Mai putina birocratie in utilizarea fondurilor europene

Detalii

Categorie: Comisia Europeana

12 Iunie 2015

Comisia Europeana a anuntat marti, 9 iunie, crearea unui grup la nivel inalt ce are ca scop reducerea sarcinii administrative in utilizarea celor cinci Fonduri structurale si de investitii europene.

Grupul, condus de fostul vicepresedinte al Comisiei Europene, Siim Kallas, va fi activ in urmatorii trei ani. Acest organism va evalua in mod independent si va monitoriza simplificarea procedurilor de accesare si utilizare a fondurilor structurale si de investitii europene, acordand o atentie sporita urmatoarelor cinci prioritati:

• • Simplificarea accesului IMM-urilor la surse de finantare;
  • Utilizarea practicii de "supra-legiferare" (cerintele suplimentare si obstacolele administrative de la nivel national sau regional);
  • Utilizarea unor mijloace mai simple de rambursare a costurilor;
  • Cresterea numarului de folosire a procedurilor on-line ("e-coeziune");
  • Analizarea modului in care sunt puse in aplicare proiectele initiate si administrate de comunitatile locale (dezvoltarea locala plasata sub responsabilitatea comunitatii).

Comisarul european pentru politici regionale, doamna Corina Cretu a declarat: "In gestionarea fondurilor noastre exista o nevoie stringenta de simplificare a procedurilor, pastrand in acelasi timp o gestiune administrativa si financiara prudenta. Nu vreau sa mai aud ca un IMM nu este interesat de primirea sprijinului nostru, deoarece considera procedurile prea lungi, birocratice sau greoaie. Prin acest grup la nivel inalt vreau sa ne asiguram ca statele membre se vor bucura pe deplin de simplificarea masurilor incluse in noile reglementari. In ceea ce ne priveste, vom analiza ceea ce putem face pentru a imbunatati in continuare normele in vigoare."

In perioada 2014-2020, statele membre, regiunile si orasele din UE vor beneficia de peste 351 de miliarde de euro in cadrul politicii de coeziune (Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european si Fondul de coeziune). Pentru multe dintre aceste tari, aceste fonduri reprezinta principala sursa de finantare publica. Este esential ca acesti bani sa fie bine investiti si gestionati, dat fiind ca deficiente la nivelul administratiilor nationale, regionale si locale pot pune in pericol succesul acestor programe.

Pentru perioada 2007-2013, mai exista unele fonduri alocate in cadrul politicii de coeziune care nu au fost inca investite. Comisia doreste sa sprijine statele membre pentru ca acestea sa nu piarda investitii valoroase si sa se asigure ca fondurile sunt cheltuite in mod corespunzator, in cadrul unor proiecte care aduc beneficii reale cetatenilor.

Iata de ce consolidarea capacitatii administrative pentru a imbunatati modul in care fondurile sunt investite si gestionate este un element esential al politicii de coeziune a UE in perioada 2014-2020. Comisarul pentru politica regionala, Corina Cretu, considera ca acest domeniu de actiune trebuie tratat cu prioritate.

In acest sens, comisarul Corina Cretu si serviciile din cadrul Directiei Generale Politica regionala si urbana au instituit o serie de noi masuri, la care si-a adus contributia si Directia Generala Ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune.

In ce consta in mod efectiv aceasta abordare?

