Strategia „De la ferma la consumator” - crearea unui sistem alimentar sanatos si pe deplin durabil

Detalii

Categorie: Comisia Europeana

24 Mai 2020

Comisia Europeana a adoptat o noua strategie cuprinzatoare privind biodiversitatea pentru a readuce natura in viata noastra, precum si strategia „De la ferma la consumator” pentru a asigura un sistem alimentar echitabil, sanatos si ecologic. Cele doua strategii se consolideaza reciproc, reunind natura, fermierii, intreprinderile si consumatorii pentru a crea impreuna un viitor durabil si competitiv.

In conformitate cu Pactul verde european, acestea propun actiuni si angajamente ambitioase ale UE pentru a combate declinul biodiversitatii in Europa si in intreaga lume si pentru a transforma sistemele noastre alimentare in standarde mondiale pentru durabilitatea competitiva, protectia sanatatii umane si planetare, precum si pentru mijloacele de subzistenta ale tuturor actorilor din lantul valoric alimentar. Criza provocata de pandemia de COVID-19 a demonstrat cat de vulnerabili ne face accentuarea declinului biodiversitatii si cat de esentiala este pentru societatea noastra buna functionare a sistemului alimentar. Cele doua strategii le acorda cetatenilor o pozitie centrala, angajandu-se sa sporeasca protectia terenurilor si a marii, refacand ecosistemele degradate si conferind UE un rol de lider pe scena internationala, atat in ceea ce priveste protectia biodiversitatii, cat si construirea unui lant alimentar durabil.

Noua strategie privind biodiversitatea abordeaza factorii-cheie ai declinului biodiversitatii, cum ar fi utilizarea nesustenabila a terenurilor si a marii, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea si speciile alogene invazive. Adoptata in plina pandemie de COVID-19, strategia este un element central al planului de redresare al UE, fundamental pentru prevenirea aparitiei unor epidemii viitoare si consolidarea rezilientei la acestea, precum si pentru oferirea unor oportunitati imediate de afaceri si de investitii pentru relansarea economiei UE. Aceasta urmareste, de asemenea, sa integreze consideratiile legate de biodiversitate in strategia globala de crestere economica a UE. Strategia propune, printre altele, stabilirea unor obiective obligatorii pentru refacerea ecosistemelor si a raurilor deteriorate, imbunatatirea sanatatii habitatelor si a speciilor protejate din UE, readucerea polenizatorilor pe terenurile agricole, reducerea poluarii, „inverzirea” oraselor noastre, consolidarea agriculturii ecologice si a altor practici agricole favorabile biodiversitatii si imbunatatirea sanatatii padurilor europene. Strategia prezinta masuri concrete pentru a repune biodiversitatea Europei pe calea redresarii pana in 2030, inclusiv transformarea a cel putin 30 % din terenurile si marile Europei in zone protejate gestionate eficient si, pentru cel putin 10 % din suprafata agricola, revenirea la elemente de peisaj bogate in diversitate.

Actiunile prevazute in domeniul protectiei, utilizarii durabile si refacerii naturii vor aduce beneficii economice comunitatilor locale, creand locuri de munca si crestere durabile. Va fi deblocata o finantare in valoare de 20 de miliarde EUR/an pentru biodiversitate prin diverse surse, inclusiv fonduri UE si finantare nationala si privata.

Strategia „De la ferma la consumator” va permite tranzitia catre un sistem alimentar durabil al UE, care protejeaza securitatea alimentara si asigura accesul la o alimentatie sanatoasa, produsa de o planeta sanatoasa. Strategia mentionata va reduce amprenta de mediu si climatica a sistemului alimentar al UE si va consolida rezilienta acestuia, protejand sanatatea cetatenilor si asigurand subzistenta operatorilor economici. Strategia stabileste obiective concrete de transformare a sistemului alimentar al UE, inclusiv o reducere cu 50 % a utilizarii si a riscului pesticidelor, o reducere cu cel putin 20 % a utilizarii ingrasamintelor, o reducere cu 50 % a vanzarilor de antimicrobiene utilizate pentru animalele de ferma si acvacultura, precum si atingerea obiectivului de a consacra 25 % din terenurile agricole agriculturii ecologice. De asemenea, aceasta propune masuri ambitioase pentru a garanta ca optiunea sanatoasa este si cea mai usor accesibila pentru cetatenii UE, inclusiv imbunatatirea etichetarii pentru a raspunde mai bine nevoilor consumatorilor in materie de informare cu privire la alimentele sanatoase si durabile.

