Dezvoltarea
rurala trebuie facuta diferit in regiunile rurale, fata de regiunile urbane,
montane, sau fata de regiunile aflate in declin. Pentru fiecare regiune Carta
Europei ofera modelul de urmat acceptat unanim in toata Uniunea Europeana
pentru dezvoltarea rurala.
Conditii de viata ca la oras
In regiunile
rurale trebuiesc create in primul rind conditii de viata acceptabile,
comparabile cu cele din zonele urbane. Orice proiect care se face va contine si
elemente de infrastructura. Sunt necesare drumuri asfaltate, podete, cursuri de
riu regularizate, retele de apa potabila, retele electrice, canalizare, statii
de epurare pentru apele uzate, statii pentru reciclarea deseurilor, asezaminte
sociale si culturale. Toate acestea vor permite dezvoltarea rurala din punct de
vedere economic si sociocultural.
Avem nevoie in
spatiul rural de conditii ca la oras dar nu costuri ca la oras. In spatiul
rural trebuie sa realizam sistemele neconventionale de producere a energie
precum biogazul, energia eoliana, energia solara, biomasa vegetala sau apele
termale. De asemenea trebuie sa folosim materiale locale de
constructii si care sunt mult mai ieftine. Pentru asta
este nevoie de initiativa si de creativiate. Si mai este nevoie de un sistem
democratic participativ, in care locuitorii satelor sa fie implicati, la
realizarea proiectelor, in calitate de membrii ai societatii civile.
Amenajarea si conservarea peisajului
Va trebui in al
doile rind conservat si amenajat peisajului din regiunile rurale. Peisajul spatiului rural rominesc nu este
ingrijit. Taranii nu sunt instruiti de catre cei care ii administreaza. Taranul
romin sa nascut poet, dar a uitat de harul primit de la Dumnezeu. Frumusetea
sufleteasca a taranului roman s-a transformat in mihnire sufleteasca. De la
mihnirea la mizerie nu este decit un pas. Mizeria sufleteasca in care au fost
tinut taranii romani de catre propaganda comunista si propaganda
In Ungaria vezi
toate spatiile verzi intretinute. Si asta pentruca amenda este de 1000 de lei,
daca nu ai taiat buruienile din fata casei. Statul ar face miliarde de lei
numai din amenzi. Si cele mai multe amenzi se pot da administratiilor locale
pentru buruienile din centrul si gunoaiele de la marginea comunelor. O secera costa 6 lei. Cu 1000 de lei, cat
face o amenda, poti lua 166 de seceri, cate una pentru fiecare zi, in care
creste iarba din fata caselor.
Orasele mici din Romania
In regiunile
urbane, care nu reprezinta de fapt
misiunea noastra, trebuie rezolvate alte aspecte cum sunt ocuparea spatiului,
reteaua stradala, transportul in comun, servicile publice, protejarea
patrimoniului arhitectural, punerea in valoare a patrimoniului cultural
artistic. Am prezentat aceste aspecte pentru a vedea ce probleme exista in
regiunile urbane comparative cu cele rurale. Orasele noastre au, din pacate, inca
aspecte de maidane rurale, inclusiv capitala tarii. In afara ca se schimba
bordurile si se construiesc supermarket-uri, in centru, si intreprinderii
pentru navetistii de la tara la periferie, in rest nu se face mai nimic. Vezi
doar reparatii, zgomot, praf, nervi si mizerie.
Regiunile de frontiera
In regiunile de
frontiera va trebui sa utilizam in comun o serie de elemente de infrastructura
cum sunt drumurile sau caile ferate. In al doilea rand trebuie sa evitam
proiectele care au consecinte nefaste pentru mediul statelor vecine. Se stie ca
multe rauri din vestul Romaniei care trec prin zona exploatatiilor miniere de
metale grele pot afecta flora si fauna din Ungaria. In nordul tarii noastre au
fost cazuri grave, care au afectat si mediul din tara vecina. In afara de
simpozione comune, unde se manaca si se bea, eventual se mai fac mici
cumparaturi, nu se petrece mare lucru in regiunile de frontiera.
Regiunile montane
In regiunile de
munte trebuie sa tinem cont de cadrul ecologic, cadrul economic, cadrul social
cultural, dezvoltarea turismului si conservarea mediului natural. Zona de munte
a Rominiei trebuie tratata in mod special. Conservarea mediului natural si
dezvoltarea turismului in cadrele mai sus mentionate trebuie facuta cu stiinta.
Orice abatere, provoaca daune ireparabile pe termen lung. Vezi efectele
defrisarii de paduri. De la tratarea in mod special la tratarea cu indiferenta
este o mica diferenta.
Litoralul romanesc
Regiune de
coasta a Marii Negre trebuie sa urmeze o dezvoltare echilibrata si o
urbanizarea coordonata. In acelasi timp va fi necesara dezvoltarea
transportului maritim, turismului si infrastructurii si protectia mediului. Flota
romaneasca a intrat la apa iar urbanizarea coordonata nu exista. Acum, in sezon
estival, se demoleaza ce s-a construit in vara trecuta. Turismul de pe Litoral
fara infrastructura si fara protectia mediului este sublim, dar falimentar cu
desavarsire.
Regiunile in declin economic
In regiunile in
decline economic cum de altfel sunt majoritatea regiunile rurale din Romania
sunt necesare strategii de reconversie si dezvoltare. Se inceraca timid, pe ici
pe colo, cu finantari de la UE, dar cu finalitate redusa.
In concluzie,
putem spune ca se face dezvoltare rurala dar fara nici o responsabilitate a
celor implicati. As propune sa existe un comisar pentru fiecare regiune, din
cele prezentate mai sus, si care sa raspunda de punerea in aplicare a modelelor
de dezvoltare rurala conform Cartei Europei.
08-05-2025 Invatamant agricol
Campusul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca își deschide porțile sâmbătă, 10 mai 2025, pentru sute de liceeni pasionați de științele vieții. ”Green Campus 2025 - Facultatea e mai cool decât credeai!” este evenimentul dedicat în fiecare an tinerilor care nu cunosc încă programele atractive de studii de licență ale Facultății de Zootehnie și Biotehnologii: Zootehnie; Biotehnologii; Comportamentul și bunăstarea animalelor. Mai multe>>
08-05-2025 Protectia mediului
În lumina raționalizării apei din cauza secetei, care a afectat zeci de mii de persoane în șase județe din România în 2024, un nou raport al mișcării Salvează Solul identifică degradarea solului drept un factor-cheie care accentuează criza apei. Mai multe>>
08-05-2025 Afaceri agricole
România are aproximativ o treime din totalul fermelor din UE, însă 90% dintre acestea au sub cinci hectare, adică sunt ferme de subzistență. Impact Hub Bucharest (reprezentantul EIT Food în România), în parteneriat cu Startarium, a lansat cea de-a patra ediție a raportului privind startupurile românești din AgriFood, care oferă o analiză cuprinzătoare a ecosistemului: „Romanian AgriFood Startups Overview Report 2024”. Mai multe>>
08-05-2025 Utilaje agricole
Motocultorul a devenit rapid una dintre cele mai utile unelte din gospodărie, mai ales dacă lucrezi solul în mod constant. Nu doar că te scapă de efort fizic inutil, dar îți oferă și o eficiență mult mai mare în toate lucrările agricole. Însă, pentru a profita din plin de avantajele sale, ai nevoie de accesoriile potrivite. Cu ajutorul lor, munca devine mai ușoară, mai rapidă și, cel mai important, mai bine făcută. Dacă ai în vedere achiziția sau ai deja un motocultor, informațiile menționate în... Mai multe>>
07-05-2025 Targuri si expozitii
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu sprijinul Cooperativei Agricole Caprirom Sud Muntenia, organizează în perioada 8–10 mai 2025, în curtea instituției, „Târgul de produse tradiționale”. Evenimentul se desfășoară în contextul Zilei Europei și celebrează contribuția României la dezvoltarea Politicii Agricole Comune, promovând produsele agroalimentare autentice, certificate și atestate la nivel național și european. Mai multe>>
07-05-2025 Protectia mediului
Fundația WorldSkills România a implementat în peste 300 de școli din România ediția 2024-2025 a programului Educație despre biodiversitate în spații urbane, în cadrul proiectului Acțiuni verzi, viitor durabil. Au fost organizate 3 evenimente de tipul Urban Greening Days la București, Iași și Ciumbrud, care au adus împreună elevi, experți și companii din domeniul înverzirii urbane, ce au ca scop comun soluționarea unei provocări reale din mediul urban actual. Mai multe>>
03-05-2025 APIA
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii Intervenției DR-02: Agro-mediu și climă pe terenuri arabile - Pachet 4 ,,Culturi verzi”, că în anul 2025, angajamentele aflate în derulare din Campania 2024 se adaptează (în perioada de depunere a Cererilor de plată) la condițiile prevăzute de Planul strategic PAC 2023-2027. Mai multe>>
29-04-2025 Alimentatie sanatoasa
București, 29 aprilie 2025 – Românii își doresc să mănânce sănătos, însă datele studiului „Educația alimentară în România” realizat de AGRICOLA și iVox arată că există o discrepanță între intenție și practică. Peste 77% dintre respondenți au declarat că prioritizează alimentația sănătoasă în mare și în foarte mare măsură, însă doar 4 din 10 își evaluează calitatea alimentației ca fiind „bună”, iar 5 din 10 o descriu drept „medie”. Mai multe>>
29-04-2025 Stiri agricole
Cel mai recent raport de progres al Corteva Agriscience privind obiectivele sale de sustenabilitate evidențiază modul în care progresele în inovație și tehnologie determină o productivitate mai mare pentru fermieri, protejând în același timp resursele noastre naturale. Mai multe>>
28-04-2025 APIA
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează publicul larg cu privire la cele mai importante activități desfășurate în această perioadă:- primirea Cererilor de plată în cadrul Campaniei 2025 până la data de 30 mai;- eliberarea de adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții gestionate în cadrul Campaniei 2025, respectiv pentru: Sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), Mai multe>>
27-04-2025 Pesticide
În plină campanie electorală, tema sănătății și securității alimentare ia avânt. 89% dintre românii cu drept de vot afirmă că nu vor să consume alimente produse cu pesticide și nu vor ca fermierii români să folosească pesticide interzise în UE Mai multe>>
© 2024 Gazeta de Agricultura | Termeni si Conditii >>>