Initiativa privind o mai buna aplicare a politicii de coeziune consta intr-o abordare care cuprinde patru aspecte:

1. 1. „Grupul operativ pentru o mai buna punere in aplicare”, prin intermediul unor echipe de actiune specifice, ajuta administratiile nationale si regionale sa utilizeze in mod eficient investitiile ramase din perioada de programare 2007-2013. Grupul operativ a analizat factorii-cheie responsabili pentru intarzierile in punerea in aplicare si a inceput sa elaboreze o serie de planuri de actiune detaliate si cuprinzatoare pentru fiecare program care prezinta riscuri. Comisia colaboreaza indeaproape cu statele membre in cauza pentru a gasi solutii in vederea optimizarii utilizarii angajamentelor din cadrul financiar multianual 2007-2013, astfel cum a solicitat Consiliul European in decembrie 2014.
   2. In cadrul celei de a doua etape a grupului operativ, va fi consolidata capacitatea administrativa in statele membre si in regiunile acestora pentru programele din perioada 2014-2020, printr-o varietate de masuri cum ar fi schimburi de competente si de experti, formare si asistenta tehnica.
   3. Comisarul pentru politica regionala, Corina Cretu, intentioneaza sa analizeze de ce regiunile cu un nivel scazut de dezvoltare economica sau regiunile care se confrunta cu o rata negativa de crestere a PIB-ului, timp de mai multi ani, au ramas in urma. Aceasta tendinta este deosebit de importanta pentru politica de coeziune, care are ca obiectiv reducerea disparitatilor dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor Europei.
   4. Comisia infiinteaza un grup de experti pentru a evalua in mod independent adoptarea masurilor de simplificare de catre statele membre si pentru a identifica noi posibilitati de simplificare a normelor. Grupul va face recomandari in vederea unei mai bune utilizari a posibilitatilor de simplificare in ceea ce priveste punerea in aplicare a fondurilor pentru beneficiari in perioada de programare 2014-2020. Un obiectiv secundar ar fi propunerea de masuri pentru o simplificare suplimentara in perioada de dupa 2020. Aceasta actiune este strans legata de initiativa vicepresenditelui Kristalina Georgieva pentru un „buget al UE axat pe rezultate”.

Cum a aparut grupul operativ privind o mai buna punere in aplicare?

Crearea unui grup operativ special care sa ajute statele membre si regiunile sa utilizeze investitiile din cadrul politicii de coeziune a fost una dintre primele initiative ale comisarul pentru politica regionala, Corina Cretu, atunci cand si-a preluat functia. Grupul operativ are scopul de a sprijini o serie de tari care se confrunta cu dificultati in efectuarea investitiilor planificate anterior sa isi imbunatateasca capacitatea de „absorbtie” si sa valorifice oportunitatile de investitii prin consolidarea capacitatii administrative.

Asupra caror tari se concentreaza grupul operativ?

Grupul operativ se concentreaza in prezent pe un grup de tari ale caror rate de absorbtie se situeaza sub media UE. Acest lucru ar putea duce la „dezangajarea” si pierderea fondurilor care au fost alocate sau sunt planificate.

Cele opt tari in cauza sunt Romania, Bulgaria, Croatia, Republica Ceha, Ungaria, Italia, Slovacia si Slovenia.

Ce face de fapt grupul operativ?

Prima actiune a grupului operativ a fost de a evalua si de a analiza situatia din statele membre in cauza prin intermediul unei abordari structurate si uniforme. In acest scop, a fost necesar sa se identifice blocajele si deficientele majore in ceea ce priveste punerea in aplicare a fiecarei axe prioritare a programelor in cauza. In unele tari exista probleme si intarzieri in punerea in aplicare a unor proiecte de infrastructura majore, in special in domeniul mediului si al transporturilor. Alte tari sufera din cauza deficientelor generale ale capacitatii lor administrative, precum si din cauza unor probleme structurale si legate de guvernanta.

Grupul operativ are misiunea de a elabora planuri de actiune pentru fiecare stat membru vizat sau de a revizui planurile existente, in cazul in care acestea exista deja. Acest proces va permite realizarea unui schimb de experienta si difuzarea bunelor practici in randul participantilor. Acolo unde este cazul, Directia Generala Ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune se alatura Directiei Generale Politica Regionala si Urbana pentru a se asigura ca sunt luate masuri adecvate si in ceea ce priveste Fondul social european.

Este vorba despre o dezaprobare publica a statelor membre in cauza?