Fermierii europeni, pescarii si producatorii din domeniul acvaculturii joaca un rol esential in tranzitia catre un sistem alimentar mai echitabil si mai durabil. Acestia vor beneficia de sprijin din partea politicii agricole comune si a politicii comune in domeniul pescuitului, prin intermediul unor noi fluxuri de finantare si al programelor ecologice in vederea adoptarii unor practici durabile. Durabilitatea ca marca a Europei va deschide noi oportunitati de afaceri si va diversifica sursele de venit pentru fermierii si pescarii europeni.

In calitate de parti fundamentale ale Pactului verde european, cele doua strategii vor sprijini, de asemenea, redresarea economica. In contextul pandemiei de coronavirus, ele urmaresc sa consolideze rezilienta societatilor noastre la viitoarele pandemii si amenintari precum impactul asupra climei, incendiile forestiere, insecuritatea alimentara sau focarele de boala, inclusiv prin sprijinirea unor practici mai durabile pentru agricultura, pescuit si acvacultura si prin abordarea protectiei speciilor salbatice de fauna si flora si a comertului ilegal cu acestea.

Strategiile contin, de asemenea, importante elemente internationale. Strategia privind biodiversitatea reafirma hotararea UE de a oferi un exemplu pentru a face fata crizei biodiversitatii la nivel mondial. Comisia incearca sa mobilizeze toate instrumentele de actiune externa si parteneriatele internationale pentru a contribui la elaborarea unui nou cadru ambitios al ONU privind biodiversitatea la nivel mondial in cadrul Conferintei partilor la Conventia privind diversitatea biologica din 2021. Strategia „De la ferma la consumator” vizeaza promovarea unei tranzitii mondiale catre sisteme alimentare durabile, in stransa cooperare cu partenerii sai internationali.

Vicepresedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans, a declarat: „Criza provocata de coronavirus ne-a aratat cat suntem de vulnerabili si cat de important este sa restabilim echilibrul dintre activitatea umana si natura. Schimbarile climatice si declinul biodiversitatii reprezinta un pericol clar si actual pentru umanitate. Ocupand o pozitie centrala in cadrul Pactului verde, strategia privind biodiversitatea si strategia «De la ferma la consumator» preconizeaza crearea unui nou echilibru mai bun intre natura, sistemele alimentare si biodiversitate, pentru a proteja sanatatea si bunastarea cetatenilor nostri si, in acelasi timp, pentru a spori competitivitatea si rezilienta UE. Aceste strategii reprezinta o componenta fundamentala a amplului proces de tranzitie pe care il lansam.”

Stella Kyriakides, comisarul pentru sanatate si siguranta alimentara, a declarat: „Trebuie sa avansam si sa transformam sistemul alimentar al UE intr-o forta motrice pentru durabilitate. Strategia «De la ferma la consumator» va avea o influenta pozitiva si ampla asupra modului in care producem, cumparam si consumam alimentele, in beneficiul sanatatii cetatenilor, al societatilor si al mediului. Aceasta ne ofera oportunitatea de a reconcilia sistemele noastre alimentare cu sanatatea planetei noastre, de a asigura securitatea alimentara si de a raspunde aspiratiilor europenilor, care doresc alimente sanatoase, echitabile si ecologice.”

Comisarul pentru mediu, oceane si pescuit, Virginijus Sinkevičius , a declarat: „Natura este indispensabila pentru bunastarea noastra fizica si mentala, filtreaza aerul si apa, regleaza clima si asigura polenizarea culturilor noastre. Cu toate acestea, actionam ca si cum natura nu are importanta si pierdem astfel patrimoniul natural intr-un ritm fara precedent. Aceasta noua strategie privind biodiversitatea se bazeaza pe ceea ce a functionat in trecut si adauga noi instrumente care ne vor plasa pe traiectoria catre adevarata durabilitate, in beneficiul tuturor. Obiectivul UE este de a proteja si a reface natura, de a contribui la redresarea economica in urma crizei actuale si de a deschide calea catre un cadru mondial ambitios de protejare a biodiversitatii intregii planete.”

Urmatoarele etape: Comisia invita Parlamentul European si Consiliul sa aprobe aceste doua strategii si angajamentele asumate de aceasta. Toti cetatenii si toate partile interesate sunt invitati sa participe la o ampla dezbatere publica.

