Practicile agricole traditionale si controlul poluarii cu nutrienti

Detalii

Categorie: Dezvoltare rurala

29 Aprilie 2014

Proiectul „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” este continuarea la scara nationala a proiectului pilot „Controlul Poluarii Agricole“ finantat din fonduri nerambursabile ale Facilitatii Globale de Mediu (GEF) si implementat de Ministerul Mediului.

Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Attila KORODI, a sustinut in 28 aprilie a.c., la sediul MMSC, o conferinta in care a prezentat implementarea si realizarile proiectului „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti”

In cadrul conferintei ministrul s-a referit in mod special la cetatenii din satele romanesti, "pentru ca sursa poluarii cu nutrienti o reprezinta practicile agricole traditionale. Asadar, populatia din zonele rurale ale Romaniei este cea mai expusa la poluarea cu nutrienti, prin simplul fapt ca locuieste in zone preponderent agricole!"

"Cine produce practic acest tip de poluare la sate? Ei bine, fiecare dintre gospodariile individuale care detin animale si deruleaza activitati agricole contribuie in mare si in foarte mare masura la acest tip de poluare.

Cu totii stim ce inseamna, de zeci de ani, practicile agricole din gospodariile din satele romanesti: depozitarea gunoiului de grajd in platforme improvizate in mijlocul curtii, ori in proximitatea fantanii din gospodarie, folosirea ca atare a acestui gunoi de grajd ca ingrasamant pentru culturi si asa mai departe.

Ca sa va faceti o idee asupra dimensiunii poluarii cu nutrienti din Romania, pot sa va spun ca, astazi, mai mult de jumatate din cantitatea de nutrienti din Dunare provine din activitatile agricole." a mai declarat dl. ministru Korodi.

Principalul scop al Programului denumit ”Controlul integrat al Poluarii cu Nutrienti” este acela de a reduce vizibil nivelul poluarii apelor si solului din satele romanesti. Proiectul a demarat in anul 2008, ca urmare a masuratorilor in teren realizate de expertii ANAR.





In urma acestor masuratori nationale, au fost identificate 100 de localitati din 36 de judete din Romania, care au fost catalogate drept extrem de vulnerabile la acest tip de poluare. Cantitatile de nutrienti din solurile si apele din cele 100 de localitati au fost considerate critice, cu mult peste limitele admise.
Lista acestor localitati o puteti consulta aici >>>




"Timp de 5 ani am derulat investitii care au urmarit, in mod special, asigurarea unei infrastructuri comunale de depozitare si manipulare a deseurilor animale si menajere, plantarea de fasii tampon, reabilitarea pasunilor, instalatii de canalizare si epurare a apelor uzate, precum si promovarea Codului de Bune Practici Agricole" a mai precizat ministrul Attila Korodi.




Etapele derulate in proiect, ilustratii din timpul constructiilor platformelor ecologice de depozitare a gunoiului de grajd, imagini din timpul intalnirilor locale care au incercat sa produca o schimbare a opticii populatiei rurale, in privinta nevoii de a inlocui practicile agricole traditionale cu cele conforme, pot fi vizualizate aici: http://www.mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/04/INPCP%20Visible%20Resuts%20Aprilie%202014_ro_corectat.pdf

Ministrul Mediului a fost impresionat de deschiderea aratata de comunitatile rurale in implementarea acestui proiect: "Si, chiar daca vorbim de obiceiurile populatiei rurale in activitatile agricole zilnice, obiceiuri vechi de zeci, sute de ani, pot sa va spun ca nu ne-am lovit de reticenta oamenilor in schimbarea metodelor de lucru in gospodarie, contrar asteptarilor! Mai bine de 95% dintre cei vizati s-au declarat hotarati sa se conformeze, fiind constienti de riscul major la care pot fi expusi."

Ministrul Attila Korodi a prezentat la final, datele financiare ale proiectului. Acesta presupune investitii totale de peste 60 de milioane de euro. Proiectul va mai continua inca 2 ani, respectiv pana in anul 2015.

"Sursele finantarii sunt un imprumut de la Banca Mondiala in valoare de 50 milioane de euro, contributie GEF de 4 milioane euro, contributii ale Consiliilor Judetene in valoare de 1,4 milioane euro, contributiile Consilii Locale – 3,63 milioane euro, si contributia Administratiei Nationale Apele Romane, de 1 milion de euro.

Cat priveste investitiile pe care le-am realizat, acestea au fost concentrate in mod special pe aspectul depozitarii si managementului gunoiului de grajd. Astfel, 34 din cele 100 de localitati au astazi in total 39 de platforme comunale de depozitare si 1.128 de platforme individuale.

Totodata, am dotat aceste localitati cu utilaje specifice pentru managementul gunoiului de grajd: 35 tractoare, 70 remorci, 29 incarcatoare frontale, 29 cisterne vidanja, 29 masini de imprastiat gunoiul de grajd, precum si 2.837 europubele.

O alta axa a investitiilor noastre a urmarit plantarea de perdele forestiere de protectie pe terenurile degradate, plantarea de bariere de vegetatie, perdele forestiere si fasii tampon riverane pe terenurile comunale in panta, cu scopul combaterii eroziunii solului si protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati. Pana in prezent au fost plantate 126 hectare, in 37 de localitati.

Proiectul a presupus, de asemenea, si investitii in sisteme de canalizare si statii de epurare pentru imbunatatirea calitatii apei si a conditiilor de igiena. In total, in cadrul proiectului vor fi finantate, pana in 2015, 9 investitii in sisteme de canalizare pentru colectarea si tratarea apelor uzate menajere din localitati. Pana in prezent au fost receptionate un numar de 6 astfel de sisteme de canalizare.

Pe langa aceste obiective de investitii, existente deja in localitatile mentionate, am derulat si o ampla campanie de educare a celor care deruleaza activitatile agricole. Campania a atins un numar de peste 8400 de persoane informate asupra codului bunelor practici agricole si peste 8000 de copii care au fost informati in ceea ce priveste problemele legate de igiena si consumul de apa.

Am integrat si o componenta de informare pentru copii, pentru ca acestia sunt in mod special vulnerabili la poluarea cu nitrati. Consumul constant de apa poluata cu astfel de compusi chimici duce la scaderea imunitatii copiilor si automat la boli.

De altfel, din cauza potentialului nociv pe care il reprezinta, nitratii au fost inclusi in categoria substantelor toxice din apa potabila. Limita sanitara maxima admisa pentru nitrati in apa potabila este de 50 mg/litru, la fel ca in Uniunea Europeana. Tocmai de aceea, investitiile in infrastructura si managementul apei potabile si al apelor uzate menajere trebuie sustinute si prin masuri de informare a populatiei, privind necesitatea si importanta masurilor de reducere a poluarii cu nitrati.

Ce vom face in continuare in acest proiect? Mai avem la dispozitie aproximativ 2 ani pentru investitii si mai bine de 30 de milioane de euro disponibile. (pana acum a fost cheltuit 55% din bugetul alocat proiectului).

Fondurile vor fi din nou alocate in mod special constuirii de platforme comunale pentru managementul gunoiului de grajd. Astfel, pana la finalul proiectului, vor mai fi construite alte 42 de astfel de platforme. Totodata, vom dota alte localitati din lista celor 100, cu echipamente aferente managementului desurilor animale si menajere. Ne vom preocupa in continuare de calitatea apei din aceste localitati, avand in plan sa construim retele de canalizare, acolo unde acestea nu exista inca.

Toate aceste actiuni vor fi acompaniate de ample campanii de informare si intereactiune directa cu micii fermieri, pentru a determina o schimbare in metodele agricole traditionale ale acestora."

Mai multe informatii despre Proiectul „Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti” >>>

MMSC

• < Anterior
• Următor >