Limitarea infestarii cu capuse

Detalii

Categorie: Sanitar / veterinar

19 Martie 2014

Capusele, insecte parazite (ectoparaziti), ce populeaza suprafata corpului fiind gasite pe tegumentele mamiferelor, in blana lor, sau pe pielea pasarilor, sunt paraziti hematofagi (se hranesc cu sangele gazdelor pe care le paraziteaza) si se gasesc de obicei in iarba inalta si de acolo trec direct pe tegumente.

Capusele populeaza gazda timp de cateva zile, dacă nu sunt indepartate. Cele mai multe cazuri apar primavara si vara, dar mai pot sa apara pana tarziu, spre toamna. O femelă adulta de capusa depune peste 100.000 de oua intr-un ciclu evolutiv. Capusele sunt de dimensiuni foarte mici, insa pot fi vizibile cu ochiul liber, masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul rosu.

Calea de a infecta o noua gazda este contactul fizic (ele nu sar, nu zboara, dar se atasează de corpul victimei). Inmultirea exagerata si raspandirea capuselor pe arii tot mai extinse, ajungand din zonele impadurite, pana in gradinile din spatele locuintelor, a fost generata de o serie de factori, incluzand: modificarile in utilizarea pesticidelor, inmulţirea populatiilor de animale salbatice, comertul international intensiv cu animale, dezvoltarea zonelor suburbane, superficialitatea unor factori responsabili, pentru igenizarea spatiilor nepopulate, defrisarea vegetatiei abundente, gestionarea vectorilor de raspanmdire a capuselor (caini comunitari, pisici, rozatoare,etc.). Capusele paraziteaza o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi: amfibieni, reptile, pasari si mamifere. Pe langa actiunea directa, capusele sunt transmitatori ai unor agenti patogeni care produc boli atat la om, cat si la animale, fiind clasificate pe locul doi, dupa tantari, in ceea ce priveste importanta medicala si veterinara ca vectori

După afinitatile ecologice, capusele se clasifica in capuse endofile (de adapost) si capuse exofile. Capusele endofile sunt cele care traiesc in grajduri, locuinte, crapaturile zidurilor, vizuini, pesteri si paraziteaza animalele in perioadele de odihnă.

Capusele exofile, cu prezenta in spatiul liber, se urca pe firele de iarba sau se deplaseaza pe pasune pentru a gasi gazdele. In cazul in care conditiile sunt nefavorabile, ele se ascund in tufisuri, in sol etc. Atasarea de gazda se face in timpul trecerii acesteia pe langă firele de iarba pe care se gasesc capusele.

Capusele se localizeaza preponderent in zona capului si a gatului, putand cauza imbolnaviri severe si uneori, chiar fatale, atat la animale cat si la oameni, din cauza toxinelor injectate odata cu saliva (paralizia de capuse) a consumului de sange care poate duce la anemie grava, inducerea unor stari alergice si chiar soc anafilactic etc.

In plus, ranile pe care le produc creeaza porti de intrare pentru infectii secundare, sau produc diferite afectiuni ale pielii, durere sau tumefactii.

Capusele transmit (vehiculeaza) o serie de agentii patogeni prin:

• • saliva - injectarea de saliva produce lezarea vaselor de sange si transmiterea unor boli grave (boala Lyme, bacterioze, leptospiroze, babesioze sau un tip de meningoencefalita)

• prin consum de lapte crud sau produse lactate, obtinute din lapte netratat termic, se poate produce infectarea cu virusul encefalitei de capuse la om.

Afectiunilor pe care capusele le pot determina la animale se manifesta prin tendinta acestora de a se scarpina continuu la locul unde este localizata capusa. zona este usor inflamata si dureroasa, pot aparea semne de apatie, febra, animalul este anemic, iar in organismul uman afectiunile au ca simptome manifestari asemanatoare gripei: febra, cefaleea, greata, voma.

Conducerea Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranţa Alimentelor Sibiu, in cadrul programului comun stabilit cu alte autoritati responsabile din judetul Sibiu, pentru controlul si limitarea efectelor infestatiei cu capuse, vector principal de transmitere a bolii Lyme la om, intreprinde prin personalul de spercialitate, in cursul anului 2014, o serie de actiuni menite sa limiteze prezenta acestor paraziti in zonele favorabile inmultirii lor, precum si de prevenire a infestarii specilor de animale receptive, dupa cum urmeaza:

• Identificarea, cu sprijinul D.S.P. Sibiu, a zonelor unde prezenta capuselor este evidenta.

