 700 de tone de reziduuri.

Esecul de la APIA, platit de tarani

Din cauza proastei organizari a Agentiei de Plati pentru Agricultura, peste o suta de mii de tarani nu numai ca au ramas fara subventiile europene, dar au fost si amendati.

Erorile functionarilor de la APIA au creat drame in randul a sute de mii de fermieri care sperau ca din truda pamantului vor putea trai mai bine. De altfel, multi dintre ei au renuntat anul acesta la a mai cere bani europeni. Daca anul trecut subventiile europene au fost solicitate de 1,241 milioane de agricultori, pentru platile pe 2008 s-au inscris cu 180.000 mai putin.

Agentia anuntase la inceputul lui septembrie realizarea planului de "plati la hectar" in cadrul primului an de aplicare a mecanismului de subventionare directa din bani europeni. "Consideram actiunea un succes, tinand cont ca a fost primul an de plati directe", declara Dragos Nacuta, purtator de cuvant al agentiei.

In Ialomita, cel mai mare procent de "supradeclarari", peste 80%, a fost inregistrat la Alexeni. Primarul Ion Cărbune arata un plic. "Asta a venit azi dimineata, cu al doilea rand de somatii". Spune ca el insusi ar fi trebuit sa primeasca vreo 2.000 de lei, insa nu i-au gasit decat patru hectare din cele 8,5 declarate, asa incat trebuie sa le dea celor de la APIA vreo 1.600 lei. Exclude orice posibilitate de a fi gresit. Este primar, s-a ocupat de punerile in posesie, si a fost inginer agricol. Explicatia, data neoficial de functionari, ar putea fi teledetectia defectuoasa, introducerea gresita a datelor in computerele APIA si softul agentiei.

Directorul general al APIA, Dan Gherghelus, este prea ocupat pentru a explica fenomenul. O face purtatorul sau de cuvant, Dragos Nacuta care recunoaste ca au fost probleme cu etapele programului pasand insa vina asupra taranilor. Cu toate acestea, nu exclude problemele cu softul, „asa cum s-a intamplat si afara".

Austriecii interesati de IMM-uri

Dupa valul proiectelor de anvergura care i-au plasat pe primul loc în topul investitiilor straine in tara noastra, austriecii privesc cu interes catre sectorul intreprinderilor mici si mijlocii. Lipsa infrastructurii si costurile tot mai mari cu forta de munca sunt insa dezavantaje majore in dezvoltarea noilor afaceri in Romania.

Principalul dezavantaj al pietei romanesti in atragerea investitiilor straine este infrastructura extrem de precara. La acesta se adauga majorarea, in ultimii trei ani, a costurilor cu forta de munca.

Domeniile spre care privesc cu interes austriecii sunt agricultura si serviciile, cu precadere cele din turism. Tot sectorul de agricultura este interesant pentru austrieci, pentru simplul fapt ca există know-how pe acest sector. In Austria, agricultura nu mai este foarte profitabila si atunci Romania cu suprafetele si cu mediul foarte favorabil ar putea fi foarte interesant.

Bancile austriece au acordat imprumuturi unor firme romanesti, iar unele din cele mai mari banci din Romania primesc finantare din Austria ceea ce, inseamna ca tot ce se intampla in Romania are efect pe piata austriaca.

5 nopti cu doar 150 de lei

Persoanele care doresc sa petreaca un sejur in satele romanesti, in perioada 15 septembrie-31 octombrie, pot cumpara bilete prin programul "Vacante la tara", la pretul de 150 lei, respectiv 195 lei, in functie de clasificarea pensiunii.

Programul lansat de Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) din Romania se afla la a 12-a editie si se va derula pe parcursul a sapte saptamani, se arata intr-un comunicat ANTREC.

Pachetele promotionale includ cinci nopti cazare, la pretul de 150 de lei de persoana la pensiuni de doua margarete si 195 de lei la unitati de trei si patru margarete.

La program participă filialele ANTREC din judetele Brasov, Buzau, Cluj, Covasna, Harghita, Maramures, Neamt si Suceava.

Exemplul Italiei in pomicultura

In data de 10 septembrie in municipiul Dej, a avut loc un simpozion organizat de OJCA Cluj in colaborare cu dr. ing. Nelu Orlaie de la Pepinierele Hida (Salaj).

Cele mai aprinse discutii le-au ridicat insa aspectele economice ale cultivarii capsunului, unde interventiile producatorilor au fost foarte pertinente, bazate pe experienta practica. Astfel, majoritatea celor prezenti au fost de acord ca principala problema care trebuie rezolvata anterior inceperii oricarei activitati de productie este piata de desfacere.

In acest sens, domnul Roba Vasile din Dej, de peste 25 de ani pomicultor si proprietar de livada, om de afaceri, a spus ca ar trebui urmat exemplul tarilor din Uniunea Europeana, exemplificand situatia Italiei si Frantei, unde statul s-a implicat activ in realizarea unor investitii pentru rezolvarea problemei pietei fructelor, cum ar fi depozitele frigorifice de mare capacitate, administrate de organizatii ale producatorilor.

Contra-argumentele prezentate de domnul Orlaie, si anume ca, cel putin in ceea ce priveste capsunii, producatorii din zona de nord-vest a tarii nu pot face fata cererii pietei si ca in general piata romaneasca se aprovizioneaza din import deoarece nu exista cantitati suficiente de capsuni autohtoni, i-a convins pe cativa participanti sa treaca la infiintarea unor culturi de capsun inca din aceasta toamna.

Sursa: www.pescurt.ro/agricultura

• < Anterior
• Următor >