Despre avantajele cresterii caprelor

Detalii

Categorie: Ovine si caprine

21 Ianuarie 2014

In tara noastra cresterea caprelor este cunoscuta din timpuri stravechi, fiind practicata mai mult de crescatorii de deal si de munte. Obiectivul cresterii l-a constituit productia de lapte si productia de piei si apoi producerea iezilor pentru carne.

Capra a fost si inca mai este considerata un animal stricator, greu de stapanit de catre crescatori. In conditiile cresterii fara o supraveghere atenta caprele pot provoca stricaciuni in plantatii si livezi; cresterea lor prezinta totusi importanta economica deosebita pentru unele zone datorita valorii produselor pe care le dau si unor particularitati biologice. Principala productie a caprelor este laptele, capra producand intr-o lactatie o cantitate de lapte de 10-12 ori mai mare decat greutatea vie, mai mult decat vaca, care in medie produce o cantitate de 6-7 ori mai mare decat greutatea vie.

Capra este mai rezistenta la unii agenti infectiosi, cum ar fi tuberculoza, avortul infectios, mamitele, etc. Din acest motiv laptele este mai igienic si poate fi consumat in forma cruda. In ceea ce priveste compozitia chimica laptele de capra este asemanator cu cel de vaca: 3,5-4 % grasime 3,2-3,4 % proteine si 4,4 % lactoza. Din el se prepara diferite branzeturi si unt. O particularitate a laptelui de capra este prezenta grasimii sub forma de globule foarte fine, fapt care ingreuneaza smantanirea, iar pe de alta parte favorizeaza procesul de asimilare. Dupa ingerare laptele de capra se coaguleaza sub forma de fulgi foarte fini, spre deosebire de cel de vaca care formeaza o masa compacta atacata uneori de sucurile digestive.

Laptele de capra se obtine de regula pentru autoconsum de la efective mici de capre cu productii relativ reduse. Aceste efective se gasesc in majoritatea cazurilor in ferme de dimensiuni mici localizate in regiuni sarace pe plan agricol.

Cresterea caprelor pentru productia de lapte se face mai ales pentru asigurarea cu lapte a familiilor cu venituri scazute, in orasele mici si in suburbiile marilor orase, unde nu exista suficiente furaje disponibile pentru intretinerea vacilor. O capra produce in medie 3-4 l /zi intr-o perioada de lactatie de 10 luni. Exista si animale cu productii superioare de 5-6 litri lapte /zi, productia cea mai mare de lapte a fost inregistrata in SUA si a fost obtinuta de o plus varianta a rasei TOGGENBURG care a produs in 365 de zile 2610 litri de lapte. Recordul productiei de grasime il detine o plus varianta a aceleiasi rase care a produs 92 de kg grasime in 305 zile. In ultimul timp, cresterea caprelor a devenit in unele tari o activitate productiva rentabila, productia de lapte si de branza de capra devenind specialitati apreciate de consumatori.

Tarile cu cele mai mari productii de lapte de capra sunt: India, Sudan, Bangladesh,Turcia si Franta. Este de remarcat ca faptul ca productia de lapte de capra este concentrata in unele tari in curs de dezvoltare dar si in unele tari dezvoltate din zona Marii Mediteraniene.

Carnea de capra are valoare nutritiva asemanatoare cu cea de oaie, este mai apreciata de consumatorii de la noi din tara preparata sub forma de pastrama. Carnea de ied indeosebi este foarte gustoasa, frageda, suculenta si usor asimilabila.

Productia piloasa (parul, puful, lana) obtinuta de la rasele specializate (Angora, Kasmir) este foarte apreciata pentru fabricarea plusului, fetrului si a renumitelor saluri de kasmir. Pieile de capra au insusiri deosebite, sunt subtiri si dense, fiind mult folosite in industria incaltamintei, imbracamintei si a diferitelor produse de marochinarie (sevro).

Capra este un animal prolific si precoce. In conditii bune de hranire si intretinere poate da la o fatare 2-3 iezi si chiar 4. La varsta de 10-12 luni tineretul atinge greutatea optima de introducere la reproductie. Datorita mobilitatii lor deosebite caprele pasuneaza locurile abrupte si stancoase inccesibile altor specii consumand atat iarba cat si frunzele de arbusti.

In zonele cu configuratia specifica a terenurilor (dealuri, rape, versanti necultivati pe care cresc maracini sau alti arbusti) cresterea caprelor este foarte rentabila, ele putand fi scoase la pasune aproape tot anul. Gunoiul de capra reprezinta un ingrasamat natural deosebit de valoros avand o putere fertilizanta asemanatoare celui de ovine. De la o capra in 5 luni se poate recolta o cantitate de 400-500 kg de gunoi.

PRINCIPALELE RASE DE CAPRE DIN ROMANIA

In tara noastra se cresc in general efective primitive cu productii scazute din rasa locala Carpatina.

Rasa locala Carpatina

Se creste in toate regiunile tarii reprezentand 70-75 % din efectivul de capre din tara noastra. Greutatea corporala este de 30-40 kg la femele si 60-60 kg la masculi. Are corpul alungit, regiunile superioare inguste, crupa tesita, pieptul stramt, musculatura slab dezvoltata. Culorile frecvent intalnite sunt: neagra, alba, vanata, roscata, baltata. Cele mai multe capre au coarne. Productia medie de lapte este de 300 de litri/lactatie. Iezii la nastere au greutati de 2,5-5 kg .

 

Capra alba de Banat

S-a format prin incrucisarea caprelor locale carpatine cu rasa SAANEN si indeosebi cu rasa Alba nobila germana. Este raspandita nu numai in Banat ci si in Transilvania si in nordul Moldovei. Prezinta caracterele tipului morfoproductiv de lapte, are capul fin, un procent mic de indivizi prezentand coarne turtite in lateral si indrepatate inapoi. Trunchiul are forma de para, regiunile superioare ale trunchiului sunt inguste si cu musculatura slab dezvoltata. Membrele sunt subtiri, frecvent cu defecte de aplomb. Greutatea vie este asemanatoare cu a caprelor locale carpatine. Productia de lapte este in medie 400-500 l/lactatie, prolificitatea medie de 200-250%, iar greutatea vie a iezilor la nastere este de 2,5-2,6 kg.

Medic veterinar,
Dr. Galatanu Diana

• < Anterior
• Următor >