Masivul
Buila-Vanturarita este situat in partea central-nordica a Judetului Valcea si
face parte din Muntii Capatanii. Masivul iese in evidenta prin dispunere cat si
prin relief. Creasta principala este constituita preponderent din sisturi
cristaline. Fac exceptie doua masive calcaroase: Masivul Tarnovu in nord-vest si
Masivul Buila-Vanturarita in sud-est.
Masivul Buila-Vanturarita
se întinde de la vest de Cheile Bistritei si pana la est de Cheile Olanestilor
(Folea). Creasta Buila-Vanturarita are o extindere spatială de tip liniar, cu o
lungime de circa 14 km si o latime cuprinsa intre 0,5 si 2,5 m km. Altitudinea
absolută este in Varful Vanturarita Mare (1885 m).
Puncte de intrare/Acces
Parcul
National Buila-Vanturarita are 6 puncte de intrare:
Accesul se
poate face fie pe drumul national 67 Rm. Valcea-Targu Jiu, fie pe drumul judetean
Rm. Valcea-Baile Olanesti.
Formele carstice din Parcul National
Cheile parcului. Creasta
calcaroasa a Masivului Buila-Vanturarita, prin dispunerea ei pe directie SV-NE,
a constituit si constituie o bariera pentru raurile care aduna apele de pe
versantii sudici ai Muntilor Capatanii. Raurile, nevoite sa ocoleasca zona
centrala, au reusit sa strapunga aceasta bariera numai la cele doua extremitati:
in partea de sud-vest raurile Bistrita si Costesti si-au sapat spectaculoase
chei intre care este cuprins Muntele Arnota, iar in partea de nord-est raurile
Cheia si Olanesti au taiat Cheile Comarnicelor (Cheile Recea sau Cheile Cheii),
printre cele mai adanci si mai salbatice din tara, prezentand pe o lungime de peste
1 km cascade, marmite, saritori, pereti apropiati pana la 2 m dar inalti de
peste 300 m si respectiv Cheile Manzului (Cheile Olanestilor, Cheile Folea,
Valea Rea sau Cheile Râului Sec).
Formele endocarstice sunt
reprezentate, prin peste 100 de pesteri si cateva avene. Dintre
peşterile din masiv, 10 sunt declarate arii protejate prin Legea 5/2000:
pestera Liliecilor; pestera Arnautilor; pestera Lacul Verde; pestea Pagodelor;
pestera din Cheile Comarnicelor; pestera Caprelor; pestera Rac; pestera Valea
Bistrita; pestera cu Perle; pestera Clopot.
Flora Parcului National
Buila- Vanturarita
Diversitatea
floristica si faunistica a ecosistemelor din cadrul Parcului National Buila-Vanturarita
este foarte mare. Pajistile de stancarie sunt dominate de
argintica (Dryas octopetala) si cetina de negi (Juniperus sabina).
In Masivul Buila-Vanturarita
vegetează: specii periclitate (Leontopodium
alpinum - floarea de colt); specii
vulnerabile (Trollius europaeus - Bulbuc de munte, Dianthus spiculifolius,
Daphne mezereum - tulichina
pitica, Daphne blagayana -
iedera alba); specii rare (Viola alpina -toporas de stanca, Taxus baccata - tisa, Lilium jankae - crin de munte, Lilium martagon - crin de padure, Centaurea atropurpurea - pesma, Pinus mugo - jneapan); specii endemice (Centaurea pinnafida, Dianthus
spiculifolius, Juniperus sabina);
28 de specii de orhidee (Epipactis
helleborine, E. atrorubens,
Gymnadenia conopsea, Orchis mascula, Platanthera bifolia)
Fauna
Parcului National Buila- Vanturarita
Dintre
nevertebrate, se intalnesc: insecte (efemeroptere - Bactis sp., Rhithrogena sp., plecoptere - Isoperla sp., Chloroperla sp., Nemoura
sp., trichoptere -Rhycophila
sp., coleoptere - Carabus
violaceus, C. intricatus,
C. monilis, C. coriaceus, Abax parallelepipedus, Rosalia
alpina, Lucanus cervus,
lepidoptere - Vanessa io, V. atalanta, Lycaena dispar) si moluste (Helix pomatia, Cepaea sp.).
