Alianta pentru Agricultura si Cooperare aprecieaza ca F2F dauneaza sectorului agricol romanesc

Detalii

Categorie: Stiri agricole

15 Octombrie 2021

Scrisoare deschisa a Aliantei pentru Agricultura si Cooperare catre politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”:

Stimati Domni Presedinti,

Stimate Doamne/Domni Europarlamentari

Luni, 18.10.2021 in Parlamentul European, se voteaza raportulvoluntaral Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”. Apreciem ca F2F dauneaza sectorului agricol romanesc. Acesta nu tine cont de realitatile noastre nationale comparativ cu tintele propuse politicianist la nivel european.

Consideram ca strategia nu este o oportunitate asa cum se sustine/prezinta, ci o vedem ca o amenintare pentru fermierii romani din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate daca in prealabil existau:

• studii de impact realizate la nivelul fiecarui stat membru cu specificitatile fiecarui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de faramitare a suprafetelor exploatate, gradul mic de asociere si cota de piata redusa a produselor autohtone;
• consultari reale nu disimulare si impunere a unor puncte de vedere transmise de la Brusseles din partea unor persoane care nu cunosc realitatile si evolutiile activitatii fermierilor, in mod practic.

Va asiguram ca fermierii romani si europeni, sunt responsabili, isi doresc si fac tot ceea ce tine de capacitatea si capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbarile climatice urmarind creare unui sector agroalimentar sustenabil si rezilient. Fermierii romani in parteneriat cu organizatiile profesionale si MADR lucreaza la infiintarea si operationalizarea unui Sistem National de Gestionare si Control Integrat al Riscurilor in Agricultura, inclusiv pentru a urmari sporirea rezistentei fermierilor in fata schimbarilor climatice, inclusiv prin actiuni si investitii in preventia si combaterea acestora. 

Prin aceasta strategie se pune pe spatele si in sarcina fermierilor romani si europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea tintelor urmarite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050.

Este total incorect sa punem in sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restrictii, constrangeri, care impun efectuarea unor costuri si investitii pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne indreptateste sa credem ceea ce v-am expus si sa va cerem sa fiti de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazata pe studii de impact economic, de mediu si social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu si lung.

Se vorbeste de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace si eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la seminte cu insectofungicide fara a avea alternative suntem intr-o situatie de 3 deficiente:

• Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se inlocuieste un tratament la seminte incorporate in sol, cu efectuarea a inca 2-3 tratamente in vegetatie in perioada de coincidenta a zborului tuturor polenizatorii, plus sarcina birocratica de a face anunturi de fiecare data cand se efectueaza tratatemente ;
• Posibilele substante alternative nu au nici macat jumatate din eficacitatea in combaterea daunatorilor
• Costurile sunt de cateva ori mai ridicate, deci eficienta este aproape inexistenta

Consideram ca mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a sustine si incuraja fermierii trebuiau prezentate atasat strategiei F2F, ceea ce nu s-a intamplat, fermierii fiind deja impactati negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au gasit instrumente financiare adecvate pentru sustinere.

Majoritatea fermierilor romani nu sunt capitalizati din mai multe considerente, incepand cu diferente intre subventia de 157 Euro/ha fata de media europeana de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuand prin neaprobarea la nivel european a convergentei totale pana in 2026.

Costurile de finantare a creditelor si accesul la finantari inregistreaza decalaje foarte mari intre fermierii europeni si cei romani care au costuri mult mai mari de finantare.

Consideram ca evaluarea integrala a impactului trebuia realizat inainte de prezentarea nitiativelor legislative, in prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizata prin mai multe studii europene sau internationale, toate prezentand un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost intarziate, fiind ascunse de opinia publica, astfel incat continuam sa sustinem respingerea raportul in forma prezentata.

Fermierii au fost si raman in continuare responsabili de impactul sistemic economic, social si de mediu al activitatilor desfasurate de acestia prin respectarea bunelor practici agricole, noi avand primul interes de a mentine un sol curat si sanatos, bine conservat pentru a fi transmis generatiilor viitoare.

Riscul ca obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor parti din productia agricola comunitara in regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scazute, devine o certitudine in conditiile aprobarii raportului in forma prezentata. Standardele europene de pana acum conducand la obtinerea unor alimente sanatoase si accesibile pentru populatie. In schimb prin alternativa propusa prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate in public indica relocalizari certe de productii agricole in tari terte, fara constrangeri unor interdictii in tehnologii care afecta in mod diferit producatorii agricoli si consumatorii europeni. Romania si fermierii sai vor fi cel mai grav afectati de F2F, mai ales prin prisma faptului ca suntem in directa competitie si concurenta de productie, costuri si piete cu tarile riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restrictii.

Totodata sunt prezente si recunoscute standardele duble de calitate intre statele membre, iar prin aceasta strategie nu facem altceva decat sa adancim diferentele deja existente.

Romania din punct de vedere al productiei medii la nivel national pe ha, la nivel national, a inregistrat cresteri in ultimii ani, dar ramane mult sub media europeana, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reintoarcerea in trecut la productii medii de subzistenta sauf aliment.

Este total inechitabil ca Romania sa isi reduca consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, cand media UE este 2,4 kg si sa fie competitiva cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. si reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reusi sa aibe o productie decenta cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta si spune acelasi lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Acelasi lucru este valabil si la fertilizanti.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, desi nu polueaza atat de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobarii strategiei.

Desi Parlamentul European subliniaza in raport ca produsele agroalimentare din tarile terte trebuie sa fie supuse acelorasi cerinte, inclusiv o toleranta zero in ceea ce priveste reziduurile de substante care nu indeplinesc criteriile-limita sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista si putin probabil sa apara in perioada urmatoare legislatia si masurile care sa fie aplicabile pentru statele terte.

Cine va controla ?, cum va controla ?

Am solicitat repetitiv si insistent sa fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul inainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situatie de compromis la acest moment al votului, sa se sustina eliminarea tintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lasate la latitudinea statelor membre in functie de condititiile specifice ale fiecarui stat. Sustinem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre.In acest moment, din informatiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR si dnii. Europarlamentari Hazekamp si Dorfmann.

Stimati Domni Presedinti ai Partidelor din Romania, va rugam sa binevoiti a discuta cu toti europarlamentarii partidelor pe care le conduceti pentru a fi vigilenti in a sustine amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare si respinge amendamentele problema.

Actiunile sau inactiunile dvs politice in astfel de momente importante pentru romani si Romania vor face diferenta intre cei care doar vorbesc si cei care fac pentru tara noastra.

VA SOLICITAM,

IMPERATIV SI RESPONSABIL

SA NU SUSTINETI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS:CA4, CA18,CA25, CA27,CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 - tintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizarii pesticidelor si ingrasamintelor stabilite de strategia Farm to Fork si mai ales, cu introducerea lor in legislatie, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, in Romania consumul mediu pe unitatea de suprafata la substante fito-sanitare si la ingrasaminte reprezinta 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua sa produca eficient si sa-si protejeze culturile fermierii din tara noastra daca vor fi obligati sa reduca cu 50% utilizarea pesticidelor pana in 2030?

Cu consideratie,

PRO AGRO - Ionel ARION

LAPAR - Nicolae VASILE

UNCSV - Mircea BALUTA

APPR - Nicolae SITARU

Anexa: Proiectul de raport al Parlamentului European cu privire la Strategia De la ferma la consumator: argumentele fermierilor europeni pentru respingerea celor 48 de amendamente de compromis votate de COMENVI si COMAGRI in 9 septembrie 2021

Amendamentul de compromis 4, „Obiective de reducere pentru pesticide, ingrasaminte si anti-microbiene”. Amendamentul mentioneaza ca obiectivele de reducere pentru pesticide, pierderi de ingrasaminte si utilizarea ingrasamintelor sunt la indemana si ar trebui sa fie obligatorii prin legislatie, desi referinta de la care se stabilesc aceste obiective nu este clara.

Amendamentul de compromis 18, “Zoonozele”. Mentioneaza ca sistemele de productie care implica ingradirea in imediata proximitate a animalelor de genotip similar creeaza conditiile pentru aparitia bolilor zoonotice si, prin urmare, Comisia ar trebui sa accelereze modificarea acestor practici agricole.

Amendamentul de compromis 25, “Alimente procesate, mentiuni nutritionale si etichetare nutritionala pe partea din fata a ambalajului”, ar trebui respins deoarece: (i) Solicita stabilirea nivelurilor maxime pentru zahar, grasimi si sare in anumite alimente procesate; (ii) Solicita un sistem obligatoriu de etichetare nutritionala pe ambalaj, bazat pe cantitati de referinta uniforme pentru toate produsele (in esenta, baza de 100 g / ml pentru toate produsele). Consideram ca sunt absurde astfel de “normative” care vor afecta grav traditiile europene.

Amendamentul de compromis 27, “Mediul, dieta si preturile la alimente” solicita o taxa de TVA zero pentru produsele alimentare sanatoase si durabile, cum ar fi fructele si legumele, avand in acelasi timp cote mai ridicate de TVA pentru produsele alimentare “nesanatoase” sau cele cu o amprenta ecologica ridicata (inclusiv carnea). Nu putem sprijini stabilirea cotelor TVA care ar stigmatiza unele produse care au o amprenta ecologica mai mare comparativ cu alte produse din diferite categorii de alimente.

Amendamentul de compromis 28, “etichetarea originii, durabilitatii si productiei animale”, prevede indicarea metodei de productie, a indicatorilor de bunastare a animalelor, a locului nasterii, metodei de crestere si sacrificare pe toate produsele procesate din carne si solicita sprijin pentru productia si preluarea pe piata a proteinelor pe baza de plante (unde ar putea fi incluse produse imitatii vegane).

Amendamentul de compromis 33, “deseurile alimentare” : solicita obiective obligatorii de reducere a deseurilor alimentare de 30% pana in 2025 si 50% pana in 2030, comparativ cu referinta din 2014, pentru productia primara, inclusiv productie nerecoltata. Aceasta sarcina ar reveni fermierilor, in timp ce majoritatea acestor pierderi alimentare sunt mai degraba din cauza conditiilor climatice, sau a practicilor comerciale ale procesatorilor si comerciantilor cu amanuntul.

Potrivit unor studii din 2002, 2005 si 2008 fara ingrasamintele chimice pe baza de azot, nu putem hrani mai mult de 3,5-4 miliarde de locuitori! (https://ourworldindata.org/fertilizers)

• < Anterior
• Următor >