Advertorial

Auroville, orasul renasterii

Detalii

Categorie: Editorial

Cei 1.500 de locuitori ai orasului indian Auroville traiesc in casute bizare pe care le-au construit singuri, gatesc cu ajutorul energiei solare si incearca sa dea un nou inteles conceptului de comunitate. Asezarea lor este un laborator, iar ei sunt pionierii evolutiei umane.

In Auroville nu exista un sistem de legi, politie sau primar, viata este in intregime ecologica, iar televiziunea si discotecile lipsesc cu desavarsire.

Auroville este locul din care, cred multi, va porni regenerarea umanitatii. „Simt“, scria un filosof New-Age, „ca acest lucru va porni de jos, dintr-un loc mic, unde oamenii sunt capabili inca de coeziunea care sa-i faca sa aiba incredere unii in altii.” Inteleptul si charismaticul Sri Aurobindo a fost intemeietorul unui curent filosofic ce imbina sinuos hinduis­mul, neoplatonismul si invata­tu­rile yoga. Discipolul si succesorul lui Aurobindo, numit Mama, a lansat vizionarul experiment al orasului-nepe­re­che. El este cel care a avut revelatia faptului ca „lumea are nevoie de un loc unde oamenii sa poata trai departe de rivalitatile nationale, de con­ventiile sociale, de morala pervertita si de religiile vrajmase.”

Ideea era aceea a unui oras-model, a unei comunitati internationale „unde instinctele agresive, specific umane, sa fie canali­zate exclusiv pe fagasul eliminarii cauze­lor nefericirii, al depasirii slabiciunii si ignorantei; un loc in care nevoile spiri­tua­­le sa se situeze inaintea celor de satis­facere a pasiunilor.” Astfel a luat fiinta Auroville – Ora­sul Rasaritului, al carui nume deriva din cuvantul francez aurore (aurora, zori de zi). La ceremonia inaugurala, din februarie 1968, au fost prezenti presedin­tele Indiei si reprezentanti din 121 de state, care, intr-un gest simbolic al aspiratiei spre o lume unita, au turnat pamant din tarile de provenienta intr-o urna amplasata acum chiar in centrul orasului.

In Auroville, spre deosebire de orica­re alt loc din India, nu sunt cersetori. Orasul are un aer demn si o gratie neostentativa, iar accesul si purtarea sunt controlate strict – lucru ce reiese evident si din inscriptiile ce interzic fumatul, consumul de alcool, sexul si politica. Aerul este saturat de mirosul de tamaie arsa si de aroma florilor. In cen­tru se afla un sanctuar din marmura alba, inconjurat de un sofis­ticat aran­jament floral; este locul in care se odihnesc, spre a fi venerate, rama­sitele lui Sri Aurobindo si ale Mamei.

In atelierele in aer liber, mestesu­ga­rii orasului, invesmantati in sari-uri pastelate, tes, brodeaza sau modeleaza figurine de ceara. Bharat Nivas, complexul de receptie al orasului, ce gazduieste un centru de informare, birourile administrative, o librarie, un restaurant, un auditoriu si un magazin de suveniruri, este o magnifica opera arhitecturala realizata din structuri de sticla si beton. Acesta este pavilionul indian, primul dintr-un proiect de pavilioane nationale care vor deveni centre culturale unde-si vor desavarsi educatia copiii tarilor ce le vor fi construit.

In 1990 a fost rezervata o zona pentru construirea unui pavilion dedicat culturii tibetane si se pare ca, la ora actuala, Franta ia foarte serios in calcul optiunea construirii unui pavilion propriu. Populatia curenta din Auroville este de aproximativ 1.500 de rezidenti permanenti, reprezentanti a peste 31 de nationalitati, majoritatea indieni (31%) si francezi (20%). Planul original al orasului a urmat conturul unei spirale, alternand zone rezidentiale, culturale si industriale, intinse pe o suprafata de 12 km patrati si pregatite sa gazduiasca 50.000 de oameni.

Auroville este si o marturie a eforturilor uimitoare depuse pentru transformarea pamanturilor salbatice in campii cu iarba unduitoare si livezi roditoare. S-au construit baraje, rezer­voa­re de apa, terase si sisteme de irigatie. In cadrul celei mai mari ferme din zona, Aurogreen, sunt culturi – eco­lo­gice, fireste – de fasole, papaya, rosii, guava, lamai, nuci de cocos si alune. Diversitatea locuintelor e uimitoare: de la colibe din frunze de palmier sau din bambus, la cabane din lemn si la constructii futuriste din beton turnat.

Dintr-un total de 230 de case, peste 70 sunt dotate cu panouri fotovoltaice. Prin traditie, locuitorii din Auroville isi do­nea­za surplusurile de venit in contul unui fond de intrajutorare a comunitatii. In 1988, guvernul Indiei a creat Fundatia Auroville, iar astazi un comitet de sapte membri gestioneaza problemele administrative ale orasului, care a beneficiat, de-a lungul anilor, si de donatii UNESCO. In Auroville domneste peste tot autoritatea tacuta a sentimentelor si a sensibilitatii. Oamenii intra in legatura cu ei insisi pentru a se corecta, transfor­ma si perfectiona, misiunea lor fiind aceea de a aduce omenirea intr-un nou stadiu al evolutiei. Poate parea o utopie, dar Auroville exista deja de 36 de ani.

Un film despre Auroville puteti vedea pe pagina web:

www.youtube.com/watch?v=JDRjl8g-FSs&feature=related

Traducere si adaptare: Miruna Vasilescu

Sursa: www.descopera.ro

• < Anterior
• Următor >