Vertebratele
sunt reprezentate de: Pesti - pastrav (Salmo trutta fario),
lipan (Thymallus thymallus),
moioaga (Barbus meridionalis),
zglavoc (Cottus gobio); Amfibieni – salamandra (Salamandra salamandra), triton (Triturus alpestris), buhaiul de balta cu
burta galbena (Bombina variegata),
broasca rosie de padure (Rana temporaria),
broasca raioasa bruna (Bufo bufo);
Reptile – gusterul (Lacerta viridis), soparla
de ziduri (Podarcis muralis), sarpele
de alun (Coronella austriaca),
vipera (Vipera berus); Pasari - fluturasul de stanca (Tichodroma muraria),
gaia rosie (Milvus milvus), serpar
(Circaetus gallicus), acvila tipatoare
mica (Aquila pomarina), vanturelul
de seara (Falco vespertinus),
caprimulgul (Caprimulgus europaeus),
presura de munte (Emberiza cia),
pietrar negru (Oenanthe pleschanka),
pietrar rasaritean (Oenanthe isabellina),
ciocanitoare de munte (Picoides tridactylus),
ciocanitoare de stejar (Dendrocopus medius),
buha (Bubo bubo), codubatura (Motacilla alba), cocosul de munte (Tetrao urogallus); Mamifere: liliac mare cu potcoava
(Rhinolophus ferrumequinum),
liliac mic cu potcoava (R. hipposideros),
liliac comun (Myotis myotis),
liliac comun mic (M. blythi),
liliac de iaz (M. dasycneme),
liliac cu picioare lungi (M. capaccinii),
liliac caramiziu (M. emarginatus),
liliac carn (Barbastella barbastellus),
liliac cu aripi lungi (Miniopterus
schreibersi), urs (Ursus arctos),
ras (Lynx lynx), lup (Canis lupus), capra neagra (Rupicapra rupicapra), jder de padure (Martes martes), jder de piatra (Martes foina), bursuc (Meles meles), cerb (Cervus elaphus).
Obiective turistice
Dintre obiectivele turistice
naturale de interes, in parc pot fi vizitate: Cheile Bistritei; Cheile
Costesti; Cheile Cheia, (unele dintre cele mai inguste si salbatice sectoare de
chei din tara); Cheile Olanesti; Valea Otasaului; Pestera Liliecilor (Sfantul
Grigore Decapolitul) de la Bistrita; Pestera Ursilor din Cheile Bistritei;
Dolinele din Muntele Arnota; Poiana cu ghiocei bogati (Leucojum vernum) de la
Prislop; Arcada naturala Casa de Piatra de la Patrunsa; Rezervatia de tisa de
la Cheia; Poienile cu orhidee din Valea Cheia; Pesterile din Cheile Cheii: Pestera
cu Lac, Pestera Laleaua Verde; Pestera Arnautilor din Cheile Olanesti (Folea).
Obiective turistice
cultural-istorice in zona adiacenta Parcului National Buila-Vanturarita:
Muzeul Ceramicii – Horezu; Ateliere de ceramica – Horezu; Cula Greceanu – Maldaresti
- Sec. XVIII; Cula Duca (Sec. XIX) si Muzeul Memorial I. Gh. Duca – Maldaresti;
Manastirea Horezu (Sec. XVIII) - Satul Romani - Monument al patrimoniului
universal UNESCO; Schitul Sfantul Stefan - Sec. XVIII - Satul Romani; Schitul
Sfintii Apostoli - Sec. XVIII - Satul Romani; Muzeul de Arta Costesti; Exozitia
de arta populara – Barbatesti; Schitul Jgheaburi - Sec. XVIII – Stoenesti; Schitul
Iezer - Sec. XVII – Cheia; Manastirea Saracinesti - Sec.
XVIII – Cheia; Schitul Bradu - Sec. XVIII – Olanesti; Manastirea Frasinei -
Sec. XIX - Olanesti.
Cazare, cabane, refugii turistice, spaţii de campare
In parc exista
o singura cabana turistica, Cabana Cheia, aflata pe versantul nord-vestic al
crestei, la intrarea Raului Cheia.
In zona montana
se afla 4
refugii turistice amenajate unde se poate dormi in conditii de
bivuac: Curmatura Builei; Poiana Scarisoara; Piscul cu Brazi; La Troita.
Mai pot fi
folosite ca adaposturi
de vreme rea stanile (Arnota, Cacova, Piatra, Curmatura Builei,
Dosul Builei, Stevioara si Oale), cantoanele silvice (Intre Rauri, Prislop si
Codric) si observatoarele (Izvorul Larg si Cacova).
In parc există 8 locuri de
campare amenajate (container pt. colectarea deseurilor, vatra de
foc, masa cu banci, panou informativ): Valea Bistritei - la nord de Cheile
Bistritei; Prislop - langa cantonul silvic, la nord de Cheile Costesti; Poiana
Scarisoara; Poiana Patrunsa - la 200 m
vest de schit; Pahomie - la 100 m vest de schit; Valea Cheia - la sud de tunel;
Cabana Cheia - langa cabana; Valea Olanesti - la sud de Cheile Olanesti.
Posibilitati de cazare sunt la Cabana Redea (la 3 km de Schitul Iezer, pe malul Raului Cheia); Pensiunea Ralu & Ello (Satul Pietreni, Comuna Costesti); Pensiunea Draghici (Orasul Horezu): Pensiunea Nicoleta (Comuna Costesti).
07-08-2025 Energie regenerabila
- PORR, compania austriacă de construcții și infrastructură, a fost aleasă ca partener pentru lucrările civile și electrice - Cele 42 de turbine de 6,4 MW, cu cea mai mare putere instalată din România, vor fi furnizate de Vestas - Construcția Fazei 2 este programată să înceapă în toamnă Mai multe>>
24-07-2025 Alimentatie sanatoasa
Tehnologia devine un instrument cheie pentru români în monitorizarea sănătății: 69% dintre respondenții sondajului Voice of the Consumer 2025 realizat de PwC România folosesc aplicații sau dispozitive inteligente, care le-au influențat obiceiurile zilnice, o treime arătând chiar că și-au schimbat semnificativ stilul de viață. De la ceasuri și brățări inteligente la dispozitive complexe, precum monitoare de glicemie sau aparate de bucătărie cu inteligență artificială, tehnologia facilitează adopt... Mai multe>>
23-07-2025 Energie regenerabila
București, 22 iulie 2025 – Compania Rezolv Energy, sprijinită de fondul de investiții Actis, prin intermediul subsidiarei sale First Look Solutions S.R.L., anunță investiții suplimentare în valoare de până la 331 milioane euro pentru a susține construcția fazei a doua (269 MW) a parcului eolian VIFOR, aflat în județul Buzău, România. Această etapă va permite proiectului să funcționeze la capacitatea maximă de 461 MW. Mai multe>>
11-07-2025 Alimentatie sanatoasa
S-a încheiat cea de-a 8-a ediție a programului educațional național „Stil de viată sănătos, o alimentație diversificata si o atitudine eco-responsabila” sub deviza „Bun pentru Gust, Bun pentru Sănătate, Bun pentru Planetă!”, organizat de Asociația Sărbătoarea Gustului și finanțat de Fundația Auchan cu peste 96.000 euro. Mai multe>>
25-06-2025 Energie regenerabila
Peste 450 mil. EUR fonduri nerambursabile pentru investiții în energie regenerabilă sunt disponibili în această vară. Peste 1 miliard euro fonduri europene pentru antreprenori și viitori antreprenori în această vară; Sunt fonduri în această vară atât pentru start-up-uri, IMM, cât și întreprinderile mari; Peste 11.000 locuri mai sunt disponibile azi la cursurile de antreprenoriat pentru cei 50.000 euro puși la dispoziție prin Start-up Nation. Mai multe>>
20-06-2025 Energie regenerabila
Pentru mulți români, povara scumpirilor va fi greu de dus, iar bugetul familiei va fi vulnerabil. În acest context, energia de la soare devine scutul anti-scumpiri: românii, interes de 2 ori mai mare pentru sisteme fotovoltaice ca să scape de grija facturilor la curent. Scumpirea energiei de la 1 iulie îi dezechilibrează financiar pe unii dintre români, mai ales în contextul creșterii costului vieții. Mai multe>>
22-05-2025 Energie regenerabila
Un nou reper în modernizarea avansata a biogazului, orientat spre piață: Grupul UGS, un furnizor global de top în tehnologii de separare și modernizare a gazelor regenerabile, care include și compania Unconventional Gas Solutions LLC din Houston și H-Iron GmbH din Dortmund, a fondat UGS Europe GmbH, cu sediul în Ratingen, Germania, în ianuarie 2025. Mai multe>>
08-05-2025 Protectia mediului
În lumina raționalizării apei din cauza secetei, care a afectat zeci de mii de persoane în șase județe din România în 2024, un nou raport al mișcării Salvează Solul identifică degradarea solului drept un factor-cheie care accentuează criza apei. Mai multe>>
07-05-2025 Protectia mediului
Fundația WorldSkills România a implementat în peste 300 de școli din România ediția 2024-2025 a programului Educație despre biodiversitate în spații urbane, în cadrul proiectului Acțiuni verzi, viitor durabil. Au fost organizate 3 evenimente de tipul Urban Greening Days la București, Iași și Ciumbrud, care au adus împreună elevi, experți și companii din domeniul înverzirii urbane, ce au ca scop comun soluționarea unei provocări reale din mediul urban actual. Mai multe>>
29-04-2025 Alimentatie sanatoasa
București, 29 aprilie 2025 – Românii își doresc să mănânce sănătos, însă datele studiului „Educația alimentară în România” realizat de AGRICOLA și iVox arată că există o discrepanță între intenție și practică. Peste 77% dintre respondenți au declarat că prioritizează alimentația sănătoasă în mare și în foarte mare măsură, însă doar 4 din 10 își evaluează calitatea alimentației ca fiind „bună”, iar 5 din 10 o descriu drept „medie”. Mai multe>>
27-04-2025 Alimentatie sanatoasa
În plină campanie electorală, tema sănătății și securității alimentare ia avânt. 89% dintre românii cu drept de vot afirmă că nu vor să consume alimente produse cu pesticide și nu vor ca fermierii români să folosească pesticide interzise în UE Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>