Deloc – obiectivul este de a promova modele de bune practici si de a o oferi sprijin.Consolidarea capacitatii administrative poate fi, de asemenea, intensificata, in special pentru a imbunatati punerea in aplicare in perioada 2014-2020 si a trage invataminte din experientele anterioare. Acesta este cel de-al doilea domeniu de competenta al grupului operativ pe termen mediu. Statele membre sunt incurajate sa isi utilizeze bugetul consacrat asistentei tehnice din cadrul politicii de coeziune intr-un mod mai eficient si mai bine orientat, pentru a-si consolida capacitatea administrativa de a pune in aplicare fondurile.

De ce este importanta capacitatea administrativa?

Politica de coeziune functioneaza potrivit principiului „gestiunii partajate” – partajata intre Comisie si organismele nationale si locale care gestioneaza fondurile in statele membre.

Noua politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 pune accentul pe consolidarea capacitatii administrative a statelor membre pentru ca acestea sa se adapteze pe deplin la noile cerinte privind utilizarea fondurilor structurale si de investitii europene, sa puna in aplicare in mod eficace programele de investitii si sa obtina cele mai bune rezultate posibile.

In general, capacitatea administrativa de a gestiona si de a utiliza fondurile si programele si proiectele cofinantate de UE este considerata un factor-cheie care contribuie la succesul politicii de coeziune a UE. Atunci cand administratiile publice care gestioneaza fondurile (autoritatile de management, organismele intermediare, autoritatile de certificare, autoritatile de audit) au capacitati reduse, ele se confrunta cu blocaje si dificultati. Ca urmare a acestui fapt, investitiile nu pot genera beneficiile preconizate pentru persoanele care locuiesc in regiunile si orasele Europei. Nu este vorba aici doar de etica si de norme – o administratie ineficienta este, de asemenea, mai costisitoare.

Cum poate fi sprijinita capacitatea administrativa pentru a imbunatati aplicarea fondurilor?

Sprijinirea capacitatii administrative necesita instituirea unor structuri, resurse umane, sisteme si instrumente corespunzatoare. Cu alte cuvinte, trebuie sa se asigure faptul ca responsabilitatile si sarcinile sunt alocate in mod clar, ca personalul este instruit in mod adecvat si ca sunt recrutate persoanele potrivite pentru a gestiona fondurile. Ele trebuie, de asemenea, sa dispuna de instrumente adecvate (sisteme informatice, manuale, norme) pentru a gestiona fondurile structurale si de investitii europene. Daca exista sisteme si instrumente corespunzatoare, organizatiile sunt mai putin vulnerabile. Un alt element important este guvernanta. Aceasta inseamna ca administratorii fondurilor sunt responsabili pentru performantele obtinute, pentru protejarea impotriva coruptiei si a conflictelor de interese si pentru promovarea transparentei.

Mai concret, cum este pusa in aplicare aceasta initiativa?

Comisia Europeana a lansat o serie de cursuri de formare care permit participantilor sa se pregateasca pentru noua perioada de programare. Aceste evenimente se adreseaza autoritatilor nationale si regionale responsabile de gestionarea Fondului european de dezvoltare regionala, a Fondului social european si a Fondului de coeziune. Ele vizeaza in principal programarea si punerea in aplicare, dar se ocupa, de asemenea, de aspecte legate de gestiunea financiara si de control.

Directia Generala Politica Regionala si Urbana contribuie, de asemenea, la consolidarea capacitatii administrative a administratiilor nationale si regionale prin intermediul unor instrumente de analiza/de diagnostic, asistenta si mecanisme de sprijin personalizate cum ar fi schimbul de bune practici si de experienta sau facilitarea crearii de retele „peer-to-peer”. Obiectivul principal este de a le oferi asistenta pentru o mai buna gestionare a investitiilor UE.

