Legumele din Dumitrita sunt la mare cautare

Detalii

Categorie: Legume

04 Mai 2017

E al treilea an in care Sorinela Lacatus, o femeie de 49 de ani, cultiva legume in solariul obtinut cu ajutorul Asociatiei Interetnice Dumitrita. In primul an, a plantat numai rosii. 'Si am avut niste rosii mari, de multi s-o mirat. Cand intram in piata, n-aveau multi rosii din alea. Rosie de jumatate de kilogram. Erau rosii romanesti, cum aveau batranii mai demult.'

In familia Lacatus, sotul, mecanic priceput, se ocupa de service-ul pe care-l au in curte. De solariu, e responsabila Sorinela. 'D-apai si eu trebuie sa fac ceva ca sa putem supravietui', spune ea.

De obicei, in comuna, oamenii isi fac solarii cu ce au la indemana — barne din lemn si folie ieftina. Asa ceva a avut si Sorinela inainte. Lemnul a putrezit in pamant si, la o furtuna mai puternica, vantul a daramat solariul.

Prin proiectul 'Inforural in comunitatea interetnica Dumitrita', 51 de oameni din comuna bistriteana au participat la cursuri de formare in meseriile de lucrator in cultura plantelor sau lucrator in cresterea animalelor. O mare parte din cetatenii de etnie roma din Dumitrita traiesc din ajutor social. Foarte putini dintre membrii comunitatii au un loc de munca stabil, fiind deseori fortati sa migreze in vestul Europei sau chiar in alte judete pentru a presta in special munci agricole sezoniere. Locurile de munca din localitate si imprejurimi sunt putine, iar tendinta patronilor este de a plati un salariu cat mai mic muncitorilor necalificati si sa incurajeze munca la negru.

In cadrul proiectului, localnicii din Dumitrita au primit consultanta pentru depunerea de proiecte la Programul National de Dezvoltare Rurala. In plus, 15 familii dornice sa-si suplimenteze veniturile prin cultivarea de legume au primit solarii de doi ari (10 m latime pe 20 lungime) si rasaduri. Au pus rosii, fasole, castraveti, ardei, gogosari, chiar si mazare sau capsuni. 

Ideea asociatiei a fost ca oamenii sa produca legume bio, cantitati mai mici, dar de calitate, care sa poata fi vandute la un pret mai mare. Pentru cinci dintre solarii, au obtinut deja certificarea bio. Legumele le sunt vandute satenilor, din curte sau la piata, dar si distribuite magazinelor de cartier din Bistrita si nu numai. 

In februarie, satenii pregateau rasaduri, pentru ca si din ele pot obtine bani buni. 'Ma bucur tare de ei, ca sunt harnici si vor sa faca', spune Cristian Nica, coordonatorul proiectului. 'Vor sa faca lucruri faine.'

La mijlocul lui februarie, Sorinela astepta sa se mai imbuneze vremea ca sa poata planta rasadurile. Anul trecut a avut cate doua randuri de rosii, vinete si ardei, dar anul asta vrea sa puna numai rosii, eventual mai multe soiuri, pentru ca oamenii la piata cauta ba pentru aperitiv, ba pentru bulion, ba pentru salate. E lucru mult la ele, mai ales ca nu le stropeste cu chimicale, dar trebuie sa-ti si placa munca, iar Sorinela nu s-a ferit niciodata de ea. Munceste si cele 3 hectare de semanatura ale familiei. Cand a fost nevoie, s-a dus si la altcineva la lucru pentru un ban in plus. Are doua fete, una profesoara, iar cealalta studenta la Politehnica. 'Nu poti sa nu muncesti cand stii ca ai copii.'

Din profitul donat de producatorii de legume din comuna, asociatia a mai achizitionat anul trecut doua solarii, pe care le-a dat in folosinta locuitorilor. '2 ari e o suprafata mica', spune Cristian, 'n-ai ce lucra asa mult, nici foarte multi bani nu faci, dar eu tot timpul am incercat sa spun ca impreuna, fiecare daca facem cate o parte, putem castiga mult mai mult.' Cristian si-ar dori sa creeze un cluster agricol in zona. Sunt multi oameni care fac branzeturi bune, miere buna, care produc legume sau cresc vaci. Folosind ce are si ce stie sa faca fiecare, si-ar putea imbunatati substantial vietile. 'Cumva asta vreau, sa-i incheg. Sa facem chestii ca sa se dezvolte ei, poate n-or sa mai fie asa multi cu ajutor social.'

Proiect finantat prin Fondul ONG, parte a granturilor Spatiului Economic European 2009 — 2014. Mai multe detalii despre cele 390 de proiecte finantate prin program se gasesc pe www.fondong.fdsc.ro.

• < Anterior
• Următor >