Pesti din apele Romaniei

Bibanul, Carasul, Salaul, Cleanul, Babusca.


Bibanul (Perca fluviatilis)

 

Bibanul este una din speciile cele mai raspandite din tara noastra fiind intalnit in ape limpezi si lin curgatoare.

Mediul sau preferat il constituie baltile si lacurile dar poate fi intalnit incepand din zona raurilor de deal si pana la Dunare.

Este un peste usor de recunoscut datorita aspectului si coloritului sau aparte: trup oval, cu regiunea anterioara inalta, spate arcuit, prevazut cu doua inotatoare apropiate, cea din fata fiind mai mare si tepoasa. Gura este mare, cu dinti mici si desi. Coloritul este verde-cenusiu cu reflexe aramii iar burta cenusiu-alburie cu tente de galben. Pe spate bibanul are 5-9 dungi verticale, inchise la culoare iar inatatoarele abdominale sunt rosii.

Dimensiunea medie la maturitate este de 30 cm, cu greutatea de 200 - 500 grame, ajungand in mod exceptional la 60 cm si 5 kg greutate.

Bibanul este un peste lacom si se hraneste aproape numai cu hrana vie: pestisori, vietati mici, larve, insecte, melci. Este un peste sedentar.

Depunerea icrelor are loc in perioada martie-mai cand umbla asiduu dupa hrana. Locurile preferate de panda sunt cotloanele de langa mal, radacinile din apa. De obicei pornesc la atac ziua, in carduri - intre ape (1-1.5 m adancime). Bibanii traiesc in grupuri ierarhizate, avand in frunte 1-2 conducatori care prefera apele mai adanci, fapt ce genereaza un comportament concurential foarte special. Bibanii inoata foarte repede si urmaresc prada pana la completa ei epuizare. Pe canicula nu este activ preferand apa mai rece, fapt ce face ca bibanul sa fie unul din pestii cei mai activi iarna.

Pescuitul bibanului cu undita este foarte spectaculos. Se poate folosi o varga usoara si lunga, cu fir de 0.18-0.2 mm, cu carlig nr. 3-8 (8 pentru momeli mici, rame). Se recomanda ca momeala sa fie activa (rama vie agitata, pestisor viu) sau agitata de pescar, bibanul fiind receptiv la tot ce tremura. De retinut ca atunci cand prindem mai multi bibani si \"toana\" se opreste brusc, nu trebuie sa renuntam ci sa avem rabdare deoarece cardurile de bibani revin mereu in acelasi loc.

Pescuitul cu naluci este foarte atragator aducand pescarilor cele mai mari capturi. Lingura va fi armata cu un carlig triplu; s-a dovedit ca nu este necesar sa impodobim carligul cu ciucurei si alte accesorii. Naluca va fi agitata prin miscari ascensionale si apoi scufundari. Trebuie dovedita prudenta la scoaterea bibanului din apa deoarece inotatoarea dorsala deseori ne poate rani. Lupta bibanului este de regula relativ scurta.

Bibanul este un peste valoros, cu carne dulce si este foarte mult consumat sub forma de \"saramura\", fript pe o tabla si apoi pus in apa sarata. Datorita acestor calitati, braconajul a condus uneori la depopularea masiva a bibanului in numeroase lacuri si balti de ses.


 

 

Carasul

 

Raspindit in toate baltile din tara, in Delata Dunarii si lacurile de acumulare, carasul este cel mai popular si indragit peste de la noi.

Reproducerea carasului are loc in perioada primaverii, aprilie-iunie. Carasul este un peste de talie medie ajungind pina la 3.5 kg. Dimensiunea minima acceptata pentru exemplarele retinute de pescari este de 15 cm.

Modul de hranire este similar cu cel al crapului, hranindu-se atit cu vegetale cit si cu larve, insecte.

Nada preferata a carasului este pe baza de cereale macinate in amestec cu arome iar ca momeli mentionam viermusii de carne, rimele, miez de piine, mamaliga etc. Momelile combinate (carcalete din viermusi si mamaliga, rima si mamaliga etc) se para ca sunt cele mai potrivite pentru caras.

De regula carasul prefera zonele nisipoase hranindu-se pe fundul apei.