Recent, Comisia a lansat doua noi initiative: sistemul de schimb TAIEX-REGIO PEER 2 PEER (lansat la 24 martie) si pactele de integritate: 

• • Initiativa PEER 2 PEER este un sistem care a fost deja incercat si testat cu succes in tarile candidate la aderarea la UE, cu sprijinul Directiei generale pentru politica de vecinatate si negocierile privind extinderea din cadrul Comisiei. Pentru prima data, initiativa este aplicata in politica de coeziune. Initiativa PEER 2 PEER se adreseaza celor 24 000 de functionari care lucreaza pentru organismele de gestionare a finantarii si a proiectelor in cadrul Fondului european de dezvoltare regionala si al Fondului de coeziune. Ea raspunde in mod direct solicitarilor specifice ale autoritatilor conectate la baza de date online si va oferi asistenta prin organizarea de misiuni de experti, vizite de studiu si ateliere specifice. Functionarii dornici sa-si impartaseasca expertiza trebuie sa se inregistreze in baza de date a expertilor.
  • Pactele de integritate au fost dezvoltate de ONG-ul Transparency International pentru a incuraja guvernele, intreprinderile si societatea civila sa sporeasca increderea in achizitiile publice si transparenta acestora. In prezent, Comisia isi propune sa testeze pacte de integritate pentru mai multe proiecte cofinantate de Fondul European de dezvoltare regionala si Fondul de coeziune. Un pact de integritate pentru fondurile politicii de coeziune va fi un acord obligatoriu din punct de vedere juridic intre autoritatea de management si intreprinderile care liciteaza pentru contracte de achizitii publice, prin care partile se angajeaza sa respecte o procedura de achizitii publice transparenta si eficienta. Pentru a asigura o mai mare responsabilitate, pactele de integritate vor include un sistem de monitorizare gestionat de o organizatie a societatii civile selectata in acest scop.

Cererea de exprimare a interesului de a participa la testarea acestui instrument in cadrul proiectelor cofinantate prin intermediul politicii de coeziune in statele membre va fi lansata in mai 2015. Autoritatile si beneficiarii sunt incurajati sa profite de aceasta initiativa.

Exista si alte modalitati prin care statele membre si regiunile pot investi in administratii publice eficiente?

Pe langa asistenta tehnica, statele membre eligibile ar trebui sa utilizeze masuri care sprijina consolidarea capacitatii institutionale mai largi. Investitiile in consolidarea capacitatii institutionale si in imbunatatirea eficientei administratiei publice (obiectivul tematic 11), sustinute prin Fondul social european si Fondul european de dezvoltare regionala, au un obiectiv mai larg si pe termen mai lung. Se pune accentul pe adoptarea unei reforme autentice si a unor modificari sistemice pentru a imbunatati performanta intrinseca a administratiilor publice, independent de rolul lor in gestionarea fondurilor UE.

In perioada 2014-2020, fondurile structurale si de investitii europene vor continua sa sprijine reformele si consolidarea capacitatii institutionale. Obiectivul acestui sprijin este de a crea institutii stabile si previzibile, care sunt suficient de flexibile pentru a reactiona la provocarile societale, deschise la dialogul cu publicul, capabile sa introduca noi solutii privind politicile si sa asigure servicii mai bune. El vizeaza obtinerea unor procese organizationale mai eficiente, o gestionare moderna si functionari publici motivati si calificati.

Sprijinirea reformelor administratiei publice in cadrul obiectivului tematic de consolidare a capacitatii institutionale in perioada de programare 2014-2020 este legata de recomandarile specifice fiecarei tari, de documentele de lucru asociate ale serviciilor Comisiei, de programele de ajustare economica, acolo unde este cazul, si de programele nationale de reforma. 

Exista fonduri in urmatoarea perioada de programare pentru a contribui la acest efort?

Da. Aproximativ 4,8 miliarde de euro au fost programate in noul buget al politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020 pentru a sprijini consolidarea capacitatii institutionale si reformele. Fondurile vor fi, de asemenea, directionate catre consolidarea capacitatii organismelor implicate direct in punerea in aplicare, prin intermediul asistentei tehnice.

Ce masuri au fost adoptate pentru a combate frauda si coruptia?

0,2 % din toate erorile raportate in ceea ce priveste gestionarea politicii de coeziune sunt cauzate de frauda. Comisia are o politica de „toleranta zero” fata de frauda si coruptie si se asteapta ca statele membre si regiunile sa adopte aceeasi atitudine. Asistenta financiara ar trebui sa fie utilizata pentru a sprijini competitivitatea, pentru a creste productivitatea si a crea noi oportunitati de locuri de munca. Atunci cand examineaza acordurile de parteneriat si programele operationale, Comisia insista ca statele membre sa se angajeze in mod clar sa ia masuri pentru a preveni frauda si sa isi respecte angajamentul.

In decembrie 2013, impreuna cu Transparency International, Comisia a organizat o conferinta internationala urmata de o serie de seminarii nationale privind combaterea fraudei in ceea ce priveste fondurile structurale si de investitii europene. Principalul scop al acestor evenimente a fost de a oferi functionarilor instrumente practice care pot preveni utilizarea necorespunzatoare a fondurilor.

Unul dintre rezultatele concrete ale acestor seminarii a fost ideea aplicarii sistemului „pactelor de integritate”, dezvoltate de Transparency International, in cadrul proiectelor sprijinite prin intermediul politicii de coeziune.

De asemenea, Comisia a dezvoltat un nou instrument IT denumit ARACHNE si incurajeaza statele membre sa-l foloseasca. Acest instrument combina datele de monitorizare ale fondurilor structurale si de investitii europene cu baze de date externe si permite autoritatilor de management sa identifice proiectele cu riscuri mai ridicate care necesita o analiza mai aprofundata.

Care este scopul Grupului la nivel inalt privind simplificarea? Cum va ajuta acesta statele membre sa profite de oportunitatile de simplificare a accesului beneficiarilor la fondurile structurale si de investitii europene?

Noile reglementari pentru perioada 2014-2020 ofera o serie de oportunitati pentru a reduce sarcina administrativa pentru beneficiari si pentru a le simplifica accesul la fondurile UE. Acestea includ o serie de norme comune pentru toate fondurile structurale si de investitii europene, utilizarea extinsa a optiunilor simplificate in materie de costuri si trecerea la „e-coeziune”. Grupul independent la nivel inalt care monitorizeaza simplificarea ar urma sa se concentreze asupra a cinci aspecte principale: accesul IMM-urilor la finantare; adaugarea de cerinte suplimentare sau de obstacole administrative de catre autoritatile nationale sau regionale (fenomen cunoscut drept suprareglementare), inclusiv procesul de selectare a proiectelor; utilizarea unor metode simplificate de rambursare a costurilor implicate (de exemplu, sume forfetare sau rate forfetare); utilizarea unor proceduri online (cum ar fi „e-coeziunea” in ceea ce priveste proiectele finantate in cadrul politicii de coeziune); modul in care sunt puse in aplicare proiectele lansate si gestionate de comunitatile locale (dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitatii).

In primul an, se preconizeaza ca Grupul la nivel inalt va evalua modul in care statele membre au fructificat posibilitatile de simplificare. Apoi, se va analiza mai in detaliu punerea in aplicare a oportunitatilor de simplificare in statele membre si in regiunile acestora. Pe baza acestei analize, in 2016 vor fi formulate primele recomandari privind modalitatile de imbunatatire a punerii in practica a oportunitatilor de simplificare pentru beneficiari oferite de reglementari. Grupul la nivel inalt ar putea apoi sa faca propuneri privind obtinerea unei simplificari suplimentare, in cadrul de dupa 2020, la inceputul anului 2018.

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >