Inchiderea buclei: Comisia Europeana adopta un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara

Detalii

Categorie: Comisia Europeana

02 Decembrie 2015

Astazi, Comisia Europeana a adoptat un nou pachet ambitios de masuri privind economia circulara pentru a ajuta intreprinderile si consumatorii europeni sa realizeze tranzitia catre o economie mai puternica si mai circulara, in care resursele sunt utilizate intr-un mod mai sustenabil. Noile masuri prevad printre altele revizuirea regulamentului privind ingrasamintele prin facilitarea recunoasterii ingrasamintelor organice, utilizarea eficienta a biomasei si bioresurselor, precum si actiuni de reducere a deseurilor alimentare.

Actiunile propuse vor contribui la „inchiderea buclei” in ciclurile de viata ale produselor, prin intensificarea reciclarii si a reutilizarii, si vor aduce beneficii atat pentru mediu, cat si pentru economie. Planurile vor valorifica si vor utiliza la maximum toate materiile prime, produsele si deseurile, favorizand economisirea energiei si reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Propunerile acopera intregul ciclu de viata: de la productie si consum, la gestionarea deseurilor si piata materiilor prime secundare. Aceasta tranzitie va fi sustinuta financiar prin alocarea unei finantari din fondurile structurale si de investitii europene, a 650 de milioane EUR din Orizont 2020 (programul UE de finantare pentru cercetare si inovare) si a 5,5 miliarde EUR din fondurile structurale destinate gestionarii deseurilor, precum si prin realizarea la nivel national a unor investitii in economia circulara.

Pachetul a eliminat compartimentarea din cadrul Comisiei si contribuie la indeplinirea prioritatilor politice generale prin combaterea schimbarilor climatice si abordarea aspectelor legate de mediu, stimuland, in acelasi timp, crearea de locuri de munca, cresterea economica, investitiile si echitatea sociala. Acesta a fost pregatit de o echipa de baza a proiectului, coprezidata de prim-vicepresedintele Frans Timmermans si vicepresedintele Jyrki Katainen, cu implicarea stransa a comisarilor Karmenu Vella si Elżbieta Bieńkowska. De asemenea, la elaborarea sa au participat multi alti comisari care au contribuit la identificarea celor mai eficiente instrumente care acopera o gama larga de domenii de politica.

Prim vice-presedintele Frans Timmermans, responsabil de dezvoltarea durabila, a declarat: „Planeta si economia noastra nu pot supravietui daca vom continua cu aceasta atitudine: «ia, produce, utilizeaza si arunca». Avem nevoie sa pastram resursele pretioase si sa fructificam pe deplin intreaga valoare economica a acestora. Economia circulara inseamna reducerea deseurilor si protejarea mediului, dar si o transformare profunda a modului in care functioneaza intreaga noastra economie. Regandind modul in care producem, lucram si ne facem cumparaturile, putem sa generam noi oportunitati si sa cream noi locuri de munca. Gratie pachetului prezentat astazi, oferim cadrul global care va permite ca aceasta schimbare sa aiba loc cu adevarat. Se stabileste astfel o traiectorie credibila si ambitioasa pentru o mai buna gestionare a deseurilor in Europa, prin intermediul unor actiuni de sprijin care acopera intregul ciclu de viata al produselor. Aceasta combinatie intre reglementarea inteligenta si stimulentele prevazute la nivelul UE va ajuta intreprinderile si consumatorii, precum si autoritatile nationale si locale sa produca aceasta transformare.”

Jyrki Katainen, vicepresedinte al Comisiei responsabil de locuri de munca, crestere economica, investitii si competitivitate, a declarat: „Aceste propuneri transmit un semnal pozitiv celor care doresc sa investeasca in economia circulara. Astazi declaram ca Europa este locul cel mai potrivit pentru a dezvolta o afacere sustenabila si ecologica. Aceasta tranzitie catre o economie mai circulara inseamna restructurarea economiei de piata si imbunatatirea competitivitatii noastre. Daca putem fi mai eficienti din punctul de vedere al utilizarii resurselor si daca reducem dependenta de materiile prime rare, putem obtine un avantaj competitiv.Potentialul de creare de locuri de munca oferit de economia circulara este urias, iar cererea de produse si servicii mai bune si mai eficiente este in plina expansiune. Vom elimina obstacolele care ingreuneaza capacitatea intreprinderilor de a optimiza modul de utilizare a resurselor si vom consolida piata interna de materii prime secundare. Dorim sa realizam progrese reale pe teren si asteptam cu interes indeplinirea acestui deziderat nu numai impreuna cu statele membre, regiunile si municipalitatile, ci si cu intreprinderile, sectorul industrial si societatea civila.”

Un plan de actiune al UE pentru economia circulara

Pachetul privind economia circulara transmite un semnal clar operatorilor economici ca UE utilizeaza toate instrumentele de care dispune pentru a-si transforma economia, deschizand calea unor noi oportunitati de afaceri si impulsionand competitivitatea. Masurile generale de schimbare a intregului ciclu de viata al produselor depasesc accentul restrans asupra etapei de scoatere din uz si evidentiaza ambitia clara a Comisiei de a transforma economia UE si de a obtine rezultate in acest sens. Stimulentele pe care le instituim ar trebui sa genereze intr-o masura tot mai mare modalitati inovatoare si mai eficiente de productie si consum. Economia circulara are potentialul de a crea numeroase locuri de munca in Europa, conservand in acelasi timp resursele pretioase si din ce in ce mai putine, reducand efectele pe care utilizarea resurselor le are asupra mediului si valorizand deseurile prin transformarea lor in produse. Sunt prevazute si masuri sectoriale, precum si standarde de calitate pentru materiile prime secundare. Printre actiunile principale care au fost adoptate astazi sau care urmeaza sa fie intreprinse pe durata mandatului actualei Comisii se numara:

• • o finantare de peste 650 de milioane EUR din cadrul programului Orizont 2020 si 5,5 miliarde EUR din fondurile structurale;
  • actiuni de reducere a deseurilor alimentare, inclusiv o metodologie comuna de masurare, imbunatatirea marcarii datei si instrumente care sa permita indeplinirea obiectivului de dezvoltare durabila referitor la reducerea la jumatate a deseurilor alimentare pana in 2030;
  • elaborarea unor standarde de calitate pentru materiile prime secundare in vederea cresterii increderii operatorilor in piata unica;
  • masuri in cadrul planului de lucru privind proiectarea ecologica pentru perioada 2015-2017, in scopul de a promova posibilitatea de reparare, durabilitatea si potentialul de reciclare ale produselor, in plus fata de eficienta energetica;
  • revizuirea Regulamentului privind ingrasamintele, in scopul de a facilita recunoasterea pe piata unica a ingrasamintelor organice si a celor pe baza de deseuri si de a sprijini rolul bionutrientilor;
  • o strategie privind materiale plastice in economia circulara, care abordeaza aspecte precum potentialul de reciclare, biodegradabilitatea, prezenta substantelor periculoase in materialele plastice, precum si tinta de reducere semnificativa a deseurilor marine, astfel cum a fost stabilita in cadrul Obiectivelor de dezvoltare durabila;
  • o serie de actiuni privind reutilizarea apei, inclusiv o propunere legislativa referitoare la cerintele minime in materie de reutilizare a apelor reziduale.

Comunicarea adoptata astazi cuprinde un calendar precis al actiunilor propuse, precum si un plan pentru un cadru de monitorizare simplu si eficace privind economia circulara.

Propuneri legislative revizuite privind deseurile

Propunerea legislativa revizuita privind deseurile stabileste obiective clare de reducere a deseurilor, precum si o traiectorie ambitioasa si credibila, pe termen lung, pentru gestionarea si reciclarea deseurilor. Pentru a asigura punerea in aplicare eficienta, obiectivele de reducere a deseurilor din noua propunere sunt insotite de masuri concrete care vizeaza abordarea obstacolelor de pe teren si situatiile diferite din statele membre. Printre elementele principale ale propunerii revizuite privind deseurile se numara:

• • un obiectiv comun al UE pentru reciclarea deseurilor municipale in proportie de 65 % pana in 2030;
  • un obiectiv comun al UE pentru reciclarea deseurilor de ambalaje in proportie de 75 % pana in 2030;
  • un obiectiv obligatoriu de reducere a depozitelor de deseuri pana la maximum 10 % din toate deseurile, pana in 2030;
  • o interzicere a depozitarii deseurilor colectate separat;
  • promovarea unor instrumente economice de descurajare a depozitarii in gropile de gunoi;
  • definitii simplificate si imbunatatite, precum si metode de calculare a ratelor de reciclare, armonizate la nivelul UE;
  • masuri concrete de promovare a reutilizarii si de stimulare a simbiozei industriale – transformarea unui subprodus al unei industrii in materia prima a unei alte industrii;
  • stimulente economice pentru ca producatorii sa introduca pe piata produse mai ecologice si sa sprijine schemele de recuperare si de reciclare (de exemplu, pentru ambalaje, baterii, echipamente electrice si electronice, vehicule).

Context

In decembrie 2014, Comisia a hotarat sa retraga o propunere legislativa privind deseurile aflata in curs de adoptare, ca parte a exercitiului de discontinuitate politica efectuat pentru primul program de lucru al Comisiei Juncker. La momentul respectiv, Comisia s-a angajat sa utilizeze noile sale metode de lucru orizontale pentru a prezenta, pana la sfarsitul anului 2015, un nou pachet care sa acopere intregul ciclu economic, nu doar obiectivele de reducere a deseurilor, bazandu-se pe expertiza tuturor serviciilor sale. Pachetul cuprinzator adoptat astazi reprezinta un set de actiuni concrete, cuprinzatoare si ambitioase, care vor fi facute cunoscute pe durata mandatului Comisiei.

Ca parte a procesului de elaborare a pachetului privind economia circulara, Comisia a organizat o conferinta pe aceasta tema, care a avut loc la Bruxelles, la data de 25 iunie 2015 si la care au participat aproximativ 700 de reprezentanti ai partilor interesate. Participarea la aceasta conferinta a fost deschisa tuturor partilor interesate care doresc sa contribuie la modelarea elaborarii politicilor economice europene. Conferinta a urmat unei consultari publice care a durat douasprezece saptamani, intre 28 mai si 20 august 2015, si in cadrul careia s-au primit peste 1 500 de contributii. In plus, comisarii, cabinetele lor, precum si serviciile Comisiei au avut cu principalele parti interesate consultari intense, bazate pe colaborare.

Comisia face apel la Parlamentul European si la Consiliu sa valorifice aceasta activitate pregatitoare importanta si sa acorde prioritate adoptarii si punerii in aplicare a propunerilor legislative de astazi. Pachetul va fi prezentat imediat, in sesiunea plenara a Parlamentului European din data de 2 decembrie, de catre prim-vicepresedintele Timmermans si vicepresedintele Katainen.

Pentru mai multe informatii

• Fisa informativa generala: Inchiderea buclei: masuri privind economia circulara la nivelul UE
• Fisa informativa: Inchiderea buclei: sprijinirea consumatorilor in a alege produse si servicii durabile
• Fisa informativa: Inchiderea buclei: faza de productie a economiei circulare
• Fisa informativa: Inchiderea buclei: obiective clare si instrumente pentru o mai buna gestionare a deseurilor
• Fisa informativa: Inchiderea buclei: de la deseuri la resurse
• Comunicare: Inchiderea buclei – un plan de actiune al UE pentru economia circulara
• Anexa la Comunicarea privind economia circulara
• Directiva propusa privind deseurile
• Directiva propusa privind deseurile de ambalaje
• Directiva propusa privind depozitele de deseuri
• Directiva propusa privind deseurile de echipamente electrice si electronice
• Nota analitica privind obiectivele de gestionare a deseurilor
• Document de lucru al serviciilor Comisiei – Plan de punere in aplicare
• Rezultatele consultarii publice

PACHETUL DE MASURI PRIVIND ECONOMIA CIRCULARA:
INTREBARI SI RASPUNSURI

Ce este economia circulara?

Pentru a asigura o crestere economica durabila in UE, trebuie sa ne utilizam resursele intr­un mod mai inteligent si mai durabil. Este clar ca modelul linear de crestere economica pe care ne-am bazat in trecut nu mai este adaptat la nevoile societatilor moderne de astazi si la lumea globalizata. Nu ne putem cladi viitorul pe modelul „luam­producem-aruncam”. Multe resurse naturale sunt limitate, prin urmare trebuie sa gasim o modalitate de a le utiliza care sa fie durabila din punct de vedere ecologic si economic. Este, de asemenea, in interesul economic al intreprinderilor sa isi utilizeze la maximum resursele.

Intr-o economie circulara, valoarea produselor si a materialelor este mentinuta cat mai mult posibil; deseurile si utilizarea resurselor sunt reduse la minimum, iar resursele nu parasesc fluxul economic odata ajunse la sfarsitul duratei lor de viata, ci sunt reutilizate si creeaza valoare in continuare. Acest model poate genera locuri de munca sigure in Europa, poate promova inovatiile care ofera un avantaj competitiv si asigura un nivel de protectie a oamenilor si a mediului cu care Europa sa se poata mandri. De asemenea, le poate oferi consumatorilor produse mai durabile si mai inovatoare si, in consecinta, economii monetare si o calitate mai buna a vietii.

Ce contine pachetul Comisiei privind economia circulara?

Pentru a facilita tranzitia catre o economie mai circulara, Comisia propune un pachet de masuri care include propuneri de revizuire a legislatiei privind deseurile, precum si un plan de actiune cuprinzator, care traseaza Comisiei o misiune concreta pentru acest mandat. Propunerile privind deseurile stabilesc o viziune pe termen lung clara si ambitioasa pentru intensificarea reciclarii si reducerea depozitarii acestora, propunand totodata masuri concrete pentru depasirea obstacolelor de pe teren in ceea ce priveste imbunatatirea gestionarii deseurilor, tinand seama si de diferitele situatii din statele membre.

Planul de actiune privind economia circulara completeaza aceste propuneri stabilind masuri menite „sa inchida bucla” economiei circulare, care vizeaza toate etapele ciclului de viata al unui produs: de la productie si consum, pana la gestionarea deseurilor si la piata materiilor prime secundare. Planul de actiune include, de asemenea, o serie de actiuni care vor viza obstacolele existente pe piata in anumite sectoare sau fluxurile unor materiale precum plasticul, deseurile alimentare, materiile prime critice, deseurile din constructii si demolari, biomasa si bioprodusele, precum si masuri orizontale in domenii cum ar fi inovarea si investitiile.

Planul isi propune sa se concentreze pe masuri in domenii in care actiunea la nivelul UE poate aduce o valoare adaugata si o schimbare reala pe teren.

Cum se va obtine reducerea costurilor si crearea de locuri de munca prin trecerea la o economie circulara?

Prin prevenirea generarii de deseuri, proiectare ecologica, reutilizare si alte masuri similare s-ar putea obtine economii nete in valoare de 600 de miliarde EUR, sau 8 % din cifra de afaceri anuala, pentru intreprinderile din UE. De asemenea, emisiile totale anuale de gaze cu efect de sera s-ar reduce cu 2-4 %. In sectoarele reutilizarii, refabricarii si reparatiilor, de exemplu, costul refabricarii telefoanelor mobile s-ar reduce la jumatate daca acestea ar fi mai usor de demontat. Daca 95 % din telefoanele mobile ar fi colectate, s-ar putea face economii de peste 1 miliard de euro la nivelul costurilor de productie.

Trecerea de la reciclarea la modernizarea vehiculelor utilitare usoare, in cazul carora ratele de colectare sunt deja ridicate, ar putea genera economii de material de intrare de pana la 6,4 miliarde de euro pe an (aproximativ 15 % din bugetul pentru materiale). De asemenea, s-ar realiza economii la nivel de costuri energetice de 140 de milioane EUR si s-ar reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu 6,3 milioane de tone.

Ce masuri sunt prevazute in etapa de productie?

O mai buna proiectare a produselor este esentiala pentru a facilita reciclarea si a contribui la fabricarea unor produse mai usor de reparat sau mai durabile, economisind astfel resurse pretioase, promovand inovarea si oferindu-le consumatorilor produse mai bune, care pot fi utilizate cu costuri mai mici. In acelasi timp, semnalele actuale pe care le transmite piata nu sunt intotdeauna suficiente pentru a realiza acest lucru, motiv pentru care sunt necesare masuri de stimulare.

Comisia:

• • va sustine reparabilitatea, durabilitatea si reciclabilitatea in cerintele aplicabile produselor din cadrul urmatoarelor planuri de lucru de implementare a directivei privind proiectarea ecologica, tinand seama de cerintele specifice diferitelor produse;
  • va elabora un program de testare independent in cadrul programului Orizont 2020, pentru a contribui la identificarea problemelor legate de o potentiala obsolescenta programata;
  • va propune cerinte pentru facilitarea demontarii, reutilizarii si reciclarii afisajelor electronice;
  • va propune diferentierea contributiilor financiare platite de producatori in cadrul unei scheme de raspundere extinsa a producatorilor, pe baza costurilor la incheierea ciclului de viata al produselor acestora. Aceasta dispozitie din cadrul propunerii de revizuire a legislatiei privind deseurile creeaza stimulente economice pentru proiectarea de produse care pot fi mai usor de reciclat sau de reutilizat;
  • va examina posibilitatile de a crea un cadru strategic mai coerent pentru diferitele directii de actiune in materie de politici sectoriale ale UE referitoare la produse, precum si contributia lor la economia circulara;
  • va avea in vedere, in cadrul activitatii sale privind proiectarea ecologica, cerinte proportionale privind disponibilitatea informatiilor referitoare la reparatii si piese de schimb;
  • va propune, in propunerea de revizuire a legislatiei privind deseurile, recompense pentru promovarea anumitor activitati de pregatire pentru reutilizare la nivel national;
  • va depune eforturi pentru o mai buna punere in aplicare a garantiilor pentru produse tangibile si va examina posibilitatile de imbunatatire a acestora, precum si modalitatile de abordare a problemei declaratiilor false privind caracteristicile ecologice;
  • va lua masuri cu privire la achizitiile publice verzi, punand accent, in criteriile noi sau revizuite, pe aspectele legate de economia circulara, sprijinind recurgerea la achizitiile publice verzi si dand exemplu prin procedurile de achizitie publica ale Comisiei si fondurile UE.

Cum va asigura Comisia aprovizionarea responsabila cu materii prime primare?

Productia durabila de materii prime, atat la nivel european, cat si la nivel mondial, este extrem de importanta. In plus fata de masurile de reglementare care au fost deja luate de catre Comisie — de exemplu, privind exploatarea forestiera ilegala, extractia de minereuri din zonele de conflict sau transparenta platilor catre guverne efectuate de industria extractiva si de sectorul de exploatare a padurilor — vom continua sa promovam aprovizionarea sustenabila in cadrul dialogurilor strategice si al parteneriatelor cu tarile terte, precum si prin intermediul politicii comerciale si de dezvoltare a UE. Industria joaca, de asemenea, un rol foarte important in asumarea angajamentelor cu privire la aprovizionarea sustenabila si in cooperarea dintre lanturile valorice.

Ce face Comisia pentru a promova transformarea deseurilor in resurse (materii prime secundare)?

Materiile prime secundare reprezinta in continuare doar o mica parte din materialele de productie utilizate in UE. Exista obstacole importante care impiedica preluarea acestora in economie, cum ar fi, de exemplu, incertitudinea legata de compozitia acestora. Sunt necesare norme pentru consolidarea increderii.

Comisia:

• • va lansa activitati de elaborare a unor standarde de calitate pentru materiile prime secundare acolo unde este necesar — in special pentru materialele plastice;
  • va lua masuri pentru a facilita transportul legal de deseuri intre statele membre, luand si masuri suplimentare pentru a reduce numarul de transporturi ilegale;
  • va revizui regulamentul UE privind ingrasamintele, pentru a facilita recunoasterea ingrasamintelor organice si pe baza de deseuri si pentru a dezvolta, astfel, o piata europeana;
  • va lua masuri de facilitare a reutilizarii apei — va prezenta o propunere legislativa privind cerintele minime aplicabile apei reutilizate, de exemplu, pentru irigatii si alimentarea apelor subterane;
  • va analiza si va propune optiuni privind interfata dintre actele legislative referitoare la substantele chimice, produse si deseuri, inclusiv privind modalitatile de imbunatatire a trasabilitatii substantelor chimice problematice din produse. Acest lucru ii va permite industriei sa garanteze o aprovizionare stabila cu materii prime, prin utilizarea materialelor reciclate.

Ce faceti pentru a promova inovarea si investitiile si pentru a aborda aspectele orizontale?

Pentru a stimula competitivitatea industriei UE, economia circulara are nevoie de mai multa cercetare si inovare. In acest scop vor fi necesare investitii publice si private. Orizont 2020, COSME, fondurile structurale si de investitii, Fondul european pentru investitii strategice, precum si alte programe ale UE vor fi instrumente importante de sprijin. IMM-urile, inclusiv intreprinderile sociale, sunt deosebit de active in domenii precum reciclarea, reparatiile si inovarea. Ele vor juca un rol important in dezvoltarea unei economii mai circulare.

Comisia:

• • va ajuta IMM-urile sa beneficieze de oportunitatile de afaceri care decurg din utilizarea mai eficienta a resurselor, prin crearea Centrului european de excelenta pentru utilizarea eficienta a resurselor;
  • va exploata pe deplin programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2016-2017, care include initiativa majora „Industria 2020 si economia circulara”, cu o finantare de peste 650 de milioane EUR;
  • impreuna cu BEI si cu Platforma europeana de consiliere in materie de investitii, va incuraja cererile de finantare si va sustine elaborarea proiectelor relevante pentru economia circulara.

Cum va contribui finantarea privata la investitiile in economia circulara? FEIS va putea fi utilizat pentru a stimula investitiile in economia circulara?

Economia circulara va crea oportunitati de afaceri care vor atrage finantare privata. Am vazut deja cum etichetarea a creat cererea de produse mai eficiente din punct de vedere energetic. Sensibilizarea populatiei cu privire la provocarile cu care ne confruntam va contribui la incurajarea alegerii produselor fabricate in mod responsabil. Fondul european pentru investitii strategice (FEIS) vine in completarea sprijinului in favoarea proiectelor de economie circulara prin instrumentele de consiliere si finantare ale Bancii Europene de Investitii (BEI), in cadrul programului InnovFin. Comisia evalueaza, de asemenea, posibilitatea de a lansa o platforma impreuna cu BEI si cu bancile nationale pentru a sprijini finantarea economiei circulare.

Ce propuneti pentru combaterea risipei de alimente?

In Europa, risipa de alimente este o problema majora: se estimeaza ca in UE se risipesc anual aproximativ 100 de milioane de tone de alimente. Acestea se pierd sau se irosesc de-a lungul intregului lant de distributie: in exploatatiile agricole, in procesul de prelucrare si fabricatie, in magazine, in restaurante si la domiciliu. Pe langa impactul economic si asupra mediului, risipa de alimente are si un aspect social important: ar trebui facilitata donarea surplusului de alimente sigure si comestibile, astfel incat sa poate ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de acestea.

In septembrie 2015, Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite a adoptat Obiectivele de dezvoltare durabila pentru 2030, inclusiv acela de a reduce la jumatate deseurile alimentare pe cap de locuitor la nivelul comertului cu amanuntul si la nivelul consumatorilor, precum si de a reduce pierderile de alimente de-a lungul lanturilor de productie si de distributie. UE si statele sale membre s-au angajat sa indeplineasca acest obiectiv. Noua propunere legislativa privind deseurile cere statelor membre sa reduca risipa de alimente in fiecare etapa a lantului alimentar, sa monitorizeze si sa raporteze nivelurile de deseuri alimentare, pentru a facilita schimburile intre partile interesate cu privire la progresele inregistrate.

Comisia:

• • va elabora o metodologie europeana comuna pentru a masura risipa de alimente si pentru a defini indicatori relevanti;
  • va crea o platforma care va reuni statele membre si toti actorii din lantul alimentar, cu scopul de a defini masurile necesare pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila privind risipa de alimente, de a face schimb de bune practici si de a comunica in ceea ce priveste rezultatele obtinute;
  • va lua masuri pentru a clarifica legislatia UE referitoare la deseuri, alimente si furaje si va facilita donarea de alimente, precum si utilizarea, in conditii de siguranta, a fostelor produse alimentare si a subproduselor in productia de furaje;
  • va examina modalitatile de imbunatatire a utilizarii de catre actorii din lantul alimentar a datei de expirare si a intelegerii de catre consumatori, in special a specificatiei „a se consuma de preferinta inainte de”.

Ce masuri va lua Comisia pentru a evita aruncarea alimentelor comestibile?

Impreuna cu statele membre, Comisia va lua masuri pentru a clarifica legislatia UE referitoare la deseuri, la produsele alimentare si la hrana pentru animale, astfel incat sa faciliteze redistribuirea alimentelor sigure si comestibile catre persoanele aflate in dificultate si, atunci cand acest lucru se poate face in conditii de siguranta, utilizarea fostelor produse alimentare pentru a produce hrana pentru animale. De exemplu, propunerea legislativa privind deseurile a exclus in mod explicit din domeniul sau de aplicare materiile prime pentru hrana pentru animale. Acest lucru va garanta faptul ca fostele produse alimentare (de exemplu biscuitii rupti sau painea invechita) care sunt sigure, dar nu pot intra in lantul alimentar din motive comerciale, nu sunt considerate „deseuri” nicaieri in UE si ca, prin urmare, pot fi utilizate ca resursa pentru producerea hranei destinate animalelor. Comisia va elabora, de asemenea, in cooperare cu statele membre si cu partile interesate, orientari la nivelul UE pentru donatorii si bancile de alimente, care vor explica cum trebuie sa respecte acestia legislatia UE relevanta (siguranta alimentara, trasabilitate, raspundere juridica, TVA, etc.).

Ce se propune in legatura cu biomasa si cu bioprodusele?

Biomaterialele, cum ar fi lemnul, culturile sau fibrele, pot fi utilizate pentru o gama larga de produse si utilizari energetice. Pe langa faptul ca ofera o alternativa la produsele fosile, biomaterialele sunt, de asemenea, regenerabile, biodegradabile si compostabile. In acelasi timp, folosirea resurselor biologice necesita acordarea unei atentii speciale ciclului lor de viata, impactului asupra mediului si unei aprovizionari sustenabile. Intr-o economie circulara, ar trebui incurajata utilizarea in cascada a resurselor regenerabile, precum si cu potentialul sau inovator pentru noi materiale, produse chimice si procese.

Comisia:

• • va promova o utilizare eficienta a bioresurselor printr-o serie de masuri, cum ar fi orientari si difuzarea de bune practici privind utilizarea in cascada a biomasei si sprijinirea inovarii in domeniul bioeconomiei;
  • va include in propunerea de revizuire a legislatiei privind deseurile un obiectiv privind reciclarea ambalajelor din lemn si o dispozitie menita sa asigure colectarea separata a biodeseurilor.

Cum veti monitoriza punerea in aplicare a planului de actiune privind economia circulara?

Comisia va propune un cadru simplu si eficace de monitorizare a principalelor elemente ale planului de actiune privind economia circulara. Aceasta va include indicatori in domenii precum siguranta aprovizionarii cu materii prime esentiale, repararea si reutilizarea, generarea deseurilor, gestionarea deseurilor, comertul cu materii prime secundare in UE si cu tarile terte si utilizarea materialelor reciclate in produse. De asemenea, Comisia va elabora o metodologie europeana comuna pentru a masura risipa de alimente si pentru a defini indicatori relevanti.

Cum au fost luate in considerare rezultatele consultarii publice?

Consultarea publica privind economia circulara a adunat aproximativ 1 500 de raspunsuri, care reflecta punctele de vedere ale principalelor grupuri de parti interesate: 45 % au fost transmise de sectorul privat, 25 % de persoane fizice, 10 % de organizatiile societatii civile si 6 % de autoritatile publice. Contributiile au constituit o baza pentru pregatirea planului de actiune privind economia circulara si se reflecta, de exemplu, in alegerea sectoarelor prioritare.

Comisia Europeana

• < Anterior
• Următor >