Apreciata mai
ales de straini, cea de-a XVII-a Conferinta Europeana a Asociatiilor de Cercetatori
in domeniul Cartofului (EAPR) a avut loc de aceasta data la Brasov, semn al
recunoasterii si aprecierii cultivatorilor acestei specii din Romania.
Gazda a fost,
cum era firesc, Institutul National de Cercetare si Dezvoltare a Cartofului, al
carui director general, dr. ing. Sorin Claudiu Chiru, a detinut in perioada
2005-2008 functia de presedinte al Asociatiei Internationale.
De numele
doamnei dr. ing. Luiza Mike se leaga multe dintre realizarile de exceptie ale
Statiunii de Cercetare din Targu-Secuiesc. Ea este insa constienta ca acestea
puteau dobandi o valoare mondiala, daca cercetatorii de aici ar fi avut parte
de un tratament economic prietenos.
De mentionat
faptul ca aceasta conferinta se incadreaza intre manifestarile organizate cu
ocazia Anului Mondial al Cartofului programat de ONU. Hotararea organizarii
conferintei la Brasov a fost luata in 2005 la Bilbao – Spania, avand in vedere
ca Romania ocupa unul dintre primele locuri in Europa ca suprafata cultivata.
Printre cei 342
de participanti veniti din 42 de tari din Europa, America, Africa si Australia
s-au numarat si oaspeti de seama ca Pamela Anderson, presedintele CIP (Centrul
International al Cartofului din Peru, tara de origine a acestei culturi),
Escart Elada, ambasadorul statului Peru la Bucuresti, dar si acad. dr. ing. Cristian
Hera, presedintele ASAS.
La
o astfel de manifestare s-ar fi cuvenit sa participe si conducerea MAPDR, care,
pana la urma, a fost reprezentata de un functionar fara putere de decizie.
Parlamentul
Romaniei a fost reprezentat prin deputatul Valeriu Tabara.
Cui folosesc aprecierile
măgulitoare?
Din discutiile
purtate cu oaspetii am retinut ca stiinta agricola romaneasca este cunoscuta si
apreciata mai ales peste hotare. Astfel, Jari Valkanen, prof. univ. la
Helsinki, care a fost ales la Brasov presedintele asociatiei pentru perioada
2008-20011, a tinut sa remarce ca pentru actuala conferinta si-a ales bine locatia,
tinand seama si de perioada optima pentru dezvoltarea cartofului in Romania.
„Intre Finlanda si Romania, (spunea Valkanen), sunt multe similitudini in domeniul cartofului. Avem un
sistem asemanator de producere a soiurilor si cred ca este bine sa se faca
schimburi intre noi. In conditiile crizei mondiale de alimente, cartofului ii
revine un rol esential.“
La randul sau,
olandezul Anton Haverkort, secretarul asociatiei, si-a aratat admiratia pentru
eforturile facute de cercetatorii romani, in conditiile in care acestia nu
beneficiaza de subventii din partea statului. Asa cum
sublinia acad. Cristian Hera: „cercetarea romaneasca
este remarcabila, dar se afla în pragul colapsului. Nici nu mai are posibilitati de finantare, in conditiile in care 81 de mii
ha de pe care se valorifica altadata productia au fost retrocedate. Cum sa mai
tina Romania pasul in cercetare cu UE cand Franta, de exemplu, investeste anual
685 milioane de euro in cercetarea agricolă, iar Olanda, o tara mult mai mică,
58 milioane de euro numai pentru cartofi? Aceasta In conditiile in care, din
1998, statul roman nu a mai alocat niciun leu.“
Perspectiva nu este prea încurajatoare
Ceea
ce s-a petrecut la Brasov a demonstrat ca stiinta agricola romaneasca merita
mai multa atentie. In sectiunile conferintei au fost dezbatute 70 de lucrari. In
plen s-au prezentat expuneri privind impactul Incalzirii globale asupra
cartofului (Anton Haverkort), calitatile sale alimentare benefice sanatatii
(Norbert Haase – Germania), industrializarea cartofului (Sorin Chiru si
colaboratorii) etc.
S-a subliniat,
printre altele, faptul ca suprafata cultivata in Europa va scadea pana la 50%,
in conditiile dublarii productiei pe unitatea de suprafata. La noi, in schimb,
suprafaţa se va reduce doar cu 5%. In acelasi timp se vor mari suprafetele
cultivate in tarile mari ale Asiei.
Aceeasi solutie
o vede si d-na Pamela Anderson pentru tarile sarace unde, odata cu cultivarea
cartofului pe suprafete mai mari, a scazut procentul de imbolnaviri si subnutritie.
La randul sau, prof. univ. Valeriu Tabara, care preda de trei decenii un curs
despre cartof la USAMV Timisoara, vede in acesta „materia
prima a viitorului“ care va ajuta la progresul economic al omenirii.
Cu o floare de cartof…
Dupa
expunerile teoretice oaspetii au luat contact cu terenul. Pe unul din
traseele vizitate s-au evidentiat realizarile unor producatori romani care obtin
rezultate la nivelul fermierilor occidentali.
Unul dintre ei
este ing. Ioan Bartha, managerul Societatii SOLFARM din Sfantu Gheorghe, care
cultiva in fiecare an in jur de 400 hectare, cu preponderenta cartofi. „Mai toate arata excelent, (observa cercetatorul elvetian
Ruedi Schvarzel), iar meritul este exclusiv al producatorului“.
Culturi
frumoase de cartofi au fost admirate de vizitatori si la o ferma din Zabala,
dar mai ales la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare a Cartofului Targu-Secuiesc.
Miron STEFANESCU
REVISTA LUMEA SATULUI
NR. 16, 16-31 AUGUST 2008
20-04-2022 Ciuperci
CITR, parte a Impetum Group, a reintrodus in circuitul economic singura fabrica de compost pentru ciuperci din Romania, prin vanzarea sa catre un important jucator din sectorul agricol din sudul tarii. In calitate de lichidator judiciar al East Champion Union Cooperativa Agricola (in faliment), CITR a obtinut in urma licitatiei peste 840.000 euro, bani care vor fi redistribuiti catre creditori. Mai multe>>
01-10-2020 Ciuperci
Oamenii folosesc ciuperci din perioada erei paleolitice sau epoca pietrei cioplite palaios- vechi, lithos-piatra, din limba greaca. Oamenii au cules ciuperci pentru se hrani. Au invatat astfel care le aduce o stare de bine, care ii ajuta sa invinga boli si care erau toxice sau otravitoare. Dar aceste cunostinte s-au adunat timp de secole si mai ales dupa invingerea superstitiilor si a fenomenelor mistice. Mai multe>>
15-09-2020 Trufe
Numite si diamantele negre ale pamantului sau diamantele gastronomiei, perle rare, delicatese de neegalat acestea sunt Ciuperci care cresc in pamant, la adancime de 10-40 cm, unele chiar la suprafata sau mai in profunzime. Trufele sunt ciuperci Ascomycete ce apartin genului Tuber, formate din asocierea ectomicorizelor cu radacinile arborilor si arbustilor. Mai multe>>
06-05-2020 Ciuperci
In aceasta perioada un numar destul de mare de persoane, valorifica prin piete sau locuri neautorizate sortimente diferite de ciuperci, recoltate din mediul natural (pajisti sau paduri) sub pretextul ca deosebesc ciupercile comestibile de cele cosiderate otravitoare. Printre ciuperci exista diferite specii toxice, sau care pot fi letale pentru om, uneori chiar si cele considerate bune pentru consum pot da simptome toxice, (exemplu, hribii sau champignon) si care daca sunt culese prea tarziu... Mai multe>>
20-11-2018 Ciuperci
Ciupercile au un rol benefic in natura contribuind la descompunerea si dezagregarea vegetalelor, a frunzelor moarte si a resturilor lemnoase adunate pe sol. Anumite specii de ciuperci formeaza micorize pe radacinile unor arbori ca pini, stejari, castani si datorita acestora, arborii absorb mai usor substantele necesare cresterii. In schimb, ciupercile beneficiaza de adapost si de hrana. Mai multe>>
02-06-2017 Ciuperci
Ciupercile de padure apar in diferite forme si culori si poarta denumiri variate si sugestive. Cele mai intalnite specii comestibile de ciuperci pe care le intalnim in padurile din Romania sunt urmatoarele: Mai multe>>
26-11-2016 Ciuperci
Ciuciuletele (Morchella Esculenta) este o specie de ciuperci comestibile, denumita in popor si zbarciog galben, potrivita pentru comercializare. Mai multe>>
09-11-2016 Ciuperci
Galbiorii (Cantharellus cibarius) se mai numesc, urechiuse sau bureti galbeni si sunt o specie de ciuperci comestibile, potrivite pentru comercializare. Mai multe>>
27-09-2016 Ciuperci
In Romania sunt cunoscute peste 4000 de ciuperci, insa doar o parte din ele sunt comestibile sau otravitoare, marea lor majoritate sunt nesemnificative din punct de vedere alimentar. Mai multe>>
26-08-2016 Ciuperci
Cantitati mari de ciuperci salbatice pleaca in acesta perioada din Romania in Germania. Mai multe>>
15-08-2016 Ciuperci
Buretele de roua (Marasmius oreades) este o specie de ciuperci avand palaria comestibila, ideala pentru supe. Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>