 



Salaul
(Stizostedion lucioperca)

In tara noastra salaul traieste in mod natural in Dunare, in baltile si afluentii ei cit si in lacuri interioare din zona litoralului. Prin populare acestia pot popula si baltile izolate dar adaptarea acestora este mai dificila. In urma unui experiment de populare cu salau, prin anii \'80, balta Fundeni - Frunzanesti era renumita prin capturile de salau prinse de pescarii sportivi insa, dupa citiva ani de la ultima populare specia a disparut complet. Salaul prefera apele limpezi unde isi poate urmari prada in voie. Ca pentru orice peste rapitor, hrana este constituita din mici vietuitoare acvatice si in special pestii mici. Salaul are corpul alungit, rotunjit, subtiat mult spre coada, capul mare, gura larga. Are dinti ascutiti cu cite doi colti ascutiti pe fiecare falca. Culoarea este verde-cenusie iar burta este alba. Pe spate acesta prezinta 8-12 dungi. Salaul poate atinge o lungime de pina la 1 m si 15 kg greutate. Dimensiunea minima permisa pentru a retine salaul este de 50 cm. Reproducerea sa are loc primavara, in lunile martie-aprilie. Pescuitul salaului se poate face cu undita cu fir subtire (0.2-0.3 mm ) sau cu lanseta iar struna va fi din fir de nylon sau din materiale compozite, rezistente, ca si in cazul stiucilor. Momeala cea mai folosita este pestisorul viu si se agata in ac de buza cu virful iesit prin nara astfel incit acesta sa ramina in viata cit mai mult timp. Cirligul va avea nr. 6-8 fiind recomandat un plumb usor (max. 15 g). Pluta va fi lunga (peste 15 cm), confectionata din pene de gisca sau din alte materiale moderne. Salaul musca hotarit, inteparea trebuind sa fie prelungita si ferma. Nu trebuie sa ne grabim la intepare deoarece salaul este lacom si insista mult asupra momelii. La muscare pluta coboara usor pina dispare complet spre adincurile apei. Cind nu se mai vede nimic, dupa un timp, intepam energic. Pe cit posibil vom incerca sa mentinem pestele la suprafata altfel acesta se poate ascunde dupa obstacolele situate pe fundul apei. Sezonul salaului incepe din august si tine pina la inceputul iernii. Orele favorite sunt cele dupa rasaritul soarelui si spre amurg. Salaul se poate pescui si la naluci dar rezultatele sunt in general mai slabe decit la pestisor viu.

 

Cleanul (Leuciscus cephalus)

Denumire in engleza: Chub, European Chub.

Denumiri populare: Clean, Umbra.

Raspandire: Este un peste foarte comun in apele bazinelor marilor Neagra, Azov, Caspica, Baltica si Nordului.

In Romania il intalnim in mai toate raurile de ses si campie, incepand uneori chiar din zona pastravului, unde urca plin de indrazneala, si pana in Delta Dunarii. S-a adaptat foarte bine si in lacuri, astfel foarte multe lacuri de munte si ses s-au populat natural cu clean. In apele de munte cleanul este o mare problema deoarece mananca icrele pastravilor si ale altor salmonide si, mai ales, ii concureaza pe acestia la hrana.

Biologie: In mod normal este intalnit cu lungimi de 20-40 cm si cca 2-700g dar in mod exceptional paote ajunge pana la 4-5 kg. In Romania a fost semnalat un exemplar pescuit in raul Arges in greutate de 4 kg.

Corpul este aproape cilindric, capul mare, gros, gura terminala, mare, colturile ei ajungand pana sub ochi.

Coloratia est efoarte variata, in functie de locul in care traieste, poate fi intalnit in forme argintii cu spatele negru sau cu flancurile aramiu inchise si spatele negru, burta este albicioasa iar aripioarele pot fi rosii sau portocalii complet sau numai tivite cu portocaliu.

Este un peste foarte lacom ce se hraneste cu tot ce-i iese in cale, larve, moluste, insecte, alge, fructe cazute in apa, pestisori, broscute, raci etc. Inoata foarte rapid si se repede cu viteza asupra prazii. In rauri sta in general pe sub maluri, radacini, pietre etc si asteapta prada pe care o inhata cu multa lacomie. Mai este recunoscut si ca un peste foarte vigilent, cat ar fi de lacom, la cea mai mica miscare sau umbra cazuta pe apa dispare in cotloanele ascuse de pe fundul apei.