INTREBARI SI RASPUNSURI:

Strategia „De la ferma la consumator” - crearea unui sistem alimentar sanatos si pe deplin durabil

1. De ce ne este prezentata Strategia „De la ferma la consumator” tocmai acum?

Criza provocata de coronavirus a subliniat importanta unui sistem alimentar solid si rezistent, care sa functioneze in toate circumstantele si care sa fie in masura sa asigure accesul la o oferta suficienta de produse alimentare la preturi accesibile pentru cetateni. De asemenea, aceasta criza ne-a sensibilizat extrem de bine cu privire la relatiile dintre sanatate, ecosisteme, lanturi de aprovizionare, modele de consum si limitele planetei. Este evident ca trebuie sa facem mult mai mult pentru a asigura sanatatea noastra si a planetei. Pandemia actuala este doar un exemplu. Aparitia din ce in ce mai frecventa a secetelor, a inundatiilor, a incendiilor forestiere si a noilor organisme daunatoare reprezinta o reamintire constanta a faptului ca sistemul nostru alimentar este amenintat si ca el trebuie sa devina mai durabil si mai rezistent.

2. Cum vor fi atinse obiectivele stabilite in Strategia „De la ferma la consumator”?

Strategia stabileste obiective ambitioase:

• reducerea cu 50 % a utilizarii pesticidelor chimice si a riscului reprezentat de acestea, precum si a utilizarii de pesticide mai periculoase cu 50 % pana in 2030;

• reducerea pierderilor de nutrienti cu cel putin 50 %, garantand, in acelasi timp, ca fertilitatea solurilor nu va fi afectata. Aceste masuri vor reduce utilizarea ingrasamintelor cu cel putin 20 % pana in 2030.

• reducerea cu 50 % a vanzarilor de substante antimicrobiene destinate animalelor de ferma si acvaculturii pana in 2030

• si alocarea pentru agricultura ecologica a unui procent de 25 % din terenurile agricole pana in 2030.

In fine, strategia include, de asemenea, obiectivul ca toate zonele rurale sa aiba acces la banda larga de mare viteza pana in 2025, pentru a permite inovarea digitala.

Pe baza experientei acumulate in punerea in aplicare a Directivei privind utilizarea durabila (SUD), este evident ca se poate face mai mult pentru a reduce riscul global reprezentat de pesticide si de utilizarea acestora, prin promovarea unor practici de gestionare integrata, cu scopul de a se asigura ca, pentru protejarea culturilor, se vor utiliza, de preferinta, metode durabile, biologice, fizice si alte metode nechimice, precum si pesticide cu risc redus. Pentru a deschide calea catre alternative si pentru a mentine veniturile fermierilor, Comisia va lua o serie de masuri, printre care revizuirea Directivei privind utilizarea durabila a pesticidelor, consolidarea dispozitiilor privind gestionarea integrata a organismelor daunatoare (IPM) si promovarea unei mai mari utilizari a metodelor alternative sigure de protectie a culturilor impotriva organismelor daunatoare si a bolilor. De asemenea, Comisia va facilita introducerea pe piata de pesticide care contin substante active biologice si va consolida evaluarea riscului pentru mediu al pesticidelor.

Indicatorii existenti ofera informatii cu privire la vanzarile de pesticide, dar le clasifica, de asemenea, in functie de risc, permitand realizarea de progrese in ceea ce priveste indeplinirea obiectivelor care urmeaza sa fie cuantificate pe baza anuala. Pentru rafinarea abordarii, Comisia va elabora indicatori suplimentari si va propune modificari la Regulamentul din 2009 privind statisticile referitoare la pesticide.

Statele membre vor trebui sa ia masuri ambitioase si de anvergura pentru a pune in aplicare pe deplin legislatia existenta privind poluarea cu nutrienti (N, P), cu scopul de a evita pierderile de nutrienti conexe care polueaza aerul si apa, daunand sanatatii umane si mediului. Comisia va elabora, impreuna cu statele membre, un plan integrat de actiune pentru gestionarea nutrientilor, pentru a reduce si a preveni poluarea suplimentara cauzata de utilizarea excesiva de ingrasaminte si pentru a promova reciclarea nutrientilor proveniti din diverse tipuri de deseuri organice si utilizarea lor ca ingrasaminte. Acest lucru va contribui la realizarea „obiectivului privind poluare zero” din cadrul Pactului verde european.