• Informarea populatiei si in special a detinatorilor de animale, prin comunicate transmise la mass media centrala si locala si prin medicii veterinari din teritoriu, a elevilor din unitatile scolare din zonele cu risc ridicat, prin lectii deschise, cu masurile ce se impun pentru prevenirea infestarii animalelor si a imbolnavirii oamenilor prin intepatura de capusa.

• Informarea prin adrese scrise a Consiliilor Locale din zonele cu risc biologic crescut privind obligatia de a implementa masurile de limitare a inmultirii capuselor, prin actiuni de curatire a pasunilor de arbusti si resturi vegetale necomestibile, actiuni de drenare a baltilor, precum si administrarea de substante acaricide acolo unde se constată prezenţa capuselor.

• Organizarea de instruire a medicilor veterinari oficiali si a medicilor de libera practica pentru ca in cadrul actiunilor sanitare veterinare intreprinse in teren, sa efectueze un examen clinic atent la animale privind prezenta paraziţilor externi, si informarea permanenta a conducerii D.S.V.S.A. Sibiu, cat si a autoritatiilor locale, cu rezultatul examinarilor si masurile intreprinse.

• Atentionarea autoritatiilor locale, in special in zonele cu risc ridicat, privind respectarea legislatiei de gestionare a cainilor comunitari (principalii vectori de transmitere a capuselor) prin colectarea lor, adapostirea si solicitarea personalului de specialitate pentru efectuarea actiuniilor obligatorii (vaccinare, deparazitare, sterilizare, eutanasiere, dupa caz).

• Initierea unor campanii de informare, prin medicii veterinari oficiali, in zonele cu risc ridicat, pentru constientizarea crescatorilor de animale, a organizatiilor pentru protectia animalelor, de necesitatea efectuarii tratamentelor antiparazitare specifice cu substante acaricide.

• Controlul si monitorizarea aprovizionarii si a distributiei la depozitele, farmaciile si punctele farmaceutice veterinare, care functioneaza legal in judetul Sibiu, cu substante acaricide specifice sub forma de solutii, spray, s.a, produse avizate de autoritatiile competente.

• Efectuarea, prin personalul sanitar veterinar, de examene clinice la speciile de animale gazda a capuselor, precum si afluirea de probe la laboratorul D.S.V.S.A. Sibiu pentu identificarea capuselor prin examene de specialitate.

• Efectuarea tratamentelor antiparazitare la animalele din zonele tinta, deparazitarea prin imbaieri generale sau locale, dupa caz.

• Supravegherea actiunilor de dezinfectie si dezinsectie in adaposturi de animale, precum si a suprafetelor de garduri care delimiteaza padocurile pentru animale si adaposturile inclusiv la canisele localizate in Sibiu si Medias.

• Monitorizarea permanentă a modului cum sunt respectate reglementarile legale privind circulatia animalelor (bovine, ovine, caprine, canine) prin localitati, in parcuri si locuri de agrement, si aplicarea de sanctiuni, dupa caz.

• Colaborarea permanentă cu D.S.P. D.J.A. I.P.J. Directia Silvica si alte autoritati locale si judeţene, responsabile, prin informari reciproce si actiuni comune pentru realizarea masurilor cuprinse in programul judetean comun.

• Intocmirea de rapoarte cu actiuniile intreprinse de D.S.V.S.A. Sibiu in realizarea programului pentru controlul si limitarea efectelor infestatiei cu capuse, rapoarte care vor fi prezentate la solicitarea conducerii Institutiei Prefectului Sibiu, principala coordonatoare a acestui program.

La realizarea actiuniile prevazute in programul comun stabilit la nivelul judetului Sibiu, pentru limitarea infestarii cu capuse a oamenilor si a animalelor, un rol hotarator, pe langa implicarea personalul din cadrul D.S.P. a personalului din reteaua sanitara veterinara, a altor autoritati judeţene, un rol determinant revine autoritatilor locale prin gestionarea spatiilor, a cladirilor nefunctionale, prin efectuarea actiunilor de toaletare si igenizare a zonelor cu vegetatie in exces, prin gestionarea cainilor fara stapan, de asemenea crescatoriilor de animale care au obligatia sa sesizeze personalul sanitar veterinar de prezenta parazitiilor pe animale, sa respecte data stabilita pentru efectuarea tratamentelor, precum si populatia prin modul cum cauta sa evite zonele cu vegetatie abundenta, sa se protejeze in zonele identificate cu risc favorabil muscaturii de capuse, prin folosirea de imbracaminte de protectie adecvata.

Conducerea D.S.V.S.A. Sibiu

(dr. Pentea Ioan, comunicator desemnat)

• < Anterior
• Următor >