In al 3-lea an ajunge la maturitate sexuala si incepe reproducerea din mai si pana in august, in functie de temperatura apei. Icrele, cca 100.000 la o femela, sunt depuse pe locuri tari, pietroase sau lipite pe vegetatia acvatica. Incubatia dureaza 10-12 zile.
Cresterea nu este spectaculoasa, in 4 ani abia ajunge la 25 cm si 150g.
Pentru pescari este un peste \"de rezerva\" ce poate salva partidele de pescuit la musca sau la rotativa.


 

Babusca

Denumire stiintifica: Rutilus Rutilus Carpathorossicus;

Denumire comuna: Babusca, Ocheana, Taranca, Balos

Raspandire: babusca, sora buna cu rosioara, este un peste larg raspandit in bazinul dunarean aflandu-se la noi in toate baltile si helesteiele.

Descriere: lungimea ei ajunge, de regula 20-25 cm, foarte rar 35 cm, iar ca greutate 80 - 200 g si respectiv 500 g.

Se deosebeste de rosioara prin lipsa carenei si, mai ales, datorita inotatoarei dorsale aproape in acelasi plan cu inotatoarele ventrale.

Comportament: In apele in care traieste, babusca prefera fundurile mai nisipoase, si ierneaza masata in carduri in gropile mai adanci.

Gastronomie: Babusca are o carne calitativ scazuta.

Se folosesc cam aceleasi momeli ca si pentru crap, dar in special viermisori.

Dimensiunea legala de pescuit este de 12 cm.


Noutati

Productia de acvacultura din UE bate pasul pe loc, in ciuda unei finantari considerabile

21-11-2023 Pesti

Productia de acvacultura din UE bate pasul pe loc, in ciuda unei finantari considerabile

Desi cadrul UE pentru promovarea dezvoltarii durabile a acvaculturii in statele membre s-a imbunatatit, finantarea mult mai mare pusa la dispozitie nu a adus rezultate concrete, avertizeaza Curtea de Conturi Europeana intr-un raport publicat recent. De fapt, se pare ca productia de acvacultura din UE a ramas pe loc.  Mai multe>>

Aspectele discutate de reprezentantii sectorului pescaresc cu ministrul agriculturii

13-07-2023 Pescuit

Aspectele discutate de reprezentantii sectorului pescaresc cu ministrul agriculturii

Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Florin-Ionut Barbu, a primit miercuri, 12 iulie 2023, la sediul MADR o delegatie a Asociatiei Nationale a Producatorilor din Pescarie ROMFISH si a Patronatului Pestelui din Romania. Principalele teme ridicate au vizat: finantarile europene in contractele derulate prin POPAM, situatia terenurilor neconcesionate pe care sunt amplasate amenajari piscicole aflate in administrarea Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura, tarifele apei si aut... Mai multe>>

O masura propusa de Comisia Europeana ingreuneaza inutil activitatea acvacultorilor

09-07-2023 Pesti

O masura propusa de Comisia Europeana ingreuneaza inutil activitatea acvacultorilor

Comisia Europeana risca sa sugrume acvacultura europeana, obligandu-i pe toti acvacultorii care produc peste 100 de tone de peste pe an sa le raporteze in Portalul Emisiilor Industriale. Propunerea e aberanta, avand in vedere ca exista subramuri din acvacultura - cum ar fi cresterea scoicilor - care nu doar ca nu genereaza emisii, dar le absorb pe cele din aer, transformandu-le in nutrienti importanti pentru mediul acvatic. Mai multe>>

Pescuitul de la Marea Neagra, in pericol de disparitie, sub noile propuneri legislative europene

12-05-2023 Pescuit

Pescuitul de la Marea Neagra, in pericol de disparitie, sub noile propuneri legislative europene

Razboiul din Ucraina a redus cu 80% cantitatea de peste recoltata de pescarii romani, din Marea Neagra. In plus, minele plutitoare si exercitiile militare ingreuneaza si mai tare accesul vaselor la zonele in care se afla stocurile de peste. Europarlamentarul Carmen Avram a solicitat Comisiei Europene sa tina cont de situatia delicata in care se afla sectorul romanesc, atunci cand va analiza planul national de actiune pentru protejarea si restaurarea naturii. Mai multe>>

Cadrul general de implementare a Programului pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027

15-03-2023 Pesti

Cadrul general de implementare a Programului pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a postat pe site-ul insitutiei, in sectiunea Transparenta decizionala, un proiect de Hotarare de Guvern prin care se stabileste cadrul general de implementare a operatiunilor cofinantate din Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit si Acvacultura prin Programul pentru Acvacultura si Pescuit (PAP) 2021-2027. Mai multe>>

Carmen Avram: micii pescari de la Marea Neagra amenintati cu disparitia

24-01-2023 Pescuit

Carmen Avram: micii pescari de la Marea Neagra amenintati cu disparitia

Dezvoltarea haotica a zonelor de coasta, concurenta neloiala acerba a flotelor de pescuit din tarile vecine si inactivitatea din timpul pandemiei au adus pescarii romani la limita supravietuirii. Iar razboiul din Ucraina, care ii impiedica sa iasa in larg, le-ar putea da lovitura fatala. Mai multe>>

Comisia Europeana a aprobat Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027 (PAP) al Romaniei

07-12-2022 Pesti

Comisia Europeana a aprobat Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027 (PAP) al Romaniei

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a primit aprobarea Comisiei Europene privind Programul pentru Acvacultura si Pescuit 2021-2027. Alocarea financiara totala, pentru perioada de programare 2021 -2027 acordata Romaniei pentru acest program, este de 232.072.724,00 milioane euro, din care contributia UE reprezinta 162.450.905,00 milioane euro. Mai multe>>

Acord privind cotele de pescuit UE pentru 2022. Romania: 75 tone la calcan si 3442,50 tone la sprot la Marea Neagra

16-12-2021 Pescuit

Acord privind cotele de pescuit UE pentru 2022. Romania: 75 tone la calcan si 3442,50 tone la sprot la Marea Neagra

MADR, prin Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana, informeaza ca s-a ajuns la un acord politic, in dimineata zilei de marti 14 decembrie, pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene. Astfel, in cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 ale oportunitatilor pentru anumite stocuri de peste si grupuri de stocuri de peste, aplicabile in Marea Mediterana si Marea Neagra, Romania a reusit mentinerea cotelor de 75 ton... Mai multe>>

Controlul oficial in domeniile productiei pestelui si produselor din pescuit auditat de Comisia Europeana

05-10-2021 Pesti

Controlul oficial in domeniile productiei pestelui si produselor din pescuit auditat de Comisia Europeana

O echipa de experti ai Comisiei Europene, asistati de reprezentanti ai ANSVSA, a auditat, in perioada 20 septembrie – 1 octombrie, sistemele de control oficial in domeniile productiei si comercializarii pestelui si a produselor de pescuit. Misiunea a analizat structura organizatorica, capacitatea autoritatii competente, sistemele de control oficial implementate in sectoarele pestelui si produselor de pescuit, precum si modul de respectare al standardelor de performanta solicitatate de legis... Mai multe>>

CE propune posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Neagra si Marea Mediterana

17-09-2021 Pescuit

CE propune posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Neagra si Marea Mediterana

Comisia Europeana a adoptat astazi o propunere privind posibilitatile de pescuit pentru 2022 in Marea Mediterana si in Marea Neagra. Propunerea promoveaza gestionarea durabila a stocurilor de peste din Marea Mediterana si din Marea Neagra si respecta angajamentele politice asumate in declaratia MedFish4Ever si in Declaratia de la Sofia. Ea reflecta ambitia Comisiei de a realiza un pescuit sustenabil in aceste doua bazine maritime, in conformitate cu recent adoptata Strategie pentru 2030 a Comisi... Mai multe>>

Progresele inregistrate in directia pescuitului durabil in UE si posibilitatile de pescuit pentru 2022

10-06-2021 Pescuit

Progresele inregistrate in directia pescuitului durabil in UE si posibilitatile de pescuit pentru 2022

Ieri, Comisia Europeana a adoptat Comunicarea „Catre un pescuit mai durabil in UE: situatia actuala si orientari pentru 2022”. In conformitate cu obiectivele Pactului verde european, pescuitul devine din ce in ce mai durabil, sprijinind tranzitia catre un sistem alimentar sanatos si ecologic al UE si asigurand surse durabile de venituri pentru pescarii din UE, astfel cum se precizeaza in comunicare. Performanta socioeconomica a sectorului ramane buna, in pofida crizei provocate de coronavirus, i... Mai multe>>