Pentru a limita si mai mult utilizarea substantelor antimicrobiene si pentru a promova utilizarea lor prudenta si responsabila la animale, noile regulamente privind produsele medicamentoase veterinare si furajele medicamentate, care se vor aplica incepand cu 2022, vor oferi o gama larga de masuri concrete. Impactul in practica al acestor regulamente se va concretiza in reducerea utilizarii substantelor antimicrobiene la animalele de ferma, ale caror vanzari vor fi monitorizate pe baza anuala.

Pentru a atinge obiectivul privind agricultura ecologica in UE, este esential sa se asigure o dezvoltare economica durabila a sectorului si sa se promoveze cererea. Pe langa masurile aferente politicii comune agricole (PAC), cum ar fi programele ecologice, investitiile si serviciile de consiliere, precum si masurile aferente politicii comune in domeniul pescuitului (PCP), Comisia va prezenta un plan de actiune privind agricultura ecologica.Acest plan va ajuta statele membre sa stimuleze atat cererea, cat si oferta de produse ecologice. Se va castiga astfel increderea consumatorilor prin campanii de promovare si prin achizitii publice ecologice.

3. Cum va sprijini aceasta strategie fermierii, pescarii si producatorii din domeniul acvaculturii?

Fermierii, pescarii si producatorii din domeniul acvaculturii joaca un rol esential in punerea in aplicare a Pactului verde. Aceasta strategie urmareste sa recompenseze fermierii, pescarii si pe alti operatori din lantul alimentar care au facut deja tranzitia la practici durabile, sa permita tranzitia pentru cei care nu au facut-o inca si sa creeze oportunitati suplimentare pentru intreprinderile lor. Asteptarile cetatenilor evolueaza si determina schimbari semnificative pe piata alimentara. Produsele alimentare europene reprezinta deja standardul la nivel mondial pentru produse alimentare sigure, din abundenta, nutritive si de inalta calitate. Aceasta tranzitie le va permite, de asemenea, sa faca din durabilitate marca lor proprie si sa garanteze viitorul lantului alimentar al UE. Tranzitia catre durabilitate reprezinta o oportunitate de tip „pionierat” pentru toti actorii din cadrul lantului alimentar. Un exemplu de nou model de afaceri ecologic este sechestrarea carbonului de catre fermieri si silvicultori. Practicile agricole care elimina CO2 din atmosfera contribuie la obiectivul privind neutralitatea climatica si ar trebui sa fie recompensate, fie prin politica agricola comuna (PAC), fie prin alte initiative publice sau private (piata carbonului).

PAC va continua sa reprezinte un instrument-cheie in sprijinirea fermierilor in tranzitia catre un sistem alimentar durabil. Propunerea de reforma a PAC din 2018 se concentreaza deja pe durabilitate si face legatura stransa intre sprijinul oferit de PAC si legislatia in materie de mediu, clima si siguranta alimentara.

Acesta include instrumente-cheie pentru indeplinirea obiectivelor prevazute de Pactul verde. Noile „programe ecologice” vor oferi o sursa importanta de finantare pentru a stimula practicile durabile, cum ar fi agricultura de precizie, agroecologia (inclusiv agricultura ecologica), crearea de particularitati topografice, sechestrarea carbonului in solurile agricole si agrosilvicultura. Statele membre si Comisia vor trebui sa se asigure ca programele ecologice dispun de resurse adecvate si ca sunt puse in aplicare in cadrul planurilor strategice. Comisia va sprijini introducerea unui buget minim care sa fie special alocat programelor ecologice. In plus, Comisia va colabora cu colegiuitorii pentru a se asigura ca ambitia Pactului verde este pe deplin reflectata in noua legislatie PAC.

De asemenea, Comisia va face recomandari fiecarui stat membru cu privire la cele noua obiective specifice ale PAC, inainte de a prezenta oficial proiectele de planuri strategice. Comisia va acorda o atentie deosebita abordarii obiectivelor Pactului verde si a celor care decurg din aceasta strategie si din Strategia in domeniul biodiversitatii pentru 2030. Ea va solicita statelor membre sa stabileasca valori nationale explicite pentru obiectivele din cadrul acestor strategii, tinand seama de situatia lor specifica si de recomandarile mentionate mai sus.

In plus fata de sprijinul semnificativ din viitorul Fond european pentru pescuit si afaceri maritime acordat cultivarii durabile de produse pescaresti, Comisia are in vedere adoptarea unor orientari ale UE pentru planurile de dezvoltare durabila a acvaculturii ale statelor membre si promovarea alocarii unor cheltuieli adecvate in temeiul fondului.

4. Cum veti asigura sprijinul financiar necesar pentru sectoarele care vor trebui sa se adapteze?

Politica agricola comuna (PAC) si politica comuna in domeniul pescuitului (PCP) vor ramane instrumente esentiale menite sa sprijine tranzitia catre sisteme alimentare durabile, asigurand in acelasi timp un nivel de trai decent pentru agricultori, pescari si familiile acestora.

Cercetarea si inovarea sunt factori-cheie in accelerarea tranzitiei catre sisteme alimentare durabile, sanatoase si incluzive. In cadrul programului Orizont Europa, Comisia propune alocarea a 10 miliarde EUR pentru cercetare si inovare in ceea ce priveste produsele alimentare, bioeconomia, resursele naturale, agricultura, pescuitul, acvacultura si mediul, precum si utilizarea tehnologiilor digitale si a solutiilor bazate pe natura in sectorul agroalimentar.

Fondul InvestEU va promova investitiile in sectorul agroalimentar, prin reducerea riscurilor aferente investitiilor facute de corporatiile europene si prin facilitarea accesului la finantare pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) si pentru intreprinderile cu capitalizare medie.

In 2020, cadrul UE pentru facilitarea investitiilor durabile (taxonomia UE), precum si strategia reinnoita privind finantarea durabila vor mobiliza sectorul financiar sa joace un rol esential in tranzitie si sa investeasca in mod mai durabil, inclusiv in sectorul agricol si in cel al productiei alimentare. De asemenea, PAC trebuie sa faciliteze din ce in ce mai mult sprijinul pentru investitii in vederea imbunatatirii rezilientei si a accelerarii transformarii digitale si ecologice a fermelor agricole.

5. Cum va asigura aceasta strategie securitatea alimentara?

Un sistem alimentar durabil trebuie sa asigure in permanenta o aprovizionare suficienta si variata a populatiei cu alimente sigure, nutritive, accesibile si durabile, nu in ultimul rand in perioade de criza. Schimbarile climatice si declinul biodiversitatii constituie amenintari iminente si de durata la adresa securitatii alimentare si a mijloacelor de subzistenta. Comisia va continua sa monitorizeze indeaproape securitatea alimentara, precum si competitivitatea fermierilor si a operatorilor din sectorul alimentar. Cresterea durabilitatii producatorilor de alimente va spori, in cele din urma, rezistenta acestora.

Comisia isi va intensifica coordonarea unui raspuns european comun la crizele care afecteaza sistemele alimentare, pentru a asigura securitatea si siguranta alimentara, pentru a consolida sanatatea publica si pentru a atenua impactul socio-economic al acestor crize asupra UE. Pe baza lectiilor invatate, Comisia va evalua rezistenta sistemului alimentar si va elabora un plan de urgenta pentru asigurarea aprovizionarii cu alimente si a securitatii alimentare, care sa fie pus in aplicare in perioade de criza. Rezerva pentru situatii de criza in agricultura va fi regandita, astfel incat intregul sau potential sa poata fi folosit in avans in caz de criza pe pietele agricole. Pe langa evaluarea riscurilor si masurile de gestionare care urmeaza sa fie activate in timpul unei crize, planul va institui un mecanism de raspuns la situatiile de criza alimentara, coordonat de Comisie si implicand statele membre. Acesta va fi alcatuit din diverse sectoare (agricultura, pescuit, siguranta alimentara, forta de munca, aspecte legate de sanatate si transport), in functie de natura crizei.

6. Cum va fi abordata amprenta ecologica generata de cresterea animalelor si cum va fi ameliorata bunastarea animalelor?

Cresterea animalelor face parte integranta din agricultura europeana si din sistemele alimentare ale UE. Pentru a reduce impactul cresterii animalelor asupra mediului si climei, dezvoltarea unei cresteri durabile a animalelor in UE va fi cruciala.

Politica agricola comuna (PAC) va insoti aceasta transformare prin sprijinirea solutiilor inovatoare si a practicilor durabile de crestere a animalelor. Cererea durabila va fi, de asemenea, promovata prin dezvoltarea unei etichetari durabile a alimentelor la nivelul UE si prin luarea in considerare a etichetarii in materie de bunastare a animalelor, pentru a corela eforturile de durabilitate de la nivelul fermei agricole cu cererea din partea consumatorilor. Comisia va facilita, de asemenea, introducerea pe piata a unor aditivi pentru hrana animalelor durabili si inovatori, care sa contribuie la reducerea amprentei legate de emisiile de gaze cu efect de sera (GES) conexe si a poluarii apei si aerului.

Pentru a incuraja consumatorii sa opteze pentru produse alimentare obtinute in mod durabil, Comisia va efectua o revizuire a programului UE de promovare a produselor agricole, pentru a spori contributia sa la productia si consumul durabile, in conformitate cu regimurile alimentare in continua schimbare. In ceea ce priveste carnea, aceasta revizuire ar trebui sa se axeze asupra modului in care UE poate utiliza programul sau de promovare pentru a sprijini metodele de crestere a animalelor cele mai durabile si eficiente din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon.

In plus, programul Orizont Europa va promova cercetarea, pentru a spori disponibilitatea si sursa proteinelor alternative, cum ar fi proteinele de origine vegetala, microbiana, marina, precum si insectele si inlocuitorii de carne.

Bunastarea animalelor duce la imbunatatirea sanatatii animalelor si a calitatii produselor alimentare, reduce nevoia de medicatie si poate contribui la conservarea biodiversitatii. Comisia evalueaza dispozitiile existente privind bunastarea animalelor, inclusiv privind transportul si sacrificarea animalelor si va revizui legislatia Uniunii in acest sens. Comisia va lua in considerare, de asemenea, optiunile privind etichetarea in materie de bunastare animala, permitand consumatorilor sa isi exerseze dreptul de a alege oferind totodata stimulente fermierilor pentru imbunatatirea bunastarii animalelor.

7. Cum va contribui Strategia „De la ferma la consumator” la reducerea presiunii asupra stocurilor de peste din marile din jurul Europei?

Comisia isi va intensifica eforturile de aducere a stocurilor de peste la niveluri durabile prin intermediul Politicii comune in domeniul pescuitului (PCP), in cadrul careia persista lacune in materie de punere in aplicare (de exemplu, prin reducerea practicii de aruncare inapoi in mare a capturilor), de consolidare a gestionarii pescuitului in Marea Mediterana in cooperare cu toate statele costiere si de reevaluare, pana in 2022, a modului in care PCP abordeaza riscurile generate de schimbarile climatice. Comisia va adopta, de asemenea, o serie de initiative pentru a asigura durabilitatea produselor pescaresti si accesul consumatorilor la o sursa de proteine cu amprenta de carbon redusa. Strategia revizuita privind acvacultura din UE va avea drept scop sa creasca productia si consumul, in UE, a unei game mai diversificate de produse pescaresti, precum si sa promoveze standarde si mai ridicate in ceea ce priveste protectia mediului si bunastarea animalelor. Ea va reduce dependenta de produse pescaresti importate si presiunea exercitata asupra stocurilor de peste. De asemenea, UE va debloca intregul potential al produselor alimentare durabile pe baza de alge si al surselor alternative de hrana pentru care exista o cerere crescanda.

8. Cum ii va incuraja strategia pe prelucratori si pe comerciantii cu amanuntul sa produca alimente mai diversificate si mai durabile?

Operatorii din domeniul prelucrarii alimentelor si comerciantii cu amanuntul modeleaza alegerile alimentare. Amploarea si concentrarea acestora le confera o putere considerabila de a plasa productia si consumul de alimente pe o traiectorie durabila. Prin initiative de reglementare, dar si de alta natura, strategia este menita sa orienteze industria alimentara catre practici care sa le permita consumatorilor sa faca cu usurinta o alegere sanatoasa si durabila. Angajamentele voluntare vor fi incurajate printr-un cod de conduita al UE privind practicile comerciale si de marketing responsabile.

9. Ce masuri va lua Comisia pentru a sprijini consumatorii sa faca alegeri alimentare sanatoase si durabile?

Consumatorii pot influenta, de asemenea, tipul de alimente produse (si metoda de productie), precum si provenienta lor. Cetatenii doresc o alimentatie sanatoasa provenita de la o planeta sanatoase si merita informatii clare pentru a putea face alegeri in cunostinta de cauza. Pentru a incuraja industria alimentara sa ofere produse alimentare sanatoase si durabile, Comisia va propune etichetarea nutritionala obligatorie pe partea frontala a ambalajului si va lansa initiative de stimulare a reformularii produselor, inclusiv prin stabilirea de profiluri nutritionale, cu scopul de a restrictiona promovarea (prin mentiuni nutritionale sau de sanatate) a alimentelor cu un continut ridicat de grasimi, zaharuri si sare. Comisia va lua in considerare posibilitatea de a propune extinderea indicatiilor obligatorii de origine sau de provenienta la anumite produse, tinand totodata seama pe deplin de impactul asupra pietei unice.

Mai mult, Comisia va examina posibilitatea de a armoniza cererile voluntare privind protectia mediului si de a elabora un cadru durabil de etichetare a produselor alimentare, care sa integreze aspectele nutritionale, climatice, de mediu si sociale. Pentru a imbunatati disponibilitatea si preturile produselor alimentare durabile si pentru a promova regimuri alimentare sanatoase si durabile, inclusiv produse ecologice, in scoli si in alimentatia publica, Comisia va stabili cele mai bune modalitati de stabilire a unor criterii minime obligatorii pentru achizitiile durabile de produse alimentare.

In paralel, UE isi va intensifica lupta impotriva fraudei alimentare, pentru a asigura conditii de concurenta echitabile pentru operatori si pentru a consolida competentele autoritatilor de control si de aplicare a legii.

10. Cum asigura strategia luarea de masuri impotriva risipei de alimente?

Comisia va depune eforturi pentru a extinde actiunea la nivelul UE, mobilizand statele membre, intreprinderile din sectorul alimentar si societatea civila, in special prin activitatea Platformei UE privind pierderile alimentare si risipa de alimente si incurajand punerea in aplicare a recomandarilor sale de actiune de catre toate partile implicate. Asumandu-si angajamentul de a atinge obiectivul privind dezvoltarea durabila al ONU de a reduce la jumatate, pana in 2030, risipa de alimente pe cap de locuitor la nivelul comertului cu amanuntul si al consumatorilor, Comisia va propune, pana in 2023, obiective obligatorii din punct de vedere juridic de reducere a risipei de alimente in intreaga UE. Aceste obiective vor fi definite in raport cu un scenariu de referinta stabilit in urma primei monitorizari la nivelul intregii UE a nivelurilor deseurilor alimentare, masurata in conformitate cu o metodologie UE comuna. Comisia va avea in vedere noi posibilitati de a integra pierderile alimentare si prevenirea generarii de deseuri in toate politicile relevante ale UE si va lua masuri pentru a consolida baza de date concrete pentru interventiile de prevenire a risipei de alimente.

11. Cum va promova strategia o tranzitie globala catre sisteme alimentare durabile?

UE se angajeaza sa ofere un exemplu in ceea ce priveste tranzitia catre sisteme alimentare durabile, nu numai in interiorul frontierelor sale, ci si in afara acestora. Prin intermediul cooperarii internationale, atat la nivel bilateral, cat si la nivel multilateral, UE va promova practici agricole si de pescuit mai durabile, va reduce defrisarile, va spori biodiversitatea si va imbunatati securitatea alimentara si rezultatele in materie de nutritie. Comisia va include aceste prioritati de tip „De la ferma la consumator” in orientarile privind programarea cooperarii cu tarile terte in perioada 2021-2027. Acordurile comerciale bilaterale ale UE ofera, de asemenea, un mijloc de a promova standardele de mediu ale UE in tarile terte, pe langa standardele de siguranta alimentara. Numeroase acorduri bilaterale includ deja capitole privind comertul si dezvoltarea durabila, precum si comertul si mediul. Unele dintre acestea contin dispozitii in domenii precum bunastarea animalelor in etapa de sacrificare sau utilizarea substantelor antimicrobiene. Comisia va dezvolta aliante ecologice privind sistemele alimentare durabile, pentru a raspunde provocarilor distincte din diferite parti ale lumii si va urmari atingerea unui rezultat ambitios cu ocazia summitului din 2021 al ONU privind sistemele alimentare. In fine, Comisia va propune instituirea unui cadru legislativ pentru sistemele alimentare durabile care, in combinatie cu etichetarea sau cu alte stimulente, va contribui la cresterea treptata a standardelor de durabilitate, astfel incat acestea sa devina norma pentru toate produsele introduse pe piata